Romanulu, aprilie 1879 (Anul 23)

1879-04-22

ANTILÜ DQUE­B­ECI ȘI TREI VII ESEE SI VEI FETEA. ANUNCIURI. Linii de 30 litere petit, pagina IV. — 40 ban Deto , , , pagina III. 2 lei — A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea istatutul. LA PARIS, la Havas, Laffite et C-ne, 8 Plate de la Bourse, LA LONDON, la Eugene Micoud, No 81-A PI­eel Street, London K. C. LA VIENA, la d-nii Haasentein și Vogler Walfischgasse 10. Li HAMBURG, la d. Adolf Steiner, pentru tóta Germania. Articolele nepublicate se arda. 20 BANI ESEMPLARULU Kefla cțiunea și AflmiMgtrațiimea strarta DOimiei 14 Din causa serbătorii Sântului George, diarulö nu va apare Luni sora. Comitetulu electoralii alu partidei naționale-liberale din Capitala­. Mâne, Duminecă, 22 a. e., se va ține o­ nouă întrunire electorala în sala Ateneului. Vom­ vorbi d-nii deputați ai Capi­talei cari n’au vorbită ânca , între cari și d. C. A. Rosetti. Cine va voi sc­ anal­iea cuvântului se va înscrie în acea ședința la biuioulu întrunirii. Acesta întrunire de a fi va începe precisă la 2 ore după am­eț­i. DUMINECA, LUNI 22, 23 APRILIU, 1879. LUMINEZA-TE ȘI VEI FI.­I A­B­O­N­AM­ENTE.' In Capitală și districte, unu and 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tote țările Europei, trimestru sălăi. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea (parului. LA PARIS, la d-nil Darras-Halegrain, 5 rue de l’anciene comédie și Havas, Laffite et C-nie, 8 place de la Bourse. LA VIENA, la d. B- G. PopovicI, 15 Fleisch­markt. IN ITALIA la d. doctorii Gustavo Croce. Via San Benigno, 17, Genova. Scrisorile nefrancate se refusă. 20 BANI ESEMPL­ARU­LU­ Rl­í'NIPPQI'! ^ ^^^ABU DUCUI COOâ, 3 FLORARU Nu vom­ înceta de a face apelă la toți cetățenii de a ne denunț ori­ce ingerințe în alegeri, din par­tea autoritaților iî sea agenților, au­­toritâțilorti publice. Vom­ fi neînduplecați în denun­țarea unoriî asemeni ingerințe; vo­­imü ca alegerile ce se vom­ face, supt guvernulu liberală și pentru Ca­merele ce vom­ avea greua misiune de-a revizui Constituțiunea, sé fia libere și încâ ua dată libere să fia cea mai fidela represintațiune a țarei, pentru a resolve cea mai grea ce­­stiune naționala. Declarama, în modulă celă mai precisă, ca nu înțelegemă ca nici ună agentă ală puterilor­­ publice, nici ună funcționară, administrativă sau judecâtorescă, nici ună militară, nici un persona în sine, ce dispune de vr’uâ putere, mare sau mică, putere ce nu ’i aparține lui­ însuși ca cetă­­țeană, ci posițiunii oficiale pe care o ocupa, să nu întrebuințeze mijlo­­cele posițiunii sale oficiale într’ună interesă electorală. Dară negreșită, decă nu înțelegemă ca asemeni persone se înrîurescâ câ­tuși de puțină în favorea partidei de la putere, cu atâtă mai puțină nu înțelegemă ca micjlo cele de in­gerință, pe care le poate procura uâ posițiune oficială, sé fie întrebuin­țate pentru triumful­ oposițiunii. Legea interpretativă a legii elec­torale este precisă. Ori­ce personă, cu uă posițiune oficială, mare sau mică, pate să-și exercite dreptul ă seă electorală, ca cetățeană, votândă în ultimele momente ale alegerilor­ : atâta și nimică mai multă ; ori ce altă înrîurire îi este interzisă cu rigore, și ori­ce infracțiune este as­pru pedepsită. In contra acestoră principie, de care suntemă încredințați că este pătrunsă guvernulu, aflămă că în ju­­dețul­ Ialomița m­ă domnă supt pre­fectă, anume Sache Periețianu , în plasa Câmpului, ar­ fi stârnindă prin tóte miijlocele pentru candi­datura fratelui s­u la colegiulă al­ patrulea. Candidatura, după câtă scimă, este liberală ; prin urmare vorbimă cu autoritate, fără nici uă sfielă, și­­ sh­emă d-lui prefectă de Ialomița. deca este adevărată nu­mai că fratele unui supt prefectă își pune candidatura la colegial­ al­ IV-lea, este cuviinciosă și prudentă ca acelă suptprefectă să fie suspen­dată sau trămisă unde­va în con­­cediă în timpul­ agitațiunii electo­rale ; daca este însă adevărată ca acelă suptprefectă a comisă cea mai mică ingerință, datoria unui pre­fectă consciințiasă este de a’lă ur­mări și de a’lă destitui la casă de a se convinge că a ingerată. Ni se comunică asemenea din câ­­te­va orașe că unii șefi de gardă națională s’ară încerca să profite de puterea oficială ce o dă asupra ce­­tățenilor­ alegători, spre a o între­buința în interese electorale. Ce­­rem­ă lămuriri precise, în acesta privire, de la cetățenii acelora o­­rașe, și, până atunci, atragemă a­­tențiunea d-lui inspectoră­ generală ală gardei naționale asupra unor­ asemeni culpabile uneltiri, ce ară putea compromite cea mai frumosă instituțiune. Cu câtă ne apropiămă de alegeri, mișcarea electorală se activeză și se caracterulă ce trebuie să­­ să aibă în ori­ce stată parlamentară, în a­­devără liberă, întruniri publice, dări de sem­ă că­tre alegători, profesiuni de credință, publicațiuni, totă ce se face în cele mai vechi state parlamentare, spre a se crea un strînsă comunicare de cugetări și de simțiminte între ale­gători și candidații soră, se face a­­stăz­i și în România, pe uă scară forte largă. Acesta este să dovadă vină că in­­stituțiunile fundamentale ale regi­mului represintativă funcționeză în fine în România, în totă sincerita­tea și deplinătatea loră. Încă vr’uâ câți­va ani de uină asemene re­gimă sinceră constituțională, și cetățenii se vor­ deprinde atâtă de bine cu instituțiunile lui, fie­care se va simți atâtă de strînsă legată cu densele, în­câtă se va­­ zice că Constituțiu­nea, cu totă ce depinde și ce este creată printr’easa, a devenită ne­despărțită de vieța națională a Ro­­mâniloră. In rubrica ce­amă deschisă pen­tru „mișcarea electorală“, dămă sem­ă de ceia ce se comunică într’ună modă așa (ficândă oficială, de pe la comi­tetele județene, comitetului din Bu­­curesci. Aceste comunicări nu aretă însă de câtă u­ minimă parte din totă ce compune mișcarea electorală. Dările de semă ale foștilor­ de­putați și senatori către alegătorii lor­ ocupă acum u­ parte impor­tantă în propaganda ce se face în vederea viitorelor­ alegeri. Amă pu­blicată ceia ce amă aflată despre cele mai importante din aceste dări de semă. Amă publicată și vomă pu­blica în întregulă țară, după notele stenografice, dările de semn făcute în întruniri publice de represintanții capitalei. Uă dare de semă com­pletă, atâtă a situațiunii primită de partida națională-liberală în 1876, câtă și a evenimentelor a celor­ trei ani din urmă, și a celor­ mai în­semnate lucrări parlamentare, este cuprinsă în discursulă rostită de d. Costinescu în întrunirea de la 15 cuvinte, și publicată în suplimentă pe lângă rRomanulu de ieri. Recomandămă încă vă­ dată a­­cestă dare de semă a faptelor­ în­tâmplate și credemă că e bine ca comitetele electorale județene membrii cei mai influenți ai parti­și­dei națio­nale­ liberale să o pună supt ochii tutoră alegătorilor­, pentru ca fie­care să potă judeca între fap­tele regimului pretinsă conservatoră și ale regimului liberală. Amă vorbită într’ună numără precedentă despre întrunirea și fru­musele discursuri rostite de repre­sintanții Craiovei; acum ne vine scirea că la Târgoviște, orașă unde reacțiu­nea a fostă și este ânca mai puternică de­câtă în multe alte părți, s’a ținută de partida națio­nală-liberală uă întrunire publică — nu cu ușile închise, cum se face reacțiunea — întrunire pe atâtă de însemnată prin numărul­ cetățeni­­loră ce au luată parte la dânsa, și prin căldura cu care ei aă aprobată pe represintanții loră , câtă și prin discursurile ce s’aă rostită. Ră vorbită pe rendii, d. Dimitrie Ion Ulrica , d. Dimitrie Uiani și d. Rădescu. Junele represintantă ală colegiu­lui al­ II-lea a fostă bine inspirată; darea sca de somn, făcută cu căl­dură, a fostă­ină aplaudată. După acesta d. Dimitrie Vianu, u­­nul­ din cei mai ageri și s’ară putea­­ face chiară dintre vechii luptători ai partidei naționale-liberale, a luată cuventură, în aplausele generale ale întrunirii, și, printr’ună frumosă dis­­cursă, a pusă în vederea alegători­loră, atâtă purtarea partidei ce se pretinde conservatore, câtă și­ a par­tidei naționale-liberale, făcândă să vină lumină asupra întregei situa­­țiuni. D. Rădescu, representantul­ cole­giului ală IV-lea, ună cetățeană forte stimată și cu mare autoritate în județulă d-sele, a încheiată în­trunirea printr’o d espunere completă a lucrărilor­ parlamentare. Nu ne îndoaimă că în curendă vomă avea din tote județele scrii ca cele pe care le primirămă de la Craiova, Târgoviște și alte orașe. Astă­zili, cândă succesulă nu se pute spera de câtă de la numerală de aderenți ce vom­ putea dobândi diferitele principie­ în luptă, nu ne îndrarmă că nu se va cruța nici uă ostenelă spre a lumina pe cetățeni asupra acelora principie, pentru ca ei să potă îmbrățișa în cunoștință de causă pe unele sau pe altele. Re­spun­­gen­dă la articolulă din Tim­pul­ de la 10 Aprile, privitoră la instrucțiunea publică, apă arătată cum domnii conservatori nu se potă atinge nici chiară de cifrele stati­stice fără a le falsifica. Din timpulü de la I0 Aprile, re­­zultă însă că nu e vorba de falsi­ficare, ci de­uă erore, priceputură redactară confundăndă numărul ă tu­toră sculelor, din țară cu ală scu­­leloră primare numai. De bună semă, domnii conserva­tori nu se pot ă împăca cu cifrele. Timpul, se încurcă a-și ascunde ne­priceperea, reîncepând ă socotelile supt­­ă formă nouă, care, decl­aretă din partea autorului puțină mai multă atențiune, dovedesc o totă de­uă dată și mai puțină bună credință. Ca să-și demonstreze teoria, Tim­­pulu de la 10 Aprile­­ zicea : „In anulă 1874—75 avemă 2709 scóle cu 4234 învățători și cu 123,383 elevi.“ timpulu de la 19 Aprile, în sus­ținerea aceleiași teorii,­­zice : „In anulă 1874—75 erau 2186 învățători rurali și 75,484 elevi în scalele rurale.“ Resultă anteiă din aceste două a­­firmări că , dacă cea de a doua e espresiunea adevărului, cea d’anteiă era falsă, precum amă demonstrată noi. Resultă apoi că timpulü nu vrea să se puie în fația adevărului, de­ore­ce nu vorbesce de tóte scalele primare, ci numai de scólele rurale. Acesta o face pentru că în anul­ 1874—75 statistica oficială ne arăta că erau 3054 scóle cu numai 2756 învețători, cum a afirmată în arti­colul­ d’anteiă. Daci în anulă școlară 1875—76 numărul ă elevilor ă a scăzută în scó­lele primare, vina nu e a guvernu­lui liberală, căci eră a venită la pu­tere tocmai la 28 Aprile 1876 , a­­dică numai două luni înainte de sfîr­­șitul­ acestui ană școlară. Prin urmare, dacă în 1875—76 „s’a sporită numărul­ lefegiiloră, s’a negligiată instrucțiunea poporului și s’a favorisată instrucția menită a spori numărul„ lefegiiloră“, cum­­ jine cu dreptă cuvântă Timpul), vina nu e, nici póte fi, a guvernului liberală, ci numai a guvernului conserva­toră, și mai cu osebire a ministru­lui instrucțiunii publice de pe a­­tunci, onor. d. T. L. Maiorescu, ac­tuală directoră politică ală Timpului. Acesta este conclusiunea logică și chiară infalibilă a raționamentu­lui făcută de timpulü. Ne unimü­dera pe deplină cu a­­celă­­ fiară în asprele imputări ce face directorului. scă politică: că, fiindă ministru, a sporită numărul ă lefegiiloră și ală scalelor, ce pro­ducă lefegii; vomă fi ânsă mai drepți de câtă densulă chiară către d. Ma­iorescu; noi nu’să vomă acasa și pen­tru împuținarea numărului elevilor­ din sculele rurale; împuținarea, vă dată constatată, o vomă atribui a­­devăratei sale cause: sărăcirii popo­rului prin funesta sistemă de admi­nistrare a partidei conservatore, si­stemă și mai multă înrăutățită prin legea comunală din 1875, care da pe țărână cu mânele legate în stă­pânirea aceluia ce avea interesă să­ lă esploateze. E că adevărata causă a împuțină­rii numărului elevilor­ din șcólele rurale. Cine n’are pâne nu se póte gândi la carte, căci nutrim­entulă spirituală nu póte îndestula, nici măcară înșela stomac­ulă. Țăranulă română, supt regimul­ conservatoră, ajunsese la atâta sărăciă în­câtă nu avea cu ce să’șî plătescă birulă; a­­j­unsese a fi esecutată cu călărași, și chiară pusă la tortură, spre a i se mai storce totă ce poseda, intr’uă astă­felă de tristă situațiune, elă nu se mai putea gândi să-și trimitâ co­­pilulă la șcală; căci mai că n’avea ce să’I dea de mâncare, nu avea cu ce să’I cumpere uă cămașă, necum cărțile trebuinciose. Câtă pentru scăderea din 1876—7­7, lucrul ă este forte firescă: țara era în resbelă și totă partea despre Dunăre părăsită de locuitori. SERVIȚIUN­ TELEGRAFICII ALU AGENȚIEI HAVAS. Viena, 2 Masă. —Uă depeșă din Peters­­burg către Deutsche Zeitung anunc­ă că secțiunea a treia a descoperită tote firele conspirațiunii nihiliste. Se citesce în Politische Correspondenz : „Propunerea făcută de d. Waddington, de­ a supune cestiunea Greciei unei conferințe de ambasadori, nu e încă primită de tote Puterile, care, cu tote acestea, pară dispuse a sprijini în principiu ca soluțiunea acestei cestiuni să se facă la Constantinopole. Că putere énsé, vecină și prietină cu Francia, face dificultăți asupra modului propusă. Acesta Putere ară voi, în loculă întrunirii unei conferințe, ca cestiunea să fie supusă, pe calea ordinară a negocierilor­, ambasa­­dorilor și acreditați pe lângă guvernulü oto­mană.* Berlin, 2 Masă. — Reichstagulă a as­cultată ântâia citire a proiectului de lege privitoră la nouăle tarife vamale. Principele de Bismarck a apărată,­într’­­ună lungă discursă, proiectulă, întemeiân­­du-se cu energie pe trebuința de a intro­duce un reformă în sistema actuală de im­­posite în Germania, dicendă că trebuie a tinde la acoperirea ch­eltuielilor­ imperiu­lui prin imposite indirecte, era pe de altă parte a ușura cele­l­alte contribuțiuni, care apesa greă asupra poporului. Ele vorbesce asemenea în favorea nouilor­ imposite va­male ce suntă a se înființa cu scopă de a protege industria națională germană și termină cerăndă uă răpede­otărîre a Reich­stagului. Paris. 2 Masă.—Deșertarea rusă nepu­­tându-se termina la data fișată de trata­bilă din Berlin, tote puterile sunt­ înțelese ca să dea Rusiei timpulu trebuincioșii. A­­cestă timpă va fi probabilă de trei luni. Principele Alexandru de Hessa, tatăl­ principelui de Battenberg, Julia, mama sea, și tenorul­ său frate suntă acum la Paris. Principele de Hessa a făcută uă visită d-laî .J. Grévy, președintele Republicei. Trebuie să plece săptămâna viitore la Darmstadt, unde principele Alexandru de Battenberg, care e totă la Berlin, o să vină să -i în­­tâlnăscă, ca să primăscă deputațiunea Bul­garilor­. De la Darmstadt, principele se va duce directă în Bulgaria. Paris. 2 Masă.—Cornițele Șuvaloff a so­sită la Paris, va pleca Duminecă, la Londra. Londra, 2 Mai .—Camera Comunelor.. — Sir Northcote, respungendă d-lui Peel, zice că nu e informată cum că ar­ fi fostă per­­secuțiuni în Rusia. El­ declară că nu e compatibilă cu datoriile guvernului de­ a in­terveni în afacerile interiore ale Rusiei. „Dăcă în 1852, adaugă ministrul­ de fi­­nancie, se făcură remustrări regelui Neapo­­lei, acelea erau basate pe tratate; însă a­­mintirea succesului de atunci nu e de­locă de natură de-a încuragia la ună asemenea demersă față cu Rusia, chiară decá s-ară întemeia pe base analoge.8 Tîrnova, 2 Masă. — Ună deputată turcă și ună țărână din Vidina se vor­ alătura pe lângă cei șase membri deja numiți ai deputațiunii însărcinată a se duce să ofere corona Bulgariei principelui de Battenberg. Comisiunea nu va pleca din Tîrnova de câtă săptămâna viitore , după reîntorcerea principelui Dondukoff de la Livadia. Prin­cipele de Battenberg o va primi la Darm­stadt, cu autorisațiunea marelui duce dom­­nitoră de Hessa. Acceptarea din partea noului alesă e si­­gură, cu tote scomptele contrarii. MIȘCAREA ELECTORALA Din Bârladă, ni se anunc­ă prin tele­gramă că s’a ținută o­ întrunire numerosă de alegători din tote colegiile și a alesă ună comitetă compusă din d-nii Armașu Panait, Bujoreanu Nică, Chenciu Panait, Codrescu Ion, Gostin Lascar, Corbescu Ni­­ță, Golu Panait, Ghibănescu Man., Leon Michail, Lepedatu Vasile, Manoliu Nic., Neagoe St., Nicolaescu Nic., Nastasiu Vas., Neacșu Pan., Nicolau­­ Panait, Nicolai­ Co­­stache, Nistor Ion, Vasiliu Ion. Partida națională-liberală din Romanațî =n­ Ialomița a constituită asemene comitete electorale. Dăílotoria M. S. Regale peste Milcovul. D. primară ală Galațiloră, însărcinată de A. S. R. Domnulă și de A. S. R. princi­pele Suediei, a adresată Gălățenilor­ urmă­­tórea mulțămire : Concetățenilor­, Altețea Sea Regală Carol I, Domnitorulă Romăniloră, și Alteța Sea Regală principele ereditară ală Suediei și Norvegiei, sosindă în orașul­ nostru, au întâmpinată simpa­­tiele și devotamentulă celă mai câldurosă din partea d-vestre. Altețele Loră Regale mi-aă esprimată în mai multe rânduri mulțămirile Loră și sim­­ți mântulă de bine ce Le anima pentru o­­rașul­ și poporațiunea gălățană. Mă simtă ferice, concetățeniloră, a vă a­­nuncia aceste înalte și bine-voitore simți­minte ale pră iubitului nostru Domnitoră și ale Alteței Sale Regale principele ereditară ală Suediei și Norvegiei. Proiectul­ de magh­iarizare. In ședința de la 29 Aprile a Camerei ungare, s’a luată în desbatere proiectulă de lege pentru introducerea studiului obliga­­toriu al­ limbei unguresce în scalele nema­ghiare. Raportorulă, d. Barosz, a rugată Adunarea să primescă proiectulă. D. Zag (Sasă) a vorbită în contra­­ proiectului. D. Stoikovici (Sărbă) declară că primesc o pro­iectulă, de­ore­ce elă procură celora­l­alte naționalități mijloculu de a-șî însuși limba statului. D. Michail Boli­, cunoscutulă deputată serbă, a combătută proiectulă de maghia­­rizare. Elă a­dică că în Occidentul­ Euro­pei ună asemenea proiectă de lege ară fi cu neputință. Scopul­ introducerii învăță­mântului obligatoriu ală limbei maghiare este de a asimila poparele din stată. Ele arată însă pericolele pe care le-a provo­cată în Oriinte favorizarea unei limbi și respinge proiectul­. Ministrul- președinte, d. Tisza, susține proiectul­ și respunde d-lui Polit că el­ are mai puține motive de­câtă ori­cine de a lua de exemplu statele din Orienta, de­ore­ce, dacă Ungaria ar­ fi să urmeze e­­xemplul­ Serbiei, atunci ar­ trebui să in­troducă îndată în tote scalele numai limba maghiară. Serbia a introdusă exclusivă lim­ba sârbă, cu tote că în Serbia­ sunt­ mai mulți Români de­cât­ în Ungaria Sârbi. Scopul­ proiectului nu este de-a viola drep­turile naționalităților­, ci numai de-a pro-

Next