Romanulu, decembrie 1878 (Anul 22)

1878-12-04

ANULU DOUE­ ț­ECI ȘI DOTH YOIESCE SI TEI PUTEA. ANUNCIURI. Linia de 80 litere petit, pagina IV. — 40 ban Deto » . , pagina III. 2 lei — A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diarului. LA PARIS, la Havas, Laffite et C-ne, 8 Place de la Bourse. LA LONDON, la EugéneMicoud, No. 81-A Fleet Street, London E. C. LA VIENA, la d-nil Haasentein și Vogler, Walfischgasse 10. LA HAMBURG, la d. Adolf Steiner, pentru totă Germania. Articolele nepublicate se ardü. 20 BANI EXEMPLARULU Redacțiunea și Administrațiiunea strada Domnei 14 O­OT LUNI, MARȚI 4, 5 DECEMBRE, 1878. LUMINEZA­ TE ȘI VEI FI. ABONAMENTE. n Capitală și districte, und and 48 lei; sese luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tóte țerile Europei, trimestru 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diarulul. LA PARIS, la d-nil Darras-Halegrain, 5 rue de l’anciene comédie și Havas, Laffite et C-nie, 8 place de la Bourse. LA VIENA, la d. B' G. PopovicI, 15 Fleisch­markt. IN ITALIA la d. doctord Gustavo Croce. Via San Benigno, 17, Genova. Scrisorile nefrancate se refusă. 2^ BANI ESEMPLARUN­U București,Andrea .^D­epemü prin a Șice Româniloru dip. tote partitele . V­. *» Orizontele politicii este încă sum­bru în toată Europa. Instituțiunile nóstre nu simtă încă la adăpostii de ori-ce pericolu. Toți cată să recunoscu aceste a­­devéruri. Toți asemene sunt­ nevoiți a re­­cunosce că, pentru ca să ne putemü pune la adăpostii, trebuie ca națiu­nea să câștige în tote opiniunea pu­blică a Europei, să dea necontenite dovezii că scie se fie liberă. Acesta a­tostă, după câte­vea u­­remii, ținta urmărită de d. Brătianu ca președinte al­ cabinetului. Dă națiune, și-a­­ zisű elă încă de la 1848 , dacă nu are încredere în puterea iei morală și materială, și decă nu caută , nu pândesce ori­ce ocasiune pentru a da dovedi, iei în­­săși și lumii, despre valorea iei ș’a dobândi astă­felu stima și încrede­rea tuturora, acea națiune, decă este mare începe a scădea, decă este mică se perde cu totul­. Acestă ’politică a fostă cu ’nver­­șunare combătută de către cele-1- alte? partite din întru. Înțelegemü combaterea, căci înțe­­legem­ p­osebirile de vederi. Fia­care partită doresce binele ță­­rei ; dérü ftă­care îlă vede într’altă modă, îlă caută în altă direcțiune. Ceia ce oase nu ’nțelegemă este că mai suntă omeni care și ’n ur­ma faptelor­—cândă critica în bine ca și ’n reü este lesne—combată încă politica urmată de primulu ministru de la ’nceperea resbelului și până la curmarea lui. țfiarulă Independința belgică de la 13 Decembre , vorbindă despre ma­­joritatea ce­a dobândită acum în Cameră ministerală elenă,­­Jioe : „Omenii politici din Grecia înțe­­les’că are în fine că certele loră in­tesține prea multă să întârziată mersulă prosperității naționale, și că, într’uă fașă critică, ca aceia prin care trece astăzi țera loră , uni­rea tutoră partiteloră este celă mai bună mijlocă de apărare și de pro­pășire ?“ In speranța d’a vedea și la noi pe toți bărbații politici unindu-se pe teremura națională, credemă că este d’ună mare interesă publică se scimă cu toții, și se scimă bine, decă cu­vântă că cel care combată încă po­litica și actele ministeriului Brătianu, de la ’nceputulu pené la finele res­belului. S’amintimă faptele principale. S’a făcută convențiunea cu Rusia. Este cunoscută de toți că, mai na­­inte d’a se încheia acelă actă, elă a fostă desbătută de tótu presa, a fostă desbătută într’ună consiliu de miniștri, președută de capul­ Sta­tului, la care au luată parte nota­bilități din tote partidele, a fostă desbătută în întrunire particulară de deputați și senatori, și ’n fine a fostă desbătută în Cameră și apro­bată cu mare majoritate. Se scie asemene , că ’n acestă tim­pă guvernulă s’a adresată la tóte puterile și le-a cerută , cu tăriă și stăruință , a susține neutralitatea României, și că tóte aă refusată. Asemene nu este nimeni care sé nu cunoscu că Rusia a ’ncepută res­­belulă și ’le-a urmată, pen’ajunse la porțile Constantinopolei, cu îngădu­­irea tutoră puteriloră Europei. Ce voi să demi să facemă noi, acei care aă combătută și combată chiară acum acea convențiune? Se protestămă și se ne tragemă cu armata la munți ? Dură....... ce valore și ce nume ară fi avută acea protestare în facia tu­toră puteriloră care, prin tăcerea și nemișcarea loră, încuviințaă faptele Rusiei ? Deră....... armatele ruse sc! intraă în țară prin puterea loră și prin în­voirea tutoră puteriloră. Intrândă ca inamice ele sună, și erau silite să ia guvernură în mână, și țera rémânea în voia loră. Deră....... armata română retrasă la munți, precum ceream unii, pe cândă țara era în voia unei armate stră­ine, ce figură ară fi făcută ea în o­­chii națiunii ș’ai Europei, câtă s’ară fi simțită folorită în consciința iei? Să ne-amintimă âncă că, armata nóstrá retrasă la munți. Turcii in­traă la Calafată, veniaă póte pene la Bucuresci, și ’n ori­ce casă el ară fi pustiită mai multe părți, și, acum ca ș’altă dată, resbelulă s’ară fi fă­cută și ’n țeră. Credemă c’atâtă este d’a­j­unsă pen­tru ca țera se judece de ea mai are cine­va curentă ca chiară astăzi, s’a­­cuze pe guvernă în privința conven­­țiunii dela 4 Aprile, ș’a concentrării a­rmatei în Oltenia, în locă d’a-i mulțămi ș’a declara că bine a lucrată. A doua acuzare este c’a luată parte activă la resbelă. Ministerul­ Brătianu, în loc­ d’a umili și nimici armata română, as­­cunzendu-o în munți, a întrunitu-o în Oltenia și i-a ’ncredințată apărarea țarei. Pe când­ armata ocupa acelă poștă de onore, ce ziceau organele oposi­­țiunii ? Ele spuneau că n’avemă oficiali, că n’avemă arme și munițiuni, că n’avemă nimică în fine, pentru ca să luptămă supt drapelul­ nostru, și ce­re să se punemă Zece mii de omeni în armata rusescă, pentru ca densa se deprinză p’a nostru cu f­oculă, se ’nvețe pe Români d’a se bate ș’a sus­ține și ei într’ni­zi­onarea și dem­nitatea țărei. Ministrulă Brătianu avea uă altă opiniune, uă altă credință, ș’acea pă­rere, acea credință eră o făcu de la ’ncepută cunoscută Camerelor­ și na­țiunii. Voiă sta, le zise elă, voiă sta pe malură stângă, spre apărarea țărei. Cândă cnse voiă vede că onórea, in­teresele și apărarea iei îmi ceru sĕ facă mai multă, voiă sări garduru și voiă combate pe inamică în cui­­bură săă. Națiunea română avu, în aceste împrejurări, ca și Italia, țara și ma­rea fericire ca Capulă statului s’o cu­­nosca, s’o iubescă și sé aibă încre­dere în virtuțile iei. Domnulu, auzindă și pe c­onsiliarii săi, pândi momentulă, se puse en­­suși în capul­ armatei, trecu Dună­rea, și făcu ca lumea întregă sé cunoscu, s’aplaude și s’admire nați­unea și pe Căpitanulă iei. Și cândă națiunea română, prin calitățile iei, prin fiii iei armați, prin Domnulă și Căpitanulă iei, se sui atâtă de susă pân’a face âncă ca lumea se zică, că ea a salvată însăși armata rusă, se mai găsescu chiară astăzi ómeni care se zică­ că rea a fostă politica urmată de mi­nisterul­ Brătianu! Aceste fapte făcură ca astăzi na­țiunea română să fie bine cunoscută și stimată de tóte națiunile. Aceste fapte făcură ca astăzi ma­rele cancelară ală Austriei se Zi^ în Parlamentă : „Pesta, 15 Decembre. — Cornițele An­drassy, combătândă în ședința de ieri mo­tivele de temere exprimate de cornitele Ap­­ponyi în privința dreptului ce au Rușii de a trece astăzi prin România ca pe pămân­­tulu soră propriu, a accentuată aceia ce dusese deja în ședința de la 23 Noembre. Densulă a adausă că Congresul­ de la Berlin a proclamată independința Româ­niei și că acestă stată formăză astăzi ca ună zidă de despărțire între Rusia și Turcia. „Ministrulă afaceriloră străine austriacă a încheiată­­ licându că voința României d’a’și apăra drepturile e acum mai tare de­câtă ori­cândă.“ Aceste fapte făcură ca ieri Dom­nulă Româniloră să primescă în au­diență oficială pe ministrul­ pleni­­potențiară ală imperatorului Otoma­­nilor­, acreditată, pe lângă Altețea Sea regală, pentru prima ora de cândă există aci colonia lui Tra­­ianu. Ne oprimă deră aci pentru astăzi, cu speranța că toți bărbații noștri politici, care își iubescă țera, vor­ recunosce acum că politica urmată de d. Ion Brătianu a bine meritată de la patrie și că pe acestă cale na­țională se voră uni cu elă, pentru a pune împreună la adăpostă insti­­tuțiunile nóstre, și a merge cu toții cu siguranță pe calea cea mare ce ne este deschisă, siunic prin care se cere acordarea unui credită de 20 milione. Paris, 15 Decembre. — Journal des Dé­­bats se dice* autorizată a crede că Engli­­tera va garanta noulă împrumută pe care voiesce se­ lu facă Turcia, în contra cedării portului Alexandreta, care ară servi atunc de capă de liniă ale unui drumă de ierii care ară uni marea Mediterană cu Golfură Persiană. Roma, 15 Decembre. — Regele Umbert I a primită demisiunea pe care i-o depu­sese ministerul­ Cairoli,­ în urma votului din 12 Decembre asupra ordinei de oi pro­pusă de d. Bacelli. • Maiestatea Lea a însărcinată pe d. De­­pretis d’a forma ună noă cabinetă. Pesta, 15 Decembre. — In ședința de ieri, cornițele Andrassy, combătenză moti­vele de temere exprimate de cornițele Ap­­ponyi cu privire la dreptul­ pe care îlă­să Rușii d’a trece astăzi prin România ca pe propria sa loră jteritoriă, a accentuată ceia ce a fusese deja în ședința de la 23 Noembre, a adaus ăscă congresul­ din Ber­lin a proclamată independința României și că astăzi acestă Stată formeză mnă feră de zidă de despărțire între Rusia și Turcia. Ministrul­ afacerilor­ străine­­ austriacă a sfîrșită deceadă că voința României d’a-șî apăra drepturile este acum mai tare de­câtă ori­cândă. Constantinopole, 15 Decembre. — D. Schmidt, pe care comisiunea internațională din Rumelia îl­ alesese directore de finan­­cie, inspectândă casele sangiacurilor­, a fostă constrînsă de poporațiunea bulgară de la Ienisagra d’a-și suspenda funcțiunile și d’a se înapoia la Filipopole. Roma, 15 Decembre.—D. Depretis a ac­­eeptat­ sarcina d’a forma noula cabinetă. Londra, 15 Decembre.—Scirile din Af­ganistan sunt­ bune pentru Englesi, care ocupă tote păsurile. S’a respândită scomptulu că ’n China a isbucnită să rescolă. Roma, 15 Decembre.—Imperatulu Wil­helm, respundendă felicitărilor­ papei, a esprimată buna sea voință d’a conlucra prin tóte mijilóeele posibile pentru restabilirea păcii religiose în Germania, și a bunelor­ relațiuni între guvernulă seu și papa. Proiectele de respunsü la dis­­cursulu tronului. Proiectul­ comisiunii Senatului. Domnitorii senatori, Comisiunea alesa, pentru redactarea res­­punsului la mesagiulu tronului, și compusă din d-ni: C. Bosianu, B. Boerescu, C. Cor­­nescu, generală Haralambie și supt-scri­­sură, are onore a re­presinta următorulă proiectă de respinsă, primită și votată în unanimitate de comisiunea d-vóstre. Raportare, A. Giani. Pre înălțate Domne, Senatul­ a vezut­ cu fericire re­stabilirea păcii generale, care pune și pe România în posițiune de a se bucura de bine-facătórele iei fructe. Mulțămită eroismului armatei nó­stre, pe câmpuli de­­ bătaie, mulță­mită bravului și junelui iei căpi­tanii, care, prin devotamentul­, ab­­negarea și valorea sea militară, ca și prin înțelepciunea sea, și prin i­­dentificarea s­a cu interesele și as­­pirațiunile națiunii, a solutit să facă a se acoperi de gloriă soldatura ro­mână și să împrospeteze vechia sea reputațiune și virtuțile sale străbu­ne, România a putut i­eși cu onare din crudele încercări ale resbelului trecută, și a dobândi binele celă mai supremă, realizarea aspirațiunilor­ sale seculare, justificate și legitimate prin drepturile sale străvechi, prin mărirea sea trecută, prin valorea și vitalitatea sea presenta, a dobândi, adică, independința sea politică. Acestă bine supremă nu se pate, în adevera, atribui unui singură in­dividă, sau câtoră­va indivizi ori­­chiară unei singure generațiuni; elă este datorită mai multor­ genera­țiuni; elă este și fructură operei tim­pului, combinată cu cerințele cir­­cumstanțeloră. Delă generați­unea prin­­­­sentă este care l’a dusă la lum­inarea sarelui; ea l’a proclamată, ea i-a dată ființă. Și acei care, din jtata generațiu­­nea presentă, au dreptu sé fie mai meritorii și mai mândri de a vede România recunoscută independentă și intrată între familiele statelor­ europene, este armata română, esti Măria Tea Regală, Augustulă iei șefă, bravulă iei căpitană. In acesta ultimă sesiune a legis­laturei séle, permite Maria Tea, Se­natului sĕ proclame, încă vă dată, acestă adevérit, și sé felicite, și sé mulțămască armatei române, felici­­tândă și mulțămindă șefului iei su­premă. Precum voi v’ați făcută datoria pe câmpul­ de bătaiă, fii șicură, Măria Tea, că vomă iei și noi a face pe a nóstra, pe timpul­ de pace, și a respunde astă-felă la așteptările și la dorința Măriei Télé. Senatul­ a vézutü cu să vină mulțămire că populațiunile Dobrogei aă solutu să aprecieze presența Ro­mânilor­ în acea provincia, și se­vedă că drapelul­ României nu este ună drapelă de cucerire, ci ună pre­­cursoră ală civilisațiunei, uă garan­ție de ordine și de prosperitate. Generați­unea presinte a făcută în adevĕrü multe și frumose lucrări mari. Ensé opera s­a este departe încă de a fi terminată. Va­sei, spe­­rama, a se­cret« demn» de trecu­tulü séa, și a dobândi încă titluri la recunostința generațiunilor­ vi­­itore și la laudele istoriei. Independința nóstrá, ființa nóstrá ca stată absolută suverană, a fostă proclamată, a fostă recunoscută de marile puteri europene. Trebuie a­­cumă consolidată, trebuie a o pune în condițiuni de tărie, cu care se o­ferimă de ori­ce pericole; trebuie să mai scimă a trage și tóte folo­selc ce ne póte procura noua nostră situațiune. Vomă convinge, isperamă, Măria Tea, prin actele nóstre, atâtă pe marele puteri limitrofe, câtă și pe tote marele puteri europene, că Ro­mânia idependentă este uă garan­­țiă de ordine și de stabilitate în O­­rientă, și că ea este și va fi demnă, supt tóte privirile, de solicitudinea și de interesulă ce Europa îl a a­­rătata. Acesta va fi, crede că, celă mai elocventă mijlocă de a exprima re­­cunoscința nostră marelor­ puteri europene, pentru buna voință și pen­tru sprijinul­ ce ne-aă dată. Nici activitatea nostrá, nici con­­cursulă nostru, nu voră lipsi spre a ajunge m­ă așa scapă. Vomă sei, Prea înălțate Domne, a călca ori­ce considerațiuni mici și secundare, a pune freă pasiunilor­ și a trece peste prejudicii, spre a ne rădica la înălțimea cerințelor, situațiune­, și a înlesni astă­felă, în limita com­pe­­tinței nóstre, lucrarea viitorelor. Ca­mere de revizuire, care să se ter­mine într’ună modă definitivă ceia ce noi­amă începută. Tractatul­ de la Berlin, în păr­țile sale care ne privescă, se va putea astă­felă esecnta, cu lealitate și câtă mai curenda. Articolele din Constitu­­țiunea nóstra se vom spune în acord cu acestă actă internațională, și art. 7 dintr’ensa, care nu mai este de a­­cordă cu principiele și luminele se­colului, va trebui să dispară. Cu modulă acesta, ținendu-se so­­cotela și de dificultățile, ca și de formele nóstre constituționale inte­­riore, și basațî totă-d’a­una pe buna voință și interesulă ce marele pu­teri europe­ne ne-au arătată, spe­­rămă că nu va trece multă timpă. SERVIȚIULU TELEGRAFICII ALU AGENȚIEI HAVAS Darmstadt, 14 Decembre. — Se anunciă mortea marei ducese de Hesa, Alice Ma­tilda Maria, născută în 25 Aprile 1843, prințesa regală a Marei Britanii și a Ir­landei, ducesă de Saxa, fiica reginei Vic­toria). Paris, 14 Decembre. — Senatulu. — D. Waddington, ministru al­ afacerilor­ străine respundendă la uă interpelare a d-lui Gontau-Biron, vechiă ambasadare ală Fran­ciei la Berlin. Zice că Francia a eșită din congresul­ de la Berlin fără nici ună în­­gagiamentă. El­ adauge: „Politica f­ran­­ciei se resumă într’ună singură jcurentă: pacea. Europa are încredere­­ în guvernul­ franceză. “ D. Waddington crede că menținerea păcii e subordonată esecutării tratatului din Berlin. El­ constată că deja s’au ese­­cutatu numerose clause ale tratatului. Petersburg, 14 Decembre.—In urma de­­monstrațiunilor­ ilegale făcute de studenții de la facultatea de medicină, autoritățile au luat o­are­care măsuri de una caractera preventivă. Viena, 14 Decembre.—Delegațiunea un­gară a terminată în două ședinți discu­­țiunea privitóre la creditulă destinată a a­­coperi cheltuelile ocupațiunii în 1879. Co­rnitele Andrássy a pronunciat o ună lungă discursă, prin care s’a încercată a respinge imputările formulate de către oratorii o­­posițiunii în contra politicei sale. In urma acestui discurs­, delegațiunea a adoptată cu un mare majoritate propunerea comi­

Next