Romanulu, noiembrie 1878 (Anul 22)
1878-11-25
cietăți, care a fost de 2,243 în 1872, de 2,371 în 1873, de 2,275 în 1874, de 2,334 în 1875 și de 2,278 în 1876. Numerul a citațiunilor,liberate de judecătorii de pace pentru a chiema pe părți se se împace afară din audiență, a fost de 2,362,247 în 1872, de 1,976,510 în 1875 și de 2,015,237 în 1877. Principiule asistenței judiciare primesce din di în diua aplicare mai frecventă, precum demonstreză cifrele următore: Numărule de mijlocii anuale ale cererilor adresate la biurourile de arondismentă a fostă: De la 1851—1855 .... 8,047. De la 1856 — 1800 .... 11,311. De la 1861—1865 .... 16,057. De la 1866—1870 .... 19,318. De la 1871—1875 .... 22,361. In 1876, cifra cererilor s’a urcată la 24,605, din care 22,508 în materia civile, 253 în materiă criminală și 1,844 în afaceri de competința judecătorilor de pace. Ună sfartă din cererile de asistență judiciară aveau de scopă procese în despărțire de cârpă (6,152), instanțe pentru uă pensie alimentară (3,383), despăgubiri (2,884), sume datorite (2,314), despărțiri de patrimoniu (1,908) și împărțiri de moștenire (1,512). In câtă priveșce Algeria, statistica judiciară dă, pentru 1876, următorele date principale : Micșorarea numărului proceselor a fost simțită d’uăpotrivă la Curtea de apelă din Algeria, unde s’a judecată 1,480 procese în 1876 și 1,550 în 1873. Însă, înaintea tribunalelor, de prima instanță, s’a produsă din contra, de la 1872, uă sporire neîntreruptă în numerulü afacerilor: 3,885 în 1872 și 5,858 în 1876. Pentru juridicțiunea comercială, numerulü causelorü noui, care, în 1875, se urcase la 7, 969 s’a coborîtă do uă dată la 6,636 în 1876. In urma crisei, comerciale care a bântuită orașul Constantina în 1874 și 1875, numerulü falimentelor fusese de 159 și 188 în timpul acestora doui ani, In 1876, de 160. Crearea a 25 judecătorii de pace în Algeria a mărită numerulü contestațiunilor: 12,893 în 1872 și 19,070 în 1876. ACTE OFICIALE. Monitorul de actî publică următorele decrete : Sunt numiți în ramura justiției : D-nii Ștefan Georgescu Ștefu, șefă ală biuroului pentru lichidarea averiloră administrate de "desființată obștesca epitropiă, ce este vacantă; A. G. Nicolescu, judecătoru la ocolulu I din Ploiesci, în locală vacantă; V. Vasilescu, ajutoră de grefă la tribunalul Ilfovă; Nicolae Bercea, ajutoră de grefă la acelașă tribunală, în loculă vacantă; Chiriță Georgescu, ajutoră al judecătorului de la ocolul II din Craiova, în locul d-lui N. Hiotu, destituită; D. Sava Șomănescu, procuroră generală la curtea de apelă din Craiova, în locul d-lui I. Pretor, înaintată; G. Bildirescu, membru la curtea de apelă din Craiova; I. C. Dimitriu, primă-președinte la tribunalul Mehedinți. __ii.*-----*---Trx ----- UUUUI UUUU^l masinii gcupiau xxx lubrogea, d-nii I. Budenu, la casieria Tulcea; Ștefană Cepraga, la casieria Costanța (Kiustenge), și A. Hulban, la casieria Silistra-Nouă. Drumulă care plecă din Buzău de la bariera Urziceni, prin Țintescu-Cacaleți- Pogonele-Căldăresci și Padina, unde se legă cu județele Brăila și Ialomița, se aprobă se fie clasată între căile vieiuale, astăfelă cum s’a notată de consiliulă generală ală jud. Buzeu. — D. Vasile Gavrilescu e numită impiegată de cancelaria cl. III la biuiculă vamală Bumbăta Leova, crad. George Costandaki, supraveghiatorii cl. II la aceiași vamă. — In virtutea concursului satisfacétorü ce aă depusă, d-șorele Ana Marcachi, Zoe lonescu și Elena Dumitrovici au fost numite în calitate de institutore provisorii, cea d’ântâiă la cl. I scóla primară de fete din orașul Fălticeni, a doua la cl. I și II scóla de fete din Mihăileni, și a treia la clasa III și IV și directarea scriei de fete din orașul Herța. Posițiunea de neactivitate a generalului Ghica Ion Grigore se preschimbă în cea de disponibilitate pentru concediu mai mare de șase luni. Supt intendentulă Ghiurgiu Anton și maiorulă Costache Iordache sunt puși în disponibilitate prin desființarea funcțiunilor ce ocupau. Posițiunea de neactivitate a legit.-colonelă Lepădatu Constantin se preschimbă în acela de disponibilitate pentru infirmități timporale. Guardulă de geniu cl. II Racoviță Ion, din servițiul de geniu Galați, se mută și se numesce în funcțiunea de supt-șefă de biurcă cl. II, în administrațiunea centrale a resbelului (direcția armelor speciale). — S’a acordată dreptul ă d’a purta semnulă onorifică oficialiloră ce urmără : Semnulü onorificii de aură pentru serviciul ă militarii de 25 ani împliniții. D-lui maiorii Vasilescu Ion și d lui căpitanu Frundescu Ion, ambii din regimentul 1 de dorobanți. D-luî sunt locotenente Călinescu George, din regimentulu I de dorobanți. Semnulț onorificii de argintă pentru servițiulă militară de 18 ani împliniți. D-soră maiori Botez Panait, din reg. 13 de dorobanți, și Baldovici Vasile, din reg. 2 de roșiori. D-soră căpitani Georgescu Nicolae, din regimentul 4 de artilerie; Popovici Năstase, din regimentul 16 de dorobanți; Lipan Constantină, din reg. 5 de linie; Codrescu Nicolae, din reg. 16 de dorobanți; Manolescu Balosache, din reg. 4 de călărași; Carp Constantină, din reg. 13 de dorobanți; Gheorghe Dimitrie, din reg. 1 de roșiori; Lupașcu Constantină, din reg. 13 de dorobanți, și Matear Michailo, din reg. 7 de călărași. — Șefulă de musică cl. III. Silny Anton, din reg. 4 de liniă,i s’a înaintată la gradul de șefă de musică cl. II, în același corpă. Bombele de la Buda Pesta La 26 Noembre, a fostă la Pesta uă mică mișcare de studeați. Ună comitetă convocaseră adunare într’un cafenea, spre a delibera în privința unei ovațiuni în onorea delegaților austriaci. Două dată, adunarea află că prefectur poliției, d. Thaiss, a venită spre a disolva conferința. Atunci, mulțimea adunată, fiă în sală, fiă în stradă în fața cafenelei, a începută a huidui și a striga: Se se ducă poliția! Se se ducă Tisza! Elsen-Kossuth! Elsen Ellen- Zeh! Trăiescă oposițiunea ! Incetă-încetă, se goli sala și era aprope de isbucnesca ună conflictă în stradă, deja, poliția dispărândă, totulă reintra în ordine. In aceași seră, s’a aruncată uă bombă la Buda în vecinătatea palatului d-lui Tisza, și a făcută esplosiune în alea care desparte otelul ministrului de teatrulă fortăreței. Detonarea a fostă atâtă de puternică în ..câtă s’aăspartă mai multe gemuri la palatul ă d-lui Tisza. In momentul d esplosiunii, cornițele Andrássy și mai mulți membri ai delegațiunii unguresc! s’aflaă la ministrul- președinte al Ungariei. Poliția s’a transportată îndată la locul d esplosiunii și examinarea făcută fragmentelor proiectilului arătă că bomba era încărcată cu dinamită. Tóte cercetările făcute pentru a descoperi pe autori n’au produsă nici ună resultată. Acestă evenimentă a cansată la Pesta să vină emoțiune. La 2 Decembre, s’a aruncată uă nouă Krunt.5 nova a faputul asnlisiune în scările LOUlUUj um* ww — ----—------------ — ---Clubului lliberale. pe cândă primul-ministru ungară comunica membrilor clubului mă raportă asupra situațiunii. „Inelinămă a crede,jice Le Temps, că aceste manifestări sunt mai multă nisce glume sinistre, decâtă încercări criminale.“ INIISCAREA POPORATIUNEI CAPITALEI De la 5 penă la 11 Noembre 1878. Poporațiune: 177,646 Nasceri. Numerul nascerilorü e egala cu alți morților si; în septemâna precedinte au fostu 15 nascerî mai multu de câtă morți. Principalele cause de morte: Morți. Copii legitimi: 60 băieți, 44 fete; suma 104 , nelegitimi: 9 , 13 ,22 Totalu 69 , 57 , , 126 De sexy bărbătescu 73, de sexu femeiescu 53 suma 126, dintre care 21 in spitale. Sept. prec. au fostű: In etate pénS la 1 anü 35 18 De la 1> > 5 ani 29 46 » 5 20 „ 169 » 20 30 ,6 14 , 30 40 , 10 10 „ 40 60 , 13 12 , 60 80 „ 128 , 0 ani în süsü5 1 Totalü 126 118 Sept. pre., aü fostű 2 Pneumonia, Pleuropneumonia. . 29 12 Phthisia pulmonară . , , , . 13 10 ROMANULU. 28 NOEMBRE. 1878 Mortalitatea în alte orașe mari. Paris. Loc. 1,988,806; morți 15—21 Noemb. 906. Londra. Loc. 3,577,304; morți 10—16 Noem. 1665. Berlin. Loc. 1,019,620; morți 3—9 Noemb. 465. Viena. Loc. 727,271; morți 3—6 Noemb. 378. Bruxelles Loc. 175,782; morți 3—9 Noemb. 76. Geneva. Loc. 68,792; morți 3—9 Noemb. 26. Christiania. Loc. 107,000; morți 3—9 Noemb. 37. Breslau. Loc. 167,000 morți; 3—9 Noemb. 130. Triest. Loc. 127,262; morți 3—9 Noemb. 75. Turin. Loc. 227,844; morți 27 Oct., 2 Noem. 115. Puda Pesta Loc. 319,530; morți 27 Oct. 2 No. 193. Filadelfia. Loc. 876,118; morți 20—26 Oct, 265. Enterită............................................9 7 Febre typhoidă...................................612 Dysenteria..........................................3 2 Meningita............................................15 Tuse convulsivă........................ 1 — Scarlatină.......................................7 8 Angină diphtherică................... 3 6 Roseola...........................................6 4 FELURIMI. Copilă rătăcită. — Alaltăieri s’a găsită pe dinaintea bisericei Zlătari mă copilă ca de 8, 9 ani. Elă spuse că e din Pitesc! și că s’a rătăcită prin strade. * Scandată.— Mercur sera mă domnă, anume Cantacuzino, a făcută scandală la otelulă Dacia, amenințându cu cuțitulă pe mai multe persone. Elă a fost condusă la poliție. * Atentată. — Individulă Ion Mitru a înjunghiată în pântece pe uă Jecu Velicu. Celă d’ântâi a fostă arestată, era celă din urmă condusă la spitală.XSinucidere.— Ciumă în Monitoră. In ziția de 7 Noembre 1878, locuitorului Ion Samson, din cătunul Hârlesci, comuna Onișcanii, districtulă Romană, în etate ca de 50 ani, s’a găsită spendurată de ună copacă ce este în ogorulă din fața casei sale, cu uă târsină de peră de cală ce a fostă deslegată o de la uă opincă a lui. „După cercetările făcute în localitate se constată că martea nu este bănuită, și că numitulă avea uă purtare rea în comună, fiindă cuprinsă de vițtulă beției.“ * Arestare — S’a arestată individulă Nicolae Dinu, acusată în furtulă a trei inele de diamantă de la d. Gheorghiadis din strada Plevnei No. 7. . * Vă artistă jăfuită.—D-șora Philipp, care face admirațiunea atâtor spectatori la teatrul Dacia, a fostă acei nopte victima unui furtă. Servitorulăseă Tudoră Golu dimpreună cu femeia Ana Fabian i-au furată suma de 4000 lei și ună medalionă de aură. Culpabilii au fost arestați. * Resbelulă ilustrată. — De curendă a apărută ună frumosă tabloă litografică, lucrată de mâna artistului Schönberg, despre care amu vorbită în uulă din numerele nostre, și esecutată supt îngrijirea d-lui F. A. Lachmann, corespondinte militară. Elă represintă tóte episodele mai însemnate din resbelul nostru cu Turcia, eră în mijlocit are portretulă A. S. R Domnitorulă, dimpreună cu statuia séu majoră. Acestă tabloă e cea mai frumosă podobă pentru casa oricărui Română, atâtă din puntură de vedere istorică, câtă și din rvirul ulii Ho VPstarP flit.îst.I O.U . — — ------- ---------Se află de venerare la tote librăriile din Bucuresci, era în județe la d-nii prefecți. Prețulă 4 lei. PARTEA ECONOMICA. Mișcarea porturiloră. Galați, 20—21 Noembre.— Corăbii sosite încărcate 1, deșerte 2; pornite încărcate 1, deșerte 1; vapore sosite 6, pornite >; bastimente față în portă 16. Grîulă ghirca (57 * * 1/*—59 livre) 52— >5 lei; ciacîră calitatea I (59—60 livre) 10—32 lei; porumbulă (43 —A livre) 20 lei. Brăila, 22 Noembre. — Corăbii sosite ncărcate 19, deșerte 15; pornite încărcate 1, deșerte 10; vapore sosite și pornite :ate 1. Prețul producte loră la hambară.— Grîulă ;chirca (greut. 53—61 livre) lei 60—105 ; iacară, călit. I (52—61 livre) 50—103 lei; lorumbulă (56—61 livre) 44—55 lei ; orulă (41—46 livre) 30—40 lei; secară 51—55 livre) 40—50 lei 50 bani; rapiță 50—53 livre) 120—130 lei. Fasole, suta le oca. 18—20 lei. BULETINU METEOROLOGICA. Bucureșt, 24 Noembre 1878. Ieri, pe la două sprezece ore, cerulă a înseninată. La orele 12 noptea cerulăi era senină; termometrula areta-1-70 R. era barometrula 754mm Astădî, la orele 8 dimineța, cerula norosu — Barometrula aretă 753mîn și termometrulu -1—5 ° R. . ..----------■----------------------— Corpulu profesorală din capitală, după mai multe întruniri, terminând votarea pe articole a Statutelor. Societăței corpului didactică din România, ce în curânduare a se constitui, rogă pe toți colegii săi să bine-voiescă a se întruni, Duminecă, 26 Noembre, la orele 12 din di la Liceulu Sf. Sava, spre a se face uă ultimă revizuire acestoră statute și a se procede apo la votarea lor în totală, Reproduceme următorele seri, cari au fost publicate numai în edițiunea pentru Capitală a numejrului precedinte : Servițiulă telegrafică ală Agenției Havas Lahor. 4 Decembre. — Astăzi nu e nici să scrie despre operațiunile colonei care s’a îndreptată spre Peiwar. Oă brigadă din colona de la Kyber a înaintată pene la Bosaval. Londra. 5 Decembre. — Citimă în The Times: „Dacă trupele nostre voră isbuti se ocupe Peiwarul, scopul resbelului în contra emirului Șir An va fi ajunsă. Acelașă diară publică on telegramă de la Pista, după care Turcia recunoste că datoreșce Rusiei 300 milione ruble pentru despăgubirea de resbelă. Acestă telegramă mai aDuneiă că negocierile pentru tratatură definitivă se urmeză cu activitate între cele două puteri și că lasă a se presimți ună resultată favorabile. Liberalii aă de gândă de a supune Parlamentului englesă, care se întruneșee astă două moțiune de blamă în contra politicei cabinetului. ------------------------------------------------ OCULUCOnjNITIL Bucuresci, 24 Noembre, 1878. Carne.—Ocaua: Vaca, 1.00.—Oie, 0.60.—Berbec , 0070.—Porc, L.00.—Slănina, 1.60.—Cervișa,2.50.— Pastrama, 1.60.—Vițel, uă bucată, 3.00. Purcel, 5.00. Seu și luminări.— Ocaua: Leu de 5ie, 1.50.— Leu de vacă, 2.00.— Seu de porcii topită, 1.60.— Luminare dască, 2.00— Funtulă de luminare di j ■ spermanțetă 1.50. Brânzeturi.—Ocaua: Brânca de burdufa, 2.50.— Brânca de cașă, 1.50. Urdă, 2.00.—Cașcavală ordinară, 2.00.—Cașcavală de Penteleă, 8.00.—Lapte dacie, 0.40.—Lapte de vacă, 0.60.—Untă de vacă topită, 4.00.—Untă prospatü de vacă, 4.00. Făină.— Ocaua: Făină de grâu, cal. I, 0.80.— 1 Idem, cal. II, 0.60.—Făină de secară, 0.60. —Făină de orză, 0.00. Malaiă, 0.20.—Făină de mesă, 0.00 Zarzavate—Ocaua: Bob, 0.00.—Spanacă, 0.40.— Cartofi, 0.20.Capă, 0.30.— Fasole, 0.40.— Linte, 0.40.—Mazăre, 0.40.—Năută, 0.50.—Suta de răpituri: Usturoiă, 1.00.—Varză, 00.15.—Sut.: Sfecle, 10.0. —Galii, 10.0. Țelină, 0.10.—Pepene, 0.00 Morcovi,010.—Ardei, 0.60.—Legătura: Capa verde 0.00—PStrungelă, 0.10.—Păstrănaci, 0.08 —Conopide 1.00.—Varza roșie, 0.30.—Salata verde 0000 Chon de Bruxelles, 0.60. Până.—Ocaua : Jimbla, 0.40.—Pânea negra, 02. Paseri și ouă: Coroană, 4.00.—Găină, 1.50.— Gâscă, 2 Oi.—Pufă de găină, 0.70.—Rața, 1.60.— Onă pă de găină, 0.08. — Pesce și altele.-Ocaua: Morună 2 cegă prospătă, 3.00.—Morună și cega sărată, 2.00.— Crapa mare proaspătă, 0.80 — Crapă mare sărată, 1 .00.-Semnă prospeta,1.40.—Semnă sărată, 1.20. — Cosacă prospeta 0.00.— Cosacă sărată, 0.60.— Pence măruntă prospeta 0.60.— Pesce măruntă sărată, 0.60.—Păstrăvă prospera, 0.00.— Icre de morunü, 16.00. —Icre de crapă, 0.00.—Icre de șuncă, 0.00- Baci, 3.00. — Vânaturi.—Epure, 4.00.—Rați talbatoce, 2.00— Itropia, 00.00.— Perechea: Potirniohiî, 3.00.— Sitari, 5 00.0 Sabia Iuli,lichaia Vitezulu i. Nu potă ține camera României la întuneric. Nu amă încetată în decursă de 50 de ani d’a căuta și cerceta ori pe unde amă putută descoperi anticitățile țerei mele: argintarii, arămarii, armurierii, pecetarii, plugarii, sătenii, și orice meseriași la care amă socotită că potă găsi ceva, am fostă necontenită vizitați de mine; astafelü mă potă bucura astăzi două colecțiune de anticități și de rarități găsite tóte în țera mea. Cu chipulă acesta dorit, nu de multă amă putută găsi și Sabia lui Michail Vitezula. E numai lama de seră fără tecă și fără mâneră; pe densa sunt încrustate litere mari de aură cirilice, ce se citescă fórte bine: Mihailă Voivoiulă Valahim. Rugina ce timpul ă de 277 ani a grămădită pe lamă dovedesce îndestulă adevĕrulu. Eră literile, precum și ună vultură, ciuntă încrustate la începutulă inscripțiunea suntă de aură fină, fórte mari și descifraibile. Amă espus’o astăzi la vederea tutelară, în locuința mea, Calea Văcărescu No. 151, unde potă veni d. amatori de a o vede, de la orele 8 dim. peké la 4 d. a. Suntăotărîtă a vinde acestă preciusă monumente oră cărui amatoră cu preciusă cu care mă voiă pute învoi eră a zecea parte din suma veniterii se va trimite onor comitete județene, pentru ajutorul familieloră soldaților căduți pe câmpu în 1085 de luptă, ca unoră descendințî ai eroului de la Călugăreni, âu târulă posesoră ală acestui preciosă monumentă. Locot. Col. D. Pappasoglu. BIBLIOGRAFII A eșit de supt presă. Analele societății academice române (sesiunea anului 1879, Tomulü X, secțiunea II, Memorie și notițe. Acestă volumă conține: 1) Notițe despre bibliografia Istriei și Dalmației de d. V. A. Urechie; 2) Noțiuni despre economia sociale și Istoria civilisațiunii în Transilvania de d. G. Raviță; 3) Dare de scria despre publicațiunea d-lui Emile Legrand „Recueil de poémes historiques en grec vulgaire, relatifs à la Turquie et aux Principautés Danubiennes“ de d. V. A. Urechie; 4) Schiță biografică asupra lui Eudoxie Hurmuzache și operele sale de d. D. Sturza 5) Dare de semă despre publicațiunea d-lui dr. Jung Romanii și Românii de d. V. Maniu; 6) Memoriu asupra numismaticei românesci de d. D. Sturza; 6) Relațiuni despre localitățile semnalate prin anticități în jud. Romanați, de d. Al. Odobescu; 7) Dare de semă despre cestionarulă redactată pentru adunarea obiceiurilor juridice ale poporului română de d. B. P. Hasdeu. * LIBRĂRIA FRAȚII JOINIȚIU et Comp. Strada Lipseanu 27. Anunță apariția calendarelor pe 1879. Calendarul« pentru toți Românii cuprindând Istoria resbelului Româno-Ruso- Turcű. Prisonierul românii de la Plevna, arendă ca premiă ună tabloă în 9 culori. Bătălia luării Rahovei, prețulă cu tabloă este 2 lei 50 bani. Calendarul amusantfi și picantă,1 cu uă frumosă colecție de istorii amusante și 9 gravuri în colori, prețulă 2 lei. Calendarulă portativă, 40 bani. Almanadă americanii care în acestă ană are tote datele istorice, culese din faptele gloriose resbelnice ale Românilori, din anii 1877—1878, ediție ordinară 1 lei 50 bani. Ediție de mare lusă 3 lei. Venițătoriloră acordămă ună considerabilă rabată.* A eșiță de supt presă la Paris, supt auspiciele Scalei de îmbete orientale vă: Chronique de Moldavie depuis le milieu du XIV siécle jusqu’â l’an 1594 par Grégoire Urecbiă, (texte roumain, avec traduction franqaise, notes historiques, tapleaux généalogiques, glossaire et table, bar Mr. Emile Picot.) Prețulă 20 lei. ■fr S’a pusă supt țioară. ȚERANULU ROMANU. Studiu asupra stărei sociale, morale, politice și economice ale claselor agricole din România în trecută și în presentă, de O. Gr. Tocilescu, doctoră în șciințele philosofice. Licențiată în dreptă. S’a depusă oă listă de abonamentu la acestă carte la redacțiunea Românului. D-nii subscriitori nu plătescă la suptscriere nimică, ci cândă voră primi opera. Acestă carte va cuprinde 40 case de tipărit, hârtie bună, formată în 8 caractere frumóse și nu va costa pentru abonați de câtă 12 lei noui. SPECTACOLE Teatru italiană — Vineri, Truvatore, Teatru română — Duminecă,Curcanu, M. Vlădoyanu Licențiată in drept de la facultatea din Paris, fosta procurori] la Trib. Ilfovft, anunțță că a îmbrățișată cariera de advocatű, Orele de consultație de la 8—10 a. m. și de la 6—8 ore p. m. la domiciului seu Calea Belvedere (Plevna) 50. Doctorii Cariadî întorcându-se în capitală, anundă că va da consultațiuni la tote 4rele; ca și în trecută, locuința sea este strada Rivreni No. 7. S. Perletzeanu-Buzeu avocata domiciliază acum strada Clemenței 31 în facia scalei Comunale. Se caută uă guvernantă pentru un fetiță de 6 ani. A se adresa la Doctor Romnicianu. Pensionatulu Luzzato s’a strămutată de la Sf. Dumitru în casele Florescu, strada biserica Mágurenu, alături cu liceulu Sântu Sava. INSTRUCȚIUNE:. Uă familia englesă doresce a lua în pensiune două fetițe de la 4—8 ani. Li s’arti da lecțiuni de limba francesa și englesă.