Romanulu, septembrie 1878 (Anul 22)

1878-09-15

856 Citimit în Corespondința politică de la 25 Septembre urmatórele: „In cercurile superiore militare ru­sesc­, se vorbesce cil din causa ocu­pării Bosniei și Herzegovinei, guver­­nule din St. Petersburg s’arü gândi sé urce numărulü ostirilor­ de ocu­pare din Bulgaria și Rumelia la 120,000. Comanda militară susține că număral a­fișată de Congresul­ din Berlin, în fac­a împrejurărilor­ de astăzi, ar­ fi insuficientă, și de a­­ceia accentuieză necesitatea urcării lui. Se­­ zice că comandantele supremă, generarele Todtleben, s’a dusă mai de ună-rji la Odesa numai ca să pri­­mescă în acestă privință instrucțiuni de la Țarul ă. „La cuartierului generalăi rusă suntă fórte mâhniți, din causă că Englesii, în contra înțelegerilor­ stabilite, n’am luată nici pene astăzi măsuri pen­tru retragerea flotei din marea de Marmara. “ Forța partidellrn în Reichstagn.­ ­Gazeta Germaniei de Nord preciseză ast­­fel: forța numerică a diferitelor­ par­tite ce compună Reichstagulă germană. Partita conservatore numără 59 membri; partita conservatóre-liberale, 51 membri în­scriși și 5 despitanți, adecă deputați care vină ca amatori; partita naționale-liberală, 96; partita progresistă, 23 membri înscriși și 3 dospitanți. Polonezii sunt­ în numără de 14; socialiști sunt­ 9; suntă în fine 33 membri care nu facă parte din nici-uă partită; între acești 33 se numără și cei 15 deputați ai Aliației­ Lorenei. E și ună locu vacantă. Berliner Jagblatt de la ÎS publică urmatórele: Intre deputați, circula ieri scomptură că aprope două-zeci și cinci membri din gru­pa națională-liberală aveau intențiunea de a se despărți de colegii lor­. Acești membri ară forma extrema stângă a grupei. Pen’a­­cum, nici ună faptă n’a confirmată acestă scompta. Intr’adevără, suntă în neînțelege­re asupra cestiunii schimbăriloră mai multă său mai puțină radicale ce ară trebui a se introduce în legea în contra socialiștiloră;­­dără majoritatea acestei grupe e dispusă a nu presinta de­câtă amendamente mode­rate..sl­­ ün„gl­;esíA„n]1iv›f^ nă ««ă ENGLITERA ȘI GRECIA Discursulă d-ltn James Lowther, pilele trecute amă pusă supt ochii citi­­torilor­ noștri telegrama din Londra care conținea resumatulu discursului pronuneiatu la York (Englitera) de d. James Lowther, secretară de stată pentru Irlanda, în pri­vința reclamațiunilor­ Greciei. După fia­rele englese, cuvintele d-lui Lowther au fostă multă mai nedrepte și mai aspre de­câtă le da acea telegramă. Le reprodu­­cem­ aci, atrăgândă asupră-le seriosa a­­tențiune și cugetare a Românilor”, căci ele potü servi ca uă lecțiune pentru partizanii politicei meticulose, ele arătă ce culegă po­­porele care nu suntu gata la ori­ ce sacri­fice pentru apărarea onorei și drepturi­­lor ă­loră, li se asverle în fac­ă disprețulă. Eco­le: „Ama audi­tă vorbindu-se multă despre reclamațiunile Greciei. Oratorele e uimită de acestă estraordinară șiră de pretensiuni; abia înțelege cum li­ se pute da numele de „reclamațiuni“. Regatul­ Greciei, așa cum este, ofere guvernanților­ săi destulă câmpă de activitate. Oratorele nu crede că Gre­cia e bine guvernată, derű scie c’acestă regată are uă mare dorință d’a-și întinde fruntariele. Miniștrii greci potă fi sinceri patrioți și ară dori binele țării loră; ora­torele a vădură c’acești miniștri aă într’a­­devără nevoie d’ună astă­felă de patrio­­tismu. Ei potă fi supt impresiunea ideiei că, dăcă ar avă­tă mai mare întindere de teri­­toriu, ară face fără îndouială ca acei gen­tlemeni care mișuiescă în vecinătatea capi­talei să-și exercite profesiunea mai departe, și că briganda giulă, elementu atâtă de e­­sențiale ală politicei locale, și-i va transpor­ta penații într’u­ regiune mai depărtată (rîsete și aplause); dără Europa nu va fi dispusă d’a vedé, fără să se mișce, cestiu­­nea Oriintelui reanimată prin ambițiunea neregulată și prin agitațiunea tulburătore, a unmi atâtă de mică membru ală comu­nității națiuniloru; d’aceia, oratorele are convingerea că elementulu înțeleptă ală na­țiunii grecescî va birui și scăpa pe Engin­­­era de uă procedeze în acestă sensă.“ ROMANULU, 16 SEPTEMBRE, 1887 CÂRMUIȚII ȘI CÂRMUITORII. (Scrisori către cei desmoșteniți). IV Suntu acum vr’uă nouă ani, cálÖ­­toriama cu d. Alesandru Giani, care mergea la Focșani, unde ’la chiema una procesă. Ne oprisemă la ună liană, între Buzeu și Râmnică, spre a odihni caii ș’a ne stempera fu­­mea. Dup’uă lungă parlamentare cu hangiulă, puseseră în fine lucrurile la cale, și adestamă nerăbdători mo­­mentului d’a ne pune pe lucru. Tim­­pul­ de așteptare énse ni se părea forte lungă , căci, de­și totulu era gata, după­­ zicerea hangiului, ve­­deam­ bine că puii trebuiau ânca prinși, tăiați, jumuliți și puși la fri­gare, ceia ce pentru noi era­m­ă veacă! Eramă posomoriți și, cu tote că totă-d’a­una destulă de vorbitori, tăceamă ca nișce tineri amoresați care gândescă la o loră iubită. Nu se­ă daca societatea mea era de vr’m­ă folosii tovarășului meu, dere cată să mărturisescă că presința mea nu’mi era întru nimică plă­cută în acele momente atâtă de critice. Amiculă celă mai încercată pare îndouială; anima sea ferbinte, rece; spiritulă său alesă, nesuferită, celui ofrândă după :„ „Ochii cei negri vină schînteiă și cei al­baștri dulci, amor o­ fi“ și vai! cam același lucru se întâm­­­plă și celui flămândă sea însetată! N’aveamă ce face; nu este deci de mirată să ne fi venită dorința d’a face reula ! Luară mă pușca din trăsură și d. Alesandru Giani trase câte-va focuri după ronduricele care sburaă împregiurulă nostru; énse Bruzzesi făcuse roți cartușile, ș’a­­poi îi tremura mâna. Trăsei și că vă­ dată și, minune! Horresco refe­rens, bieta păsărică că<Ju la piciorele nóstre. Ingânfată, mândru de strălucita mea isbânda adesta mă nerăbdâ­­toră felicitările iubitului meu tova­rășă de drum1'", cândă se ainji vo­cea hangiului, care nu tocmai mă fe­licita de succesulă meă. Era furi­­­­j '■'? r* •*"»• ►­> ittmu­lu111 CC jLIU* tolimă a sea mâniă. Tremuramă gân­­dindu-me la pericolul ăîn care se a­­fla dejunulă nostru: — Ceră bine, domniloră, nu sciți că este pécate a omorî rânduricele, nu sciți....... Ne uitam o unulă la altulă spre a ne sfârui, a ne îmbărbăta. Pledo­aria hangiului pro­­oirundine ne de­concertase. Pericolul ă, ce e dreptă, era mare și de natură a intimida pe celă mai demnă avocată. Incepu­­semă a­desespera, cândă, d’uă­ dată‘ d. Alesandru Giani se scula și în­cepe, printr’u­ă esordă ea abrupto, a­­pĕrarea nóstra. — Nu-ți e rușine, omă bătrână; vorbesc, fără sĕ scii ce vorbesci, vorbesc, fără ............... — Deră bine, domnule, nu e po­­cată a împușca ronduricele? — Pocatu, pocatu... distingue­, se în­țelege că e pocatu în principiă, deră domnulă a împușcat’o din sberă. De unde ești, unde ai trăită ? Ce­­ nu ești Română, de nu scii că a împușca rondurice din sboră nu e pocatu ? Și simpaticulă avocată bu­­curesceană continuă, apostrofandă cu vehemință pe hangiulă nostru, și vo­cea sea resuna departe pe valea Bu­zăului. Rolurile se schimbaseră; hangiulă era celă acusată, ne ceru iertare și pleca convinsă că uciderea din sboră nu e pocatu, celă puțină la Bucu­­resci. Eră noi mâncarămă puii în tihnă și îi găsirămă minunați. ’Mi reamintii scena cu hangiulă și acelă faimosă „din sboră nu e po­catu,“ citindă mai deunăzi în Mo­nitorulü Oficială relați­unea împuș­ării unui tâlhară și unui hoță de cai. Potera se pare că întrebuințază și dânsa m­ă distingue în purtarea ei cu criminalii. Pe câtă timpă suntă în pușcărie, păzitorii le respectă vieța și’și permită celă multă uă mică bă­­taiă, m­ă ghiontă séü uă lovire cu bi­ciușca. Nu tot astă­felă case se procede cu arestații evadați seă cu criminali ur­măriți. Fugă, deci se potă împușca, căci din fugă nu epocatü. Agenții for­ței publice suntă cu atâtă mai im­placabili cu evadații, cu câtă suntă mai vinovați de evasiunea loră. Stra­­niă lucru! pe cândă legiuitorulă nu a­fișată nici uă pedepsă pentru eva­­siune, lipsită de circumstanțe agra­vante, puterea armată aplică pedepsa de marte! „II est rationnel — <Jice ună ve­­chiă jurisconsultă francesă — il est rationnel â une personne qu’on veut arréter ou qui l’est déjá de chercher a se sauver de3 mains de la justice.“ „Dorința libertății — citimă în expunerea de motive a codului pe­nală francesă — este atâtă de fi­­rescă omului, în­câtă nu s’ară pu­tea învinovăți acelă care, găsindă ușa temniței deschisă, sare peste pra­­gul ă iei.“ Codulă penală, atâtă de severă în genere, nu cuteză a pedepsi pe celă ce caută a’și redobândi sau a’și­­ păs­­tra libertatea, dară conducătorii do­­robanților­, luptă curentă că din fugă nu e păcată, aplică fără cruțare în ambele cazuri pedepsa cu morte. „Nici uă pedepsă nu se póte în­ființa nici aplica,­­­jice Constituțiu­­nea, de­câtă în puterea unei legi.“ „Pedepsa cu morte,­­fice­arăși Con­­stituțiunea, nu se va pute reînfi­ința.“ Așa este, dérö din fugă nu este pocatu ! Coduță Caragea­­ Jicea : „Câți tâlhari se prindă, să se o­­more.“ Astăzi, cei­ ce se prindă nu se mai omoră; se omoră cnse cei care nu se potă prinde. împușcarea arestanților­ evadați sau a crminalilor, urmăriți, chiară cândă n’au fostă judecați, și prin urmare presupuși inocenți, este și ea, ca multe alte crime, la noi, nebăgată în somn. Neavându colecțiunea­­ fiarelor) ro­mâne supt mână, ne mărginimă a cita cele două esecuțiuni din ur­mă, pe care Monitorul­ le face cu­noscute­­ publicului în termenii ur­mători : „Poterile întocmite, urmărindă ne­contenite banda de hoți a lui Gro­<7.aani în n­rvf.níi, anno 98 Anmiof.ft f.m­runte, aă găsită la cârciuma lui An­ton Ionescu pe malur­ Prutului doar din bandiți, a­nume Silistranu și Mol­­dovenu, care, împotrivindu-se, au fostă împușcați; unulă a rămasa mortă, era celă­l­altă, rănită, a fugită în baltă, în stuhă, unde se urmăresce de poteră.“ (Monitorulü). Nici Monitorulu, nici ministerul­ de interne nu spună nicăieri de eraă sau nu urmați acei hoți, de nă fă­cută el ușă de armele soră, ceia­ ce pro­­voca îndouiala, de vreme ce nici ună a­­ginte ală forței publice n’a fostă ră­nită. „Prefectura județului Vlașca, prin telegrama No. 8.596 comunică că vestitulă horă de cal, anume Nico­­lae Știrbey, fiindă prinsă, a reușită a scăpa din arestă de supt paza că­­lărașilor, (se vede că era păzită totă atâtă de bine ca Serdaru și Pantazescu la poliția), care, fiindă implicați de complici, s’aă luată în góna lui și, prindendu la în comuna Slăvesci din județul­ Teleormană, pe candü­flii conduceau la loci dü unde dosise (sic), s’a încercată sé scape din noc, cnse, călărașii lovindu-lă cu sabia, a căzută mortă.“ Resultă limpede, dacă póte re­­sulta ceva limpede din acestă in­­tortochiată comunicată, că călărașii aă lăsară să fugă prin a loră ne­­glijență pe nenorocitulă Știrbey din arestulă prefecture!, că în urmă, fiindă înjurați și póte bătuți de po­­lițaiă sau de director­ulă prefecturei, care de sicură le striga: mortu séu vin se mi’lu aduceți, de nu..... mama vostru, ve aruncă în temniță, s’aă lu­ată după fugitură. Nicolae Stirbey, nefiindă armată și fiindă încolțită, n’a opusă nici uă resistență, ș’a fostă înjurată, are­stată, și pate bătută în comuna Slăvesci. Pornindă din noă d’acolo „la locul ă de unde dosise“, se vede că pe drum­ă s’a iscată certă între donsulű și călărași, care, după Mo­­nitoră lovindulă cu sabia, a căzută mortă! Sperămă că d. ministru de inter­ne a ordonată îndată cea mai sin­ceră anchetă și că s’a și făcută, re­­­gretămă énsé că nu s’a publicată re­­sultatură ce a avută, pentru a po­toli legitima teme, e că s’a comisă ună asasinată. Cine a făcută autopsia vieți­­ mei? Unde este raportulă medicului, care constată natura rănilor­ pri­mite? Ancheta a constatată sau nu pe persana calarașilor, urme de lup­tă? Nicolae Știrbey avea sau nu uă armă pe densula, care se puse în pe­­ricolă viața călărașilor­ ? Era cu mâ­­nile legate, când­ a primit­ lovitu­rile de sabiă ? De era legată, de era ne-armată, viața călărașilor­ nu pu­tea fi în pericolă și aceștia nu potă invoca legitima apărare. In totă casulă, adm­ițând o chiară casulă de legitimă apărare, admi­­țândă că ,de nu se tăia Nicolae Stir­bey, densula ară fi fugită, alergândă mai iute de câtă caii călărașilor­, admițând o provocare din partea sea, în totă casulă, adică, numai justiția póte spune d’a fostă sau nu crimă, de e­­xistă legitimă apărare, de există uă scu să legale. Asasinată sau omu­cidere, altă alternativă nu este. In ambele ipoteze, justiția trebuie a se face. A fi îmbrăcată cu uă unifor­mă, sau a fi funcționară publică, nu este uă pre3umpțiune de inocință. Dacă crima a „ fostă com­en­­­dată de autoritatea legitimă“, să se tragă dânsa la răspundere. Nu cre­dem ă că justiția va admite juris­­prudința Monitorului. Nu credemă că și dânsa va opina, că din fugă nu e păcată. Mihnea. Vă reformă în codicele penală. Ministrul­ de justiție ale Franciei a luată măsurî d’a se pregăti una proiectă de lege privitoră la arestarea preventivă și la garanțiele ce cată a se acorda preve­­nțiilor­ în privința secretului instrucțiunii dera, vedéndu că lucrarea nu mergea ră­­pede, și cred­indă că e mai bine d’a pre­sinta un­ asemenea proiectă supt auspiciile unor­ nume care să facă autoritate în imateriă; s’h­otărîtă d’a încredința elaborarea lui u­­neî comisiuni suor­ în lo Le National crede a sei că d. Faustin Hél­e, ilustru criminalistă, vechiă preșe­dinte de secțiune la Curtea de Casațiune, și d. Herold, senatore, voră face parte din comisiune. După ideile emise de ministrulu de jus­tiție, instrucțiunea judiciară n’ară fi publi­că, cum e în Englitera, deră prevenitulă va pute fi asistată d’u­ă sfătuitorii, și Ca­mera de punere supr­aculare ară deveni ună tribunală, înaintea căruia cei interesați ară pute fi apărați în publică. Intru­câtă privesce arestarea preventivă, facultatea, lăsată acum judecătorului ,de in­strucțiune, d’a libera sau nu ună mandată de aducere în contra prevenitului, va fi li­mitată prin dreptur­ recunoscută acestuia d’a nu fi arestată în unele cazuri deter­minate. Apărarea națională a Mahometaniloru. Deutsche Zeitung de la 23 Septem­­bre află din Belgrad urmátórele: „Peste curândă se va întruni la Pristina sau Vcska b­ună consiliă na­țională, compusă din delegațilJ Maho­­m­etanilor­ din Bosnia, Herzegovina, Albania, Rumelia, Macedonia, Ser­­bia­ Vechiă și din­ Munții Rodope. Con­­siliul­ se va ocupa cu organizarea unei apălari naționale concentrice. Se a­­sigură că preoții mahom­etani au pusă la disposițiunea acelui consiliu sume enorme de bani.“ SOIRI D ALE Z­ILEI. Din capitală, M. S. Domnitorulă a priimită, la Sinaia, Luni 16 curentă, pe d. baronă d’Hogguer, gerantă ală consulatului generală al­ Olan­dei, care a avută onorea a remite înălți­me! Sele uă scrisore din partea M. S. Re­gelui Țemiloră-de-Josă, notificândă căsătoria fratelui Maiestăței Sale, A. S. R. Princi­pele Guilem Frederic-Funic­ală Țeriloră-de- Josă, cu A. S. R. Principesa Maria-Elisa­­betha-Luisa-Frederica, fiica A. S. R. Prin­cipelui Frederic-Carol Nicolae ală Prusiei. Marți 12 curentă, I. S. Domnitorulă, după u­ scurtă rugăciune făcută în biserica mo­nastirei, a părăsită Sinaia, în sunetulă clo­­potelor­, în urările de bună călătorie a în­­tregei monastiri și a publicului aflată în Si­naia. La 2 ore a ajunsă la Podul­-Vadului, unde, coborîndu-se din trăsură, a fost­ în­tâmpinată de d. C. Olănescu, inspectori de contrală, de d. Guilloux, Intreprinsâtorul­ căei ferate Ploiesci-Predeală, cu persona­­lul­ săă, cu care a pornită, pe josă, în in­specția liniei, pentru a vedea lucrările ese­­cutate și care se esecută. După ună parcursă de aprope 12 kilometri, în timpul­ căruia înălțimea Sea a bine-voită a se opri pe la puntele cele mai importante, cerendă in­­formațiuni asupra esecutării lucrărei, la 5 ore a ajunsă la kilometru 28, unde m­ă trenă specială o aștepta. Aici înălțimea Sea a fost­ întâmpinată de d. generală de divisie Cernat, ministru de resbelă, de d. directori ală posteloră și telegrafeloră, de d. prefecți ală districtului și de d. directori ală drumului de feri. La 5 ore, trenul­ princiară s’a pusă în mișcare și, la 6, a intrată în gara Ploesci, unde asemenea înăl­țimea Sea­fu întâmpinată de tóte autori­tățile, de cleră și de d-nii oficiali ai gar­­nisonei, care au presentată raporturile lor­. După acesta a pornită spre capitală. La 7 ore, pe când o trenul­ se apropia de stațiunea Chitila, de la un mare depăr­tare se aui­iau strigăte de ura prelungite. Alături cu gara stațiunii era înșirată în frontă brigada de roșiori, comandată de d. colonelă V. Crețănu, înălțimea Lea, de­și prin întunerică, a bine-voită a trece pe d’inaintea frontului, și în urmă a ordonată defileulă brigadei. înălțimea Sea, satisfă­cută de buna vedere a trupei, a bine-vo­ită a arăta înalta Sea mulțămire brigadei întregi. La 7 și ună pătrară I. S. și-a făcută intrarea în gara Cotroceni, unde a fostă primită de I. P. S. S. mitropolitulu, de d-nii miniștri, de d. primă-președinte ală curții de casa­țiune, de d. primară ală capitalei și de d-nii oficiali superiori aflați în garnizonă. D. consiliară de stată Petronievici, a­­gentă ală Serbiei, reîntorcăndu-se din con­­cediulă săă, a reluată direcțiunea afaceri­­loru agenției serbe. (Monitoruli oficiale). * M. S. Domnulă a bine-voită a acorda d-lui dr. G. Popa înalta autoritare d’a pri­mi jjudiu crucea de cavaler și a ordinu­lui Gorena Italiei, ce i­ s’a conferită de M. S. regele Italiei, d-soră maiori Botez Pa­­naită din regimentul­ 13 de dorobanți, D. Gherman, diriginte la oficiule poștale din Călărași, Nicolae lonescu, diriginte la celă din Ploiesci, arh­imandritului Ieronimă Ște­­fănescu, pentru a purta însemnele ordinu­lui St. Ana cl. III, care li s’a conferită de către M. S. Țarulă, d-lui V. Gheorghiană, pentru a primi și purta crucea de coman­­dare cl. II a ordinului St. Stanislas, și Em. S. episcopului Melchisedec, St. Vladimir cl. III,I ce li s’a­ conferită de M. S. Ța­rulă. Din țerile latine. Agenția Havas a comunicată ziarelor­ francese uă notă care declară de neînte­meiată scolptură că d. Leon Say, mini­­strul­ de financie, ară ave de gândi să demisioneze.* In urma discursului pronunciată de d. Gambetta la Romans, Vaticanulă a decisă a trimite episcopilor­ francesi instrucțiuni pentru a lucra în contra tendințelor­ ace­lui discurs!!. ¥ L’Avenire din Roma anunciă cu d-nii Alexis și Elena aă plecată la Viena, pen­tru a negoția ună noă tratată de comerciă cu Austria. El vor­ remâne la Viena pene la 1 Octobre, spre a începe negocierile pre­liminare , apoi vor­ veni la Roma și în urmă se vor­ întorce iărăși la Viena spre a discuta amănuntele tratatului. In acestă intervală, Austria va regula negocierile co­merciale ce­a începută cu Germania. * D. Ronchetti, secretară generale ală mi­nisterului de interne din Italia, a adresată prefecțiloră uă circulară, în care se atrage atențiunea asp­ra condițiunilor­ siguranței publice. Circulara declară că guvernul­ nu ad­­mite nici abuzuri de putere, nici ilegalități, dera cere respectulă absolută ală legii, care implică neapărată întrebuințarea mij­­­loceloru legale pentru represiunea brigan­­dagiului. Prefecții suntă fără invitați a desfășura totă activitatea și energia de care suntă capabili, pentru severa aplicare a legii în contra rău­făcătoriloră.

Next