Romanulu, ianuarie 1879 (Anul 23)

1879-01-14

ROMANULU, 14 IANUARIU, 1879 Art. 82. Domnul­ póte proroga (amâna) uă sesiune începută a consiliului, pe timpu Ae trei luni;"'și flft pute și disolve. În a­­cesta din urmă casă se procede, până în două luni, la­să nouă alegere. La casă de disolvare a consiliului gene­rală, membrii comitetului permanentă func­­ționază numai până la întrunirea noului consilii­; acesta, după întrunirea s­a, pro­cede imediată le alegerea unui nou comi­tetui ■ permanentă. Membrii din nou aleși, fiă în comitetă, fiă în consilii­, împlinescă termenul­ man­datului celoră pe care îi inlocuiescă. Art. 88. Consiliul­ județeană pate să es­­u­prime guvernului dorințe privitore la inte­resele generale ale județului. CAP. VII. Despre prefectă, sunt­ prefectu și secretarulu consiliului județeann­. Art. 84. Prefectur­ județului este repre­­sintantulă guvernului centrală­­ ală țărei în­­ fața consiliului județeană. Art. 85. El­ are dreptul­ de a asista la­­ tate deliberările­­ consiliului județeană, afară de la acele ce privescă cercetarea sem­ilară sele atrage tare de interesele speciale ale ju­dețului. ■ Prefectură póte face consiliului propune­rile ce ară găsi cu cale, fără ca consiliul ă se pute refusa a le lua în deliberare. Prefectulă nu iea nici uă­dată parte la votarea consiliului; consiliul ă pate cere pre­­zența prefectului la ori­ce deliberare. Art. 86. Prefectură e însărcinată cu ese­­cutarea încheierilor­ consiliului și a comi­tetului permanentă. Tóte acțiunile în justi­ția, privitore la interesele speciale ale ju­dețului, se esercită în numele comitetului permanentă prin stăruința și îngrijirea pre­fectului. Art. 87. Dacă consiliul ă sau comitetul ă aă făcută încheieri eșite din atribuțiunile lori­, sed care ară vătăma interesele­­ jude­țene, prefectulă este datoră a face­ recur­­sulă seă la guvernă pene în 10 zile și a notifica consiliului sed comitetului a doua­­z zi după ce l’a făcută. Recursul­ prefectului suspendă încheie­rea consiliului sau a comitetului în timpă de 10 zile de la data notificărei. Dacă în acești­ termenă guvernulă nu s’a pronun­țată, înch­eierea este lucrătore. Art. 88. Suprprefectură este datoră a pre­­veghia esecutarea încheierilor­ formate de consiliul­ județeană și de comitetulă per­manentă. Cândă comitetulă trimite încheierile săle directă vre-unei comune, elă le comunică totă­ d'uă-dată și­ supt.prefectului. Art. 89. Supt­ prefectură visitéza tóte .co­munele plășii sale, inspectă registrele sta­tului civilă și verifică starea caselor­ co­munale, celă puțină de două ori pe ană, și ori­cândă va găsi de cuviință, raportândă comitetului orî-ce neregularitate, neîngrijire séi­ adusă va descoperi. Art. 90. Du­pă lună înaintea întrunirea consiliului județeană, elă adreseza comite­tului permanentă u­ă raportă despre tre­buințele plășei, despre îmbunătățirile ce se ară pute­m introduce și despre ori­ care altă obiectă în atribuțiunile consiliului. Art. 91. Asemenea va face comitetului, în luna Ianuarie a fie­carui ană, ună ra­portă despre starea plășei în cursul­ anu­lui trecută, raportă însoțită de noiițîțe sta­tistice ce ară fi putută aduna, sod ce i s’ară cere de comitetă. Art. 92. Consiliulă județeană alege din sînulă săă­ună secretară permanentă, care în­­deplinesce­­ anumite funcțiuni pe lângă dăn­­sulă, în timpulă sesiunilor­ sele, precum și pe lângă comitetulă permanentă. Art. 93. Secretarul­ asistă la tote ședin­țele consiliului județeană și ale comitetului permanentă. Elă este specială însărcinată cu redigerea proceselor­-verbale și cu tran­scrierea texturilor, deliberărilor­ în proto­­cale, care vor­ fi deosebite pentru consi­­liu și comitetă, ense și unulă și alt­ulă nu­merotate și parafette de președintele con­siliului. Actele așa transcrise, precum și originalele proceselor­-verbale se supt-ser­ă ântâiă de secretară și apoi de președinte și de toți membrii care au fostă­ faciă la deliberări. In casă de împedicare a­­ secretarului, comitetul­ rânduesce pe ună membru ală săă spre ai­­ lă înlocui. Actele consiliului, originale­­ și copii, se supt­ semneza de pre­ședinte, de consiliari, de secretari și de se­­cretarul­ consiliului, eră cele ale comite­tului, de președintele comitetului și de se­cretară.­­Sigiliul­ județului stă în păstrarea secretarului și se pune pe tote espediți­­unile. Arhiva erăși stă în păstrarea secretaru­lui ; elă este datoră a comunica membri­­loră consiliului și comitetului tóte hârtiile ce i se ară­tere. Aceștia însă nu potă a le scote din cancelarie. Elă remite fie­căruia membru ună esem­­plară de orî­ ce s’ară tipări în numele con­siliului suă feră comitetului. Elă priveghieza canc­elária. Loja sea este de 8.000 lei pe ană, elă este datoră a reside în capitala județului. Art. 94. Suspendarea seu disolvarea co­mitetului județeană trage după sine înceta­rea funcțiunilor­ secretarului; dară elă ur­­mără a contra­semna actele atingătore de atribuțiunile comitetului permanentă, conf. art. 117. Art. 95. Secretarul­ nu póte ocupa nici uă altă funcțiune salariată de guvernă, de județă ș­i­ de vre-uă comună. Elă nu pate figura ca advocată ,sau ca plenipotentă în pricinile unde judojul ț­ară avea interesă directa­scă indirectă. CAP. VIII D spre comitetul­ permanentă. Art. 96. Comitetul­ permanentă al­ con­siliului județeană se compune de­uă dele­­gațiune alesa prin majoritatea voturilor, în sînulă consiliului, câte un­ membru din re­­presentanții flă­căria plăși. Comitetul­ permanentă își alege preșe­dintele seu dintre membrii săi. Art. 97. Casur­ile de necompatibilitate pen­tru funcțiunile de membru ală comitetului permanentă, suntă totă aceleași ca pentru membrii consiliului județeană, cu adăogire că cei dantâră nu potă fi totă într’ună timpă și în servițiulă vre­unei comune. Membrii comitetului, ce s’ară numi de gu­vernă scă de vre uă comună la uă func­țiune retribuită, ínceteza îndată de a face parte din comitetă și se înlocuescă prin una altă consilieră alesă de aceiași plasă. Art. 98. Membrii comitetului permanentă se preînoescă prin alegere la fie­care doui ani. Membrii eșiți potă fi realeși. Art. 99. Concediere membrilor­ se acordă de comitetă. Art. 100. In deliberațiunile comitetului permanentă votulă președintelui, în casă de paritate de voturi, este preponderentă. Art. 101. Regulamentul­ internă al­ co­mitetului permanentă trebuie să fie apro­bată de consiliul­ județeană și să aibă sanc­țiunea Domnască. La deliberări trebuie se fiă presințî celă puțină jumătate plusă unulă din membrii comitetului. Art. 102. Ori­ ce încheiere se face prin majoritatea voturilor­. Procesele-verbale ale ședințelor­ se treci!, sunt semnate de toți membrii care au fostă faciă, într’ună înadinsă protocolă, parafată de președintele consiliului județeană. Nu se póte procede la ordinea dileî penă a nu se aproba procesulă-verbală ale șe­dinței din urmă. Art. 103. Fie­care membru primesce pe ană uă leră de 3.600 lei, eră în orașele : Bucuresci, Iași, Craiova, Galați, Brăila și Ploiesci câte 4.800 lei. Art. 104. Comitetul­ permanentă este re­­pr­esen­tan­tul­­ consiliului județeană, în in­­tervalul­ sesiuniloră. Elă administreză­ afacerile județului, a­­văndă dreptă organă esecutivă pe prefec­tură județului și pe suptprefecții plăștară. Elă pregătesce elementele­­ și culege lămu­ririle trebui­tőre pentru cest­iunile ce urmără a se supune consiliului, la sesiunea urmă­tor­e. El­ își dă socotința asupra tuturor­ o­­biecteloră ce -i suntă supuse de legi s­ă i se defere de guvernă. In timpul­ sesiunei, membrii comitetului aleși de consilii­ nu înceteză de a lua parte la tote deliberările acestuia, ori­ în inter­­valul, precum și în timpul­ sesiunei, în deliberătă asupra ori­ ce priveșce adminstra­­rea zhilnică a intereselor­ inclusivă locale ale județului, precum și asupra modului e­­xecutareî acelei legi, care disem­ă interve­­nirea comitetului. Elă apără înaintea tribunalelor­ proce­sele pornite în contra județului, fără a mai aștepta deliberarea consiliului județenă, când acesta n'ară fi adunată. In privința averii mișcătore a județului, elă pate chiară porni procesă, intenta ac­țiuni posesorii (de proprietate) și face ac­tele de conservare, tote aceste casă prin stăruința și îngrijirea prefectului. Art. 105. In intervalul­ sesiunilor­ con­siliului și în casă de urgență absolută, co­mitetul­ permanentă póte pronunța și asu­pra cestiunilor­ mai speciale reservate con­siliului, cu îndatorire d'a le aduce la cu­noștința acestuia la cea d’ântâi întrunire. Acestă facultate nu se întinde însă la bugetă și la socotelile județului, nici la nu­mirile și presentările de candidați pentru posturile atârnate de consiliu, precum nici la destituiri, care tóte aceste remână re­servate hotărîrilor­ consiliului, afară de numirile și presintările ce le-ară fi dele­gată comitetului a­nume, prin regulamen­tulă întocmită de consilii!. In coșuri grave însă, comitetulă póte suspenda pe ună impiegată numită de consilii! iș’a’lă înlocui, déri! numai pene la cea mai apropiată întrunire a consiliului. Consiliul­ póte revoca saă modifica de­­­­cisiunile comitetului autoritatu prin artico­­lul­ de faciă, câtă ele n'ară fi puse în lu­crare. Art. 106.. Membrii comitetului nu pot ă lua parte, nici directă nici indirectă, la vreuă antreprisă sau adjudecare de lucrări publice sau alte, care ară atârna de stată, de județă sau de vi­nță comună a jude­țului. Art. 107. Comitetul­ pate însărcina pe membrii săi cu misiuni atingătore de inte­resele județului, de câte ori va cere tre­buința. Art. 108. Deci, după două invitări suc­cesive dovedite prin corespondință, autori­tățile administrative subalterne n’ar­ fi ur­mată însărcinărilor­ comitetului, elă pate trimite pe ună membru ală scă la facia locului, pe ch­eltuiala personală a acelor­ autorități, pentru a aduna lămuririle sau observările cerute, și pentru a pune în lu­crare măsurile prescrise de consiliu s­ă de comitetă. Art. 109. Comitetul­ verifică, prin ună membru ală seă, starea veniturilor­ ș’a chieltuielelor­ județului de câte ori o găsi cu cale, și celă puțină vă dată pe ană. Art. 110. La începutul­ fie­căruia tribu­­niă, ministerul­ de financie pune la dispo­­sițiunea comitetelor­ permanente a tuturori consilielor­ județene productul și dărilor­ prelevate, în tribuniură trecută, de către impiegații săi pe sema județeloră, precum și si­nele ce legile le acordă din casa sta­tului. Art. 111. Nu se póte dispune de banii județului de câtă numai pe rânduieli (man­­u­date) regulată liberate de comitetul­ per­manentă. Aceste rânduieli trebuie a fi suprem­se tolă­ uă­ datâ de președintele, d’ună mem­bru ală comitetului și de secretară; ele sunt­ adresate către casierul­ județului, a­­cesta nu le va pute plăti de câtă în mar­ginea articolului corespundetoră ală buge­tului județenă sau ală creditului relativă, votată de consiliu și aprobată de Domnă sau de puterea legiuitóre, după compe­­tință. La începerea fie­căreia luni, comitetul­ va adresa ministerului de interne socotela sumelor­ cerute și plătite în luna trecută din fondurile județene. Art. 112. Casierul­ județului este datoră a ține uă comptabilitate deosebită de fon­durile județului, neamestecându-le, supt res­­punderea sea personală, cu fondurile sta­tului. Comitetul­ are dreptul ă a face revisiu­­nea casei județene, ori­cândă va găsi de cuviință, și a reclama la minister în con­tra abuzurilor­ ce ară descoperi din par­tea­­ casierului. Art. 113. Cu două săptămâni înaintea deschiderea fie­cărei sesiuni a consiliului județeană, comitetul­ permanentă trimite tuturor­ membrilor, programa lucrărilor­ de care urmeza a se ocupa consiliul­. In fie­care ană, la deschiderea sesiunei ordinare, comitetul d­espune consiliului si­­tuațiunea județului, supt tóte privirile ce intră în atribuțiunile sale. Acestă expunere se publică în Monitoră. Comitetul­ mai supune consiliului tóte sumele veniturilor­ și cheltuielilor, eserci­­țiului precedinte, și propune budgetulă chel­­tuelilor­ anului viitoră și mijlocele pentru a le acoperi, însoțite și sem­ele și budge­tulă de tóte piesele justificative. Art. 114. Art. 31 și 76, în cașurile pre­­vădute la art. 105­ și art. 79 și 81 ai legii de față, se aplică și comitetului permanentă. In casulă prevădută la art. 1­05, resolu­­țiunile și actele comitetului se publică în­dată în Monitoru­. Art. 115. Reglementele și ordonanțele consiliului județean, sau ale comitetului per­manentă, înzestrate, în cozurile prevedute mai sus­, cu aprobarea Domnului sau a Camerei Legiuitóre, se suprscriă de preșe­dintele respectivă și se contra-semnfeză de secretară. Ele se publică în Monitoră în forma ur­­mătore: »In urmarea aprobării (Domnului sau a Camerei Legiuitore) seu conformă art. 78 ale legii pentru înființarea consilielor­ ju­dețene. »Consiliul­ județeană (sau comitetulă per­manentă ală consiliului județeană) ală jude­țului... ■ încheiă... (urmeza reglementală sau ordonanța).* * * Art. 116. Aceste reglemente și ordonanțe se trimită autorităților­ competente și de­vină obliga­tóre optă­rile după publicarea loră în Monitoră, afară de cozurile unde acestă termenă s'ară fi scurtată prin cn­­suși reglementă ș­i­ ordonanță. Pe lângă publicarea în Monitoră, comi­tetul­ permanentă pote întrebuința la ne­voie și alte moduri de publicare. Art. 117. In casă de disolvare a consi­liului județean­, comitetul­ rămâne însărci­nată cu administrarea intereselor­ locale ale județului, pene la instalarea noului co­mitetă alesă din noulă consiliă, avendă a’î da semn de administrarea intereselor­ lo­cale ale județului în acestă intervală. Disposițiuni transitorie. Art. 118. Până la înființarea consilielor­ județene și a comitetelor­ permanente, pre­fecții județelor­ sunt­ însărcinați cu tóte lucrările, atingătóre de alegerile consilie­loră, ce suntă atribuite consilieloră și co­miteteloră permanente în legea de față, bare cuvinteloră pe care d. B. P. Hasdeu le punea în gura lui Petrică. E co acestă piesă: Cugetarea românescă Are portură românescă . Nu lăsați dord s’o ciontescá Cei ce limba ne pocești!; Cândă Românulă se îndârjesce, Din țîțînă cândă mi-’să scoți, Elă îți turna românesce Ună blestemă de șept­e coți ! Cândă de dragoste s’aprinde, Elă vorbesce lină și blândă, In câtă dorulă te cuprinde Dulcea-i vorbă ascultândă ! Nici vă­dată altă limbă De pe buze românești Nu ne îndoie, nu se schimbă După gândură ce gândești ! La mâniă, la iubire, La suspină și chiuită, După chiară a nostră fire Graiulă nostim e croită! La iubire, la mâniă, La chintă și la suspin, România-i Româniă Cu fagură și cu pelină ! Sucindă limba românescă, Stricândă graiulă strămoșescă, După moda franțuzăscă. Séu cu modulă latinescă, Ne­amă strînsă mințile cu fraculă Și simțulă ne­amă îmbrăcată Cu haina, de unde draculă Copiii și-a înțărcată ! Românimea câtă trăiesce, Graiulă nu și-lă va lăsa , Să vorbimu dora românesce . Orî­ ce nemü cu limba sea ! B. P. Hasdeu. Nu se putea plice mai bine și supt­­ă formă mai plăcută. Fr. Danie. LIMBA ROMANESCA. In frumósa comediă drei Crcă de la Re­su­rită, care a fostă jucată cu atâtă succesă la Teatrală celă mare în septemâna tre­cută, d. B. P. Hasdeu ne înfețișază ca Mo­­lière în Les Précieuses Ridicules și în sce­nele de căpetenie din Les Femmes savantes, trei tipuri deosebite de Români, desemnați de mână de măiestru, dintre care doui, Musiu Jorj și Numa Consule, se întrecă care de care să pocesca limbă românăscă. Celă d’ântăiă amestecă în frasele lui felii de fetă de cuvinte și de forme francese, al­ doui­­lea vorbesc e curata limba academică, așa cum e creată­ o faimosulă dicționară ală Academiei din București. Acești doui d­on­­titori de limbă sunt­ pedepsiți la sfîrșitul­ piesei ca cele două fete din Les Précieuses ridicules și Trisotin din Les Femmes sa­vantes, pe cândă ală treilea, Petrică baietulu de prăvălie, care vorbesce curată limba ro­­mânéscá așa cum a făcută-o timpulă și împrejurările, așa cum aă lăsată-o strămoșii, așa cum s’a păstrată în gura poporului, primesce ca resplată mâna frumușichei Ma­rija. Petrică resumă la sfîrșitulă piesei a­­cesta frumosă și nemerită ideiă, într’ună cântecă care a fostă aplaudată de întrega sală, dândă cea mai deplină a sea apro- ADUNAREA DEPUTITILORU. Ședința de Vineri, 12 Ianuarie, 1879. (Prima ședință după vacanțe). Ședința se deschide la ora 1 și jumătate d. a. supt președința d-luî vîce-președinte N. R. Locustenu, fundă presintî 81 d-nî deputați. Sumarulă ședinței precedente se aprobă. Se citescă mai multe petițiunî și se tri­­mită la comisiunile respective. Intre aces­tea este uă petițiune a mai multor­ culti­vatori de tutună din comuna Ghimpații, jud. Vlașca. I­. ministru de lucrări publice comunică Adunării decretură domnescă prin care se numesce d. colonelă N. Dabija în postură vacantă de ministru secretară de stată la departamentală de resbelă. Se trimită mai multe proiecte de legi la comisiunile respective. D. Al. Simena rogă biuroulă Adunării să îndemne curtea de compturi ca să trimită socotelile ce era datore a le trimite în cea d’ântâiă lună a sesiunii, spre a pute fi con­trolate. D. I. Ionescu rogă pe biurcă a face ca comisiunea, ce este însărcinată a merge la ministerul­ de financie pentru a încheia so­cotelile anului aspirată, se ’­și prestate ra­­portală, pentru ca Adunarea să scră unde se află cu starea financiară a țărei. D. N. Ionescu adreseza guvernului că in­terpelare în privința disparițiunii colonelu­lui italiană Gola, care a causată uă emo­­țiune atâtă de mare atâtă în țară câtă și în străinătate și despre care s'a vorbită chiară și în parlamentulă italiană, unde d. Depretis, președintele consiliului de miniștri a declarată că „déca guvernală română se va dovedi că n’a făcută iată ce a stată în putința lui pentru a­­ descoperi cum a dis­părută colonelulă Gola, atunci va fi ținută să plutesca uă despăgubire familiei sale*. Pe d-sea nu ’să preocupă cestiunea bu­getară, ci dorința d’a întreține cele mai bu­ne relațiuni cu guvernul­ Italiei. D-sea e mândru că în țara nostră, ori­câtă de fră­mântată este de vagabondagială străină, asasinatură nu este întrebuințată ca armă pentru nici ună felă de resbunare. In facia acestor il­gr­a­ve împrejurări, d-sea rogă pe d. ministru de interne se bine-vo­­iescä a spune ce scie despre acesta și în ce stare sunt ă relațiunile nóstre cu guver­nul­ italiană în privința acesta. I). președinte al­ consiliului respunde că mai întâiă de tate nu e de faciă d. mi­nistru de externe ca să dea deslușirile pe care le cere d. interpelatore și al­ douilea că cercetările nu suntă încă terminate,­­ de aceia crede că e bine să se amâne des­­voltarea acestei interpelări, spre a se pute respunde atunci când­ cercetările voră fi terminate. 39 Incidintele se închide. Se ia în desbatere proiectul­ de lege înapoiată de la Senată pentru neînstrăina­­rea pământurilor, date locuitoriloră țărani după legea rurală. D. D. Gioni, raportare, dă citire rapor­tului care arătă că comitetul­ de delegați­a respinsă în unanimitate proiectula modi­ficată de Senată. După o­ lungă discuțiune, la­ care d. I. C. Brătianu, ministrul­-președinte, și d. P. Gradiștenu vorbescă pentru proiectă, eră d. Vernescu în contra proiectului, se pune să votă luarea în considerare și votu să se de­clară nulă, neîntrunindă de câtă 37 bile pentru și 25 contra. Ședința se rădică la orele 5T/2. Vomă da semn în numerali­ viitoră de­ spre discursurile pronunciate cu acestă o­­casiune. OPERA ITALIANA. Gredemă a face­tă plăcere publicului iubitoră de musică, anunțându-i că distinsa prima­donă Ema Vizjak, care a lăsată plă­cute impresiuni cu ocasiunea debuturilor­ sele trecute pe scena teatrului nostru și care d’atunci a știută să mărăscă reputa­ți­unea s­a,­a sosită în­­ capitală. D-sea va debuta fanii în Aida. Direcțiunea Operei ne mai înșciințăză că, Sâmbăta fiindă d’acum înainte destinată balurilor­ mascate, represintațiunile care ară fi avută locă în acesta di voră fi date Marția. FELURIMI. Înghețată.—In curtea d-lui Iorgu Cojo­­caru din șoseua Pantelimonă s’a­­ găsită ieri­m­ă oină înghețată în zăpadă. Pene acum nu s’a putută încă constata identi­tatea sea. * Spargere și încercare de furtu. — Adî­­napte mai mulți făcători de rele­ s'au întro­­dușii, prin spargerea unei ferestre, înlo­cuiri la d-nei Rosalia Raimondi din str. Peri­­sionarului No. 13, negre­șitu cu setipă d’a fura; onsé au fostă surprinși și aă luații fuga fără se ’și fi putută ajunge scopulă. * s Furü de căi. — Sergint­ele Gen și Niță a prinsă ieri pe individulă Tancu Bălănes­cu cu douî cai de furată. BULETINU METEOROLOGICA. Vineri vs.,h ianuarie, 1879. — 12 ore noptea — înălțimea barometrică, 769 mm. Înălțimea termometrică,— 8 ° R. Vă mică depresiune se observă în ba­­rometă. Gerulă rămâne puțină norosă. Sâmbătă, 18/25 ianuarie 1879. — 8 ore dim. — înălțimea barometrică, 768mm. înălțimea termometrică, —7 ° R. Gerulă e norosă. Reproducem­ urmatorele serii, care au fost­ publicate numai în edițiunea pentru Capitală a numă­­rului precedinte : Servițiulă telegrafică ală Agenției Havas. Vien, 24 Ianuarie. — Delegații Austriei ș’ai Germaniei au provocată întrunirea u­­nei conferințe sanitare care se va ține as­­tăzi. Măsurile propuse pentru stârpirea ciu­mei sunt­ cele următore : 1) , Trimiterea de medici în locurile unde bântuie epidemia, 2) , Oprirea de­ a importa în Austria și în Germania totă felulă de mărfuri provenite din locurile infectate; acastă oprire se va întinde la ore­care provenințe din Rusia. 3) . Carantină de 20 i­ile la fruntariere de la răsărită și de la mădă­iji-resărit­l pentru ori­ce personă care ară veni din districtele unde s’a ivită ciuma. La Viena, se accepta m­ă trămișu­­ală Rusiei spre a lua parte la lucrările confe­rinței. Paris, 24 Ianuarie.— In urma cătățimei de zăpadă căzută la Paris, circulațiunea a devenită anevoiosă.­­ . 1. Londra, 24 Ianuarie.— Citimă îri Stan­dard : Adunarea generale a notabililoră Bul­gariei chiemațî a alege pe principele Bul­gariei, își propune­a amâna alegerea până se va îndeplini unirea Rumeliei cu Bul­garia.

Next