Romanulu, ianuarie 1879 (Anul 23)
1879-01-14
ROMANULU, 14 IANUARIU, 1879 Art. 82. Domnul póte proroga (amâna) uă sesiune începută a consiliului, pe timpu Ae trei luni;"'și flft pute și disolve. În acesta din urmă casă se procede, până în două luni, lasă nouă alegere. La casă de disolvare a consiliului generală, membrii comitetului permanentă funcționază numai până la întrunirea noului consilii; acesta, după întrunirea sa, procede imediată le alegerea unui nou comitetui ■ permanentă. Membrii din nou aleși, fiă în comitetă, fiă în consilii, împlinescă termenul mandatului celoră pe care îi inlocuiescă. Art. 88. Consiliul județeană pate să esuprime guvernului dorințe privitore la interesele generale ale județului. CAP. VII. Despre prefectă, sunt prefectu și secretarulu consiliului județeann. Art. 84. Prefectur județului este represintantulă guvernului centrală ală țărei în fața consiliului județeană. Art. 85. El are dreptul de a asista la tate deliberările consiliului județeană, afară de la acele ce privescă cercetarea semilară sele atrage tare de interesele speciale ale județului. ■ Prefectură póte face consiliului propunerile ce ară găsi cu cale, fără ca consiliul ă se pute refusa a le lua în deliberare. Prefectulă nu iea nici uădată parte la votarea consiliului; consiliul ă pate cere prezența prefectului la orice deliberare. Art. 86. Prefectură e însărcinată cu esecutarea încheierilor consiliului și a comitetului permanentă. Tóte acțiunile în justiția, privitore la interesele speciale ale județului, se esercită în numele comitetului permanentă prin stăruința și îngrijirea prefectului. Art. 87. Dacă consiliul ă sau comitetul ă aă făcută încheieri eșite din atribuțiunile lori, sed care ară vătăma interesele județene, prefectulă este datoră a face recursulă seă la guvernă pene în 10 zile și a notifica consiliului sed comitetului a douaz zi după ce l’a făcută. Recursul prefectului suspendă încheierea consiliului sau a comitetului în timpă de 10 zile de la data notificărei. Dacă în acești termenă guvernulă nu s’a pronunțată, încheierea este lucrătore. Art. 88. Suprprefectură este datoră a preveghia esecutarea încheierilor formate de consiliul județeană și de comitetulă permanentă. Cândă comitetulă trimite încheierile săle directă vre-unei comune, elă le comunică totă d'uă-dată și supt.prefectului. Art. 89. Supt prefectură visitéza tóte .comunele plășii sale, inspectă registrele statului civilă și verifică starea caselor comunale, celă puțină de două ori pe ană, și oricândă va găsi de cuviință, raportândă comitetului orî-ce neregularitate, neîngrijire séi adusă va descoperi. Art. 90. După lună înaintea întrunirea consiliului județeană, elă adreseza comitetului permanentă uă raportă despre trebuințele plășei, despre îmbunătățirile ce se ară putem introduce și despre ori care altă obiectă în atribuțiunile consiliului. Art. 91. Asemenea va face comitetului, în luna Ianuarie a fiecarui ană, ună raportă despre starea plășei în cursul anului trecută, raportă însoțită de noiițîțe statistice ce ară fi putută aduna, sod ce i s’ară cere de comitetă. Art. 92. Consiliulă județeană alege din sînulă săăună secretară permanentă, care îndeplinesce anumite funcțiuni pe lângă dănsulă, în timpulă sesiunilor sele, precum și pe lângă comitetulă permanentă. Art. 93. Secretarul asistă la tote ședințele consiliului județeană și ale comitetului permanentă. Elă este specială însărcinată cu redigerea proceselor-verbale și cu transcrierea texturilor, deliberărilor în protocale, care vor fi deosebite pentru consiliu și comitetă, ense și unulă și altulă numerotate și parafette de președintele consiliului. Actele așa transcrise, precum și originalele proceselor-verbale se supt-seră ântâiă de secretară și apoi de președinte și de toți membrii care au fostă faciă la deliberări. In casă de împedicare a secretarului, comitetul rânduesce pe ună membru ală săă spre ai lă înlocui. Actele consiliului, originale și copii, se supt semneza de președinte, de consiliari, de secretari și de secretarul consiliului, eră cele ale comitetului, de președintele comitetului și de secretară.Sigiliul județului stă în păstrarea secretarului și se pune pe tote espedițiunile. Arhiva erăși stă în păstrarea secretarului ; elă este datoră a comunica membriloră consiliului și comitetului tóte hârtiile ce i se arătere. Aceștia însă nu potă a le scote din cancelarie. Elă remite fiecăruia membru ună esemplară de orî ce s’ară tipări în numele consiliului suă feră comitetului. Elă priveghieza cancelária. Loja sea este de 8.000 lei pe ană, elă este datoră a reside în capitala județului. Art. 94. Suspendarea seu disolvarea comitetului județeană trage după sine încetarea funcțiunilor secretarului; dară elă urmără a contrasemna actele atingătore de atribuțiunile comitetului permanentă, conf. art. 117. Art. 95. Secretarul nu póte ocupa nici uă altă funcțiune salariată de guvernă, de județă și de vre-uă comună. Elă nu pate figura ca advocată ,sau ca plenipotentă în pricinile unde judojul țară avea interesă directască indirectă. CAP. VIII D spre comitetul permanentă. Art. 96. Comitetul permanentă al consiliului județeană se compune deuă delegațiune alesa prin majoritatea voturilor, în sînulă consiliului, câte un membru din representanții flăcăria plăși. Comitetul permanentă își alege președintele seu dintre membrii săi. Art. 97. Casurile de necompatibilitate pentru funcțiunile de membru ală comitetului permanentă, suntă totă aceleași ca pentru membrii consiliului județeană, cu adăogire că cei dantâră nu potă fi totă într’ună timpă și în servițiulă vreunei comune. Membrii comitetului, ce s’ară numi de guvernă scă de vre uă comună la uă funcțiune retribuită, ínceteza îndată de a face parte din comitetă și se înlocuescă prin una altă consilieră alesă de aceiași plasă. Art. 98. Membrii comitetului permanentă se preînoescă prin alegere la fiecare doui ani. Membrii eșiți potă fi realeși. Art. 99. Concediere membrilor se acordă de comitetă. Art. 100. In deliberațiunile comitetului permanentă votulă președintelui, în casă de paritate de voturi, este preponderentă. Art. 101. Regulamentul internă al comitetului permanentă trebuie să fie aprobată de consiliul județeană și să aibă sancțiunea Domnască. La deliberări trebuie se fiă presințî celă puțină jumătate plusă unulă din membrii comitetului. Art. 102. Ori ce încheiere se face prin majoritatea voturilor. Procesele-verbale ale ședințelor se treci!, sunt semnate de toți membrii care au fostă faciă, într’ună înadinsă protocolă, parafată de președintele consiliului județeană. Nu se póte procede la ordinea dileî penă a nu se aproba procesulă-verbală ale ședinței din urmă. Art. 103. Fiecare membru primesce pe ană uă leră de 3.600 lei, eră în orașele : Bucuresci, Iași, Craiova, Galați, Brăila și Ploiesci câte 4.800 lei. Art. 104. Comitetul permanentă este representantul consiliului județeană, în intervalul sesiuniloră. Elă administreză afacerile județului, avăndă dreptă organă esecutivă pe prefectură județului și pe suptprefecții plăștară. Elă pregătesce elementele și culege lămuririle trebuitőre pentru cestiunile ce urmără a se supune consiliului, la sesiunea următore. El își dă socotința asupra tuturor obiecteloră ce -i suntă supuse de legi să i se defere de guvernă. In timpul sesiunei, membrii comitetului aleși de consilii nu înceteză de a lua parte la tote deliberările acestuia, ori în intervalul, precum și în timpul sesiunei, în deliberătă asupra ori ce priveșce adminstrarea zhilnică a intereselor inclusivă locale ale județului, precum și asupra modului executareî acelei legi, care disemă intervenirea comitetului. Elă apără înaintea tribunalelor procesele pornite în contra județului, fără a mai aștepta deliberarea consiliului județenă, când acesta n'ară fi adunată. In privința averii mișcătore a județului, elă pate chiară porni procesă, intenta acțiuni posesorii (de proprietate) și face actele de conservare, tote aceste casă prin stăruința și îngrijirea prefectului. Art. 105. In intervalul sesiunilor consiliului și în casă de urgență absolută, comitetul permanentă póte pronunța și asupra cestiunilor mai speciale reservate consiliului, cu îndatorire d'a le aduce la cunoștința acestuia la cea d’ântâi întrunire. Acestă facultate nu se întinde însă la bugetă și la socotelile județului, nici la numirile și presentările de candidați pentru posturile atârnate de consiliu, precum nici la destituiri, care tóte aceste remână reservate hotărîrilor consiliului, afară de numirile și presintările ce le-ară fi delegată comitetului anume, prin regulamentulă întocmită de consilii!. In coșuri grave însă, comitetulă póte suspenda pe ună impiegată numită de consilii! iș’a’lă înlocui, déri! numai pene la cea mai apropiată întrunire a consiliului. Consiliul póte revoca saă modifica decisiunile comitetului autoritatu prin articolul de faciă, câtă ele n'ară fi puse în lucrare. Art. 106.. Membrii comitetului nu pot ă lua parte, nici directă nici indirectă, la vreuă antreprisă sau adjudecare de lucrări publice sau alte, care ară atârna de stată, de județă sau de vință comună a județului. Art. 107. Comitetul pate însărcina pe membrii săi cu misiuni atingătore de interesele județului, de câte ori va cere trebuința. Art. 108. Deci, după două invitări succesive dovedite prin corespondință, autoritățile administrative subalterne n’ar fi urmată însărcinărilor comitetului, elă pate trimite pe ună membru ală scă la facia locului, pe cheltuiala personală a acelor autorități, pentru a aduna lămuririle sau observările cerute, și pentru a pune în lucrare măsurile prescrise de consiliu să de comitetă. Art. 109. Comitetul verifică, prin ună membru ală seă, starea veniturilor ș’a chieltuielelor județului de câte ori o găsi cu cale, și celă puțină vă dată pe ană. Art. 110. La începutul fiecăruia tribuniă, ministerul de financie pune la disposițiunea comitetelor permanente a tuturori consilielor județene productul și dărilor prelevate, în tribuniură trecută, de către impiegații săi pe sema județeloră, precum și sinele ce legile le acordă din casa statului. Art. 111. Nu se póte dispune de banii județului de câtă numai pe rânduieli (manudate) regulată liberate de comitetul permanentă. Aceste rânduieli trebuie a fi supremse tolă uă datâ de președintele, d’ună membru ală comitetului și de secretară; ele sunt adresate către casierul județului, acesta nu le va pute plăti de câtă în marginea articolului corespundetoră ală bugetului județenă sau ală creditului relativă, votată de consiliu și aprobată de Domnă sau de puterea legiuitóre, după competință. La începerea fiecăreia luni, comitetul va adresa ministerului de interne socotela sumelor cerute și plătite în luna trecută din fondurile județene. Art. 112. Casierul județului este datoră a ține uă comptabilitate deosebită de fondurile județului, neamestecându-le, supt respunderea sea personală, cu fondurile statului. Comitetul are dreptul ă a face revisiunea casei județene, oricândă va găsi de cuviință, și a reclama la minister în contra abuzurilor ce ară descoperi din partea casierului. Art. 113. Cu două săptămâni înaintea deschiderea fiecărei sesiuni a consiliului județeană, comitetul permanentă trimite tuturor membrilor, programa lucrărilor de care urmeza a se ocupa consiliul. In fiecare ană, la deschiderea sesiunei ordinare, comitetul despune consiliului situațiunea județului, supt tóte privirile ce intră în atribuțiunile sale. Acestă expunere se publică în Monitoră. Comitetul mai supune consiliului tóte sumele veniturilor și cheltuielilor, esercițiului precedinte, și propune budgetulă cheltuelilor anului viitoră și mijlocele pentru a le acoperi, însoțite și semele și budgetulă de tóte piesele justificative. Art. 114. Art. 31 și 76, în cașurile prevădute la art. 105 și art. 79 și 81 ai legii de față, se aplică și comitetului permanentă. In casulă prevădută la art. 105, resoluțiunile și actele comitetului se publică îndată în Monitoru. Art. 115. Reglementele și ordonanțele consiliului județean, sau ale comitetului permanentă, înzestrate, în cozurile prevedute mai sus, cu aprobarea Domnului sau a Camerei Legiuitóre, se suprscriă de președintele respectivă și se contra-semnfeză de secretară. Ele se publică în Monitoră în forma următore: »In urmarea aprobării (Domnului sau a Camerei Legiuitore) seu conformă art. 78 ale legii pentru înființarea consilielor județene. »Consiliul județeană (sau comitetulă permanentă ală consiliului județeană) ală județului... ■ încheiă... (urmeza reglementală sau ordonanța).* * * Art. 116. Aceste reglemente și ordonanțe se trimită autorităților competente și devină obligatóre optările după publicarea loră în Monitoră, afară de cozurile unde acestă termenă s'ară fi scurtată prin cnsuși reglementă și ordonanță. Pe lângă publicarea în Monitoră, comitetul permanentă pote întrebuința la nevoie și alte moduri de publicare. Art. 117. In casă de disolvare a consiliului județean, comitetul rămâne însărcinată cu administrarea intereselor locale ale județului, pene la instalarea noului comitetă alesă din noulă consiliă, avendă a’î da semn de administrarea intereselor locale ale județului în acestă intervală. Disposițiuni transitorie. Art. 118. Până la înființarea consilielor județene și a comitetelor permanente, prefecții județelor sunt însărcinați cu tóte lucrările, atingătóre de alegerile consilieloră, ce suntă atribuite consilieloră și comiteteloră permanente în legea de față, bare cuvinteloră pe care d. B. P. Hasdeu le punea în gura lui Petrică. E co acestă piesă: Cugetarea românescă Are portură românescă . Nu lăsați dord s’o ciontescá Cei ce limba ne pocești!; Cândă Românulă se îndârjesce, Din țîțînă cândă mi-’să scoți, Elă îți turna românesce Ună blestemă de șepte coți ! Cândă de dragoste s’aprinde, Elă vorbesce lină și blândă, In câtă dorulă te cuprinde Dulcea-i vorbă ascultândă ! Nici vădată altă limbă De pe buze românești Nu ne îndoie, nu se schimbă După gândură ce gândești ! La mâniă, la iubire, La suspină și chiuită, După chiară a nostră fire Graiulă nostim e croită! La iubire, la mâniă, La chintă și la suspin, România-i Româniă Cu fagură și cu pelină ! Sucindă limba românescă, Stricândă graiulă strămoșescă, După moda franțuzăscă. Séu cu modulă latinescă, Neamă strînsă mințile cu fraculă Și simțulă neamă îmbrăcată Cu haina, de unde draculă Copiii și-a înțărcată ! Românimea câtă trăiesce, Graiulă nu și-lă va lăsa , Să vorbimu dora românesce . Orî ce nemü cu limba sea ! B. P. Hasdeu. Nu se putea plice mai bine și suptă formă mai plăcută. Fr. Danie. LIMBA ROMANESCA. In frumósa comediă drei Crcă de la Resurită, care a fostă jucată cu atâtă succesă la Teatrală celă mare în septemâna trecută, d. B. P. Hasdeu ne înfețișază ca Molière în Les Précieuses Ridicules și în scenele de căpetenie din Les Femmes savantes, trei tipuri deosebite de Români, desemnați de mână de măiestru, dintre care doui, Musiu Jorj și Numa Consule, se întrecă care de care să pocesca limbă românăscă. Celă d’ântăiă amestecă în frasele lui felii de fetă de cuvinte și de forme francese, al douilea vorbesc e curata limba academică, așa cum e creată o faimosulă dicționară ală Academiei din București. Acești doui dontitori de limbă sunt pedepsiți la sfîrșitul piesei ca cele două fete din Les Précieuses ridicules și Trisotin din Les Femmes savantes, pe cândă ală treilea, Petrică baietulu de prăvălie, care vorbesce curată limba românéscá așa cum a făcută-o timpulă și împrejurările, așa cum aă lăsată-o strămoșii, așa cum s’a păstrată în gura poporului, primesce ca resplată mâna frumușichei Marija. Petrică resumă la sfîrșitulă piesei acesta frumosă și nemerită ideiă, într’ună cântecă care a fostă aplaudată de întrega sală, dândă cea mai deplină a sea apro- ADUNAREA DEPUTITILORU. Ședința de Vineri, 12 Ianuarie, 1879. (Prima ședință după vacanțe). Ședința se deschide la ora 1 și jumătate d. a. supt președința d-luî vîce-președinte N. R. Locustenu, fundă presintî 81 d-nî deputați. Sumarulă ședinței precedente se aprobă. Se citescă mai multe petițiunî și se trimită la comisiunile respective. Intre acestea este uă petițiune a mai multor cultivatori de tutună din comuna Ghimpații, jud. Vlașca. I. ministru de lucrări publice comunică Adunării decretură domnescă prin care se numesce d. colonelă N. Dabija în postură vacantă de ministru secretară de stată la departamentală de resbelă. Se trimită mai multe proiecte de legi la comisiunile respective. D. Al. Simena rogă biuroulă Adunării să îndemne curtea de compturi ca să trimită socotelile ce era datore a le trimite în cea d’ântâiă lună a sesiunii, spre a pute fi controlate. D. I. Ionescu rogă pe biurcă a face ca comisiunea, ce este însărcinată a merge la ministerul de financie pentru a încheia socotelile anului aspirată, se ’și prestate raportală, pentru ca Adunarea să scră unde se află cu starea financiară a țărei. D. N. Ionescu adreseza guvernului că interpelare în privința disparițiunii colonelului italiană Gola, care a causată uă emoțiune atâtă de mare atâtă în țară câtă și în străinătate și despre care s'a vorbită chiară și în parlamentulă italiană, unde d. Depretis, președintele consiliului de miniștri a declarată că „déca guvernală română se va dovedi că n’a făcută iată ce a stată în putința lui pentru a descoperi cum a dispărută colonelulă Gola, atunci va fi ținută să plutesca uă despăgubire familiei sale*. Pe d-sea nu ’să preocupă cestiunea bugetară, ci dorința d’a întreține cele mai bune relațiuni cu guvernul Italiei. D-sea e mândru că în țara nostră, oricâtă de frământată este de vagabondagială străină, asasinatură nu este întrebuințată ca armă pentru nici ună felă de resbunare. In facia acestor ilgrave împrejurări, d-sea rogă pe d. ministru de interne se bine-voiescä a spune ce scie despre acesta și în ce stare sunt ă relațiunile nóstre cu guvernul italiană în privința acesta. I). președinte al consiliului respunde că mai întâiă de tate nu e de faciă d. ministru de externe ca să dea deslușirile pe care le cere d. interpelatore și al douilea că cercetările nu suntă încă terminate, de aceia crede că e bine să se amâne desvoltarea acestei interpelări, spre a se pute respunde atunci când cercetările voră fi terminate. 39 Incidintele se închide. Se ia în desbatere proiectul de lege înapoiată de la Senată pentru neînstrăinarea pământurilor, date locuitoriloră țărani după legea rurală. D. D. Gioni, raportare, dă citire raportului care arătă că comitetul de delegația respinsă în unanimitate proiectula modificată de Senată. După o lungă discuțiune, la care d. I. C. Brătianu, ministrul-președinte, și d. P. Gradiștenu vorbescă pentru proiectă, eră d. Vernescu în contra proiectului, se pune să votă luarea în considerare și votu să se declară nulă, neîntrunindă de câtă 37 bile pentru și 25 contra. Ședința se rădică la orele 5T/2. Vomă da semn în numerali viitoră de spre discursurile pronunciate cu acestă ocasiune. OPERA ITALIANA. Gredemă a facetă plăcere publicului iubitoră de musică, anunțându-i că distinsa primadonă Ema Vizjak, care a lăsată plăcute impresiuni cu ocasiunea debuturilor sele trecute pe scena teatrului nostru și care d’atunci a știută să mărăscă reputațiunea sa,a sosită în capitală. D-sea va debuta fanii în Aida. Direcțiunea Operei ne mai înșciințăză că, Sâmbăta fiindă d’acum înainte destinată balurilor mascate, represintațiunile care ară fi avută locă în acesta di voră fi date Marția. FELURIMI. Înghețată.—In curtea d-lui Iorgu Cojocaru din șoseua Pantelimonă s’a găsită ierimă oină înghețată în zăpadă. Pene acum nu s’a putută încă constata identitatea sea. * Spargere și încercare de furtu. — Adînapte mai mulți făcători de rele s'au întrodușii, prin spargerea unei ferestre, înlocuiri la d-nei Rosalia Raimondi din str. Perisionarului No. 13, negreșitu cu setipă d’a fura; onsé au fostă surprinși și aă luații fuga fără se ’și fi putută ajunge scopulă. * s Furü de căi. — Sergintele Gen și Niță a prinsă ieri pe individulă Tancu Bălănescu cu douî cai de furată. BULETINU METEOROLOGICA. Vineri vs.,h ianuarie, 1879. — 12 ore noptea — înălțimea barometrică, 769 mm. Înălțimea termometrică,— 8 ° R. Vă mică depresiune se observă în barometă. Gerulă rămâne puțină norosă. Sâmbătă, 18/25 ianuarie 1879. — 8 ore dim. — înălțimea barometrică, 768mm. înălțimea termometrică, —7 ° R. Gerulă e norosă. Reproducem urmatorele serii, care au fost publicate numai în edițiunea pentru Capitală a numărului precedinte : Servițiulă telegrafică ală Agenției Havas. Vien, 24 Ianuarie. — Delegații Austriei ș’ai Germaniei au provocată întrunirea unei conferințe sanitare care se va ține astăzi. Măsurile propuse pentru stârpirea ciumei sunt cele următore : 1) , Trimiterea de medici în locurile unde bântuie epidemia, 2) , Oprirea de a importa în Austria și în Germania totă felulă de mărfuri provenite din locurile infectate; acastă oprire se va întinde la orecare provenințe din Rusia. 3) . Carantină de 20 iile la fruntariere de la răsărită și de la mădăiji-resăritl pentru orice personă care ară veni din districtele unde s’a ivită ciuma. La Viena, se accepta mă trămișuală Rusiei spre a lua parte la lucrările conferinței. Paris, 24 Ianuarie.— In urma cătățimei de zăpadă căzută la Paris, circulațiunea a devenită anevoiosă. . 1. Londra, 24 Ianuarie.— Citimă îri Standard : Adunarea generale a notabililoră Bulgariei chiemațî a alege pe principele Bulgariei, își propunea amâna alegerea până se va îndeplini unirea Rumeliei cu Bulgaria.