Romanulu, aprilie 1879 (Anul 23)
1879-04-22
ANTILÜ DQUEBECI ȘI TREI VII ESEE SI VEI FETEA. ANUNCIURI. Linii de 30 litere petit, pagina IV. — 40 ban Deto , , , pagina III. 2 lei — A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea istatutul. LA PARIS, la Havas, Laffite et C-ne, 8 Plate de la Bourse, LA LONDON, la Eugene Micoud, No 81-A PIeel Street, London K. C. LA VIENA, la d-nii Haasentein și Vogler Walfischgasse 10. Li HAMBURG, la d. Adolf Steiner, pentru tóta Germania. Articolele nepublicate se arda. 20 BANI ESEMPLARULU Kefla cțiunea și AflmiMgtrațiimea strarta DOimiei 14 Din causa serbătorii Sântului George, diarulö nu va apare Luni sora. Comitetulu electoralii alu partidei naționale-liberale din Capitala. Mâne, Duminecă, 22 a. e., se va ține o nouă întrunire electorala în sala Ateneului. Vom vorbi d-nii deputați ai Capitalei cari n’au vorbită ânca , între cari și d. C. A. Rosetti. Cine va voi sc analiea cuvântului se va înscrie în acea ședința la biuioulu întrunirii. Acesta întrunire de a fi va începe precisă la 2 ore după ameți. DUMINECA, LUNI 22, 23 APRILIU, 1879. LUMINEZA-TE ȘI VEI FI.I ABONAMENTE.' In Capitală și districte, unu and 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tote țările Europei, trimestru sălăi. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea (parului. LA PARIS, la d-nil Darras-Halegrain, 5 rue de l’anciene comédie și Havas, Laffite et C-nie, 8 place de la Bourse. LA VIENA, la d. B- G. PopovicI, 15 Fleischmarkt. IN ITALIA la d. doctorii Gustavo Croce. Via San Benigno, 17, Genova. Scrisorile nefrancate se refusă. 20 BANI ESEMPLARULU Rlí'NIPPQI'! ^ ^^^ABU DUCUI COOâ, 3 FLORARU Nu vom înceta de a face apelă la toți cetățenii de a ne denunț orice ingerințe în alegeri, din partea autoritaților iî sea agenților, autoritâțilorti publice. Vom fi neînduplecați în denunțarea unoriî asemeni ingerințe; voimü ca alegerile ce se vom face, supt guvernulu liberală și pentru Camerele ce vom avea greua misiune de-a revizui Constituțiunea, sé fia libere și încâ ua dată libere să fia cea mai fidela represintațiune a țarei, pentru a resolve cea mai grea cestiune naționala. Declarama, în modulă celă mai precisă, ca nu înțelegemă ca nici ună agentă ală puterilor publice, nici ună funcționară, administrativă sau judecâtorescă, nici ună militară, nici un persona în sine, ce dispune de vr’uâ putere, mare sau mică, putere ce nu ’i aparține lui însuși ca cetățeană, ci posițiunii oficiale pe care o ocupa, să nu întrebuințeze mijlocele posițiunii sale oficiale într’ună interesă electorală. Dară negreșită, decă nu înțelegemă ca asemeni persone se înrîurescâ câtuși de puțină în favorea partidei de la putere, cu atâtă mai puțină nu înțelegemă ca micjlo cele de ingerință, pe care le poate procura uâ posițiune oficială, sé fie întrebuințate pentru triumful oposițiunii. Legea interpretativă a legii electorale este precisă. Orice personă, cu uă posițiune oficială, mare sau mică, pate să-și exercite dreptul ă seă electorală, ca cetățeană, votândă în ultimele momente ale alegerilor : atâta și nimică mai multă ; ori ce altă înrîurire îi este interzisă cu rigore, și orice infracțiune este aspru pedepsită. In contra acestoră principie, de care suntemă încredințați că este pătrunsă guvernulu, aflămă că în județul Ialomița mă domnă supt prefectă, anume Sache Periețianu , în plasa Câmpului, ar fi stârnindă prin tóte miijlocele pentru candidatura fratelui su la colegiulă al patrulea. Candidatura, după câtă scimă, este liberală ; prin urmare vorbimă cu autoritate, fără nici uă sfielă, și shemă d-lui prefectă de Ialomița. deca este adevărată numai că fratele unui supt prefectă își pune candidatura la colegial al IV-lea, este cuviinciosă și prudentă ca acelă suptprefectă să fie suspendată sau trămisă undeva în concediă în timpul agitațiunii electorale ; daca este însă adevărată ca acelă suptprefectă a comisă cea mai mică ingerință, datoria unui prefectă consciințiasă este de a’lă urmări și de a’lă destitui la casă de a se convinge că a ingerată. Ni se comunică asemenea din câteva orașe că unii șefi de gardă națională s’ară încerca să profite de puterea oficială ce o dă asupra cetățenilor alegători, spre a o întrebuința în interese electorale. Ceremă lămuriri precise, în acesta privire, de la cetățenii acelora orașe, și, până atunci, atragemă atențiunea d-lui inspectoră generală ală gardei naționale asupra unor asemeni culpabile uneltiri, ce ară putea compromite cea mai frumosă instituțiune. Cu câtă ne apropiămă de alegeri, mișcarea electorală se activeză și se caracterulă ce trebuie să să aibă în orice stată parlamentară, în adevără liberă, întruniri publice, dări de semă către alegători, profesiuni de credință, publicațiuni, totă ce se face în cele mai vechi state parlamentare, spre a se crea un strînsă comunicare de cugetări și de simțiminte între alegători și candidații soră, se face astăzi și în România, pe uă scară forte largă. Acesta este să dovadă vină că instituțiunile fundamentale ale regimului represintativă funcționeză în fine în România, în totă sinceritatea și deplinătatea loră. Încă vr’uâ câțiva ani de uină asemene regimă sinceră constituțională, și cetățenii se vor deprinde atâtă de bine cu instituțiunile lui, fiecare se va simți atâtă de strînsă legată cu densele, încâtă se va zice că Constituțiunea, cu totă ce depinde și ce este creată printr’easa, a devenită nedespărțită de vieța națională a Româniloră. In rubrica ceamă deschisă pentru „mișcarea electorală“, dămă semă de ceia ce se comunică într’ună modă așa (ficândă oficială, de pe la comitetele județene, comitetului din Bucuresci. Aceste comunicări nu aretă însă de câtă u minimă parte din totă ce compune mișcarea electorală. Dările de semă ale foștilor deputați și senatori către alegătorii lor ocupă acum u parte importantă în propaganda ce se face în vederea viitorelor alegeri. Amă publicată ceia ce amă aflată despre cele mai importante din aceste dări de semă. Amă publicată și vomă publica în întregulă țară, după notele stenografice, dările de semn făcute în întruniri publice de represintanții capitalei. Uă dare de semă completă, atâtă a situațiunii primită de partida națională-liberală în 1876, câtă și a evenimentelor a celor trei ani din urmă, și a celor mai însemnate lucrări parlamentare, este cuprinsă în discursulă rostită de d. Costinescu în întrunirea de la 15 cuvinte, și publicată în suplimentă pe lângă rRomanulu de ieri. Recomandămă încă vă dată acestă dare de semă a faptelor întâmplate și credemă că e bine ca comitetele electorale județene membrii cei mai influenți ai partișidei naționale liberale să o pună supt ochii tutoră alegătorilor, pentru ca fiecare să potă judeca între faptele regimului pretinsă conservatoră și ale regimului liberală. Amă vorbită într’ună numără precedentă despre întrunirea și frumusele discursuri rostite de represintanții Craiovei; acum ne vine scirea că la Târgoviște, orașă unde reacțiunea a fostă și este ânca mai puternică decâtă în multe alte părți, s’a ținută de partida națională-liberală uă întrunire publică — nu cu ușile închise, cum se face reacțiunea — întrunire pe atâtă de însemnată prin numărul cetățeniloră ce au luată parte la dânsa, și prin căldura cu care ei aă aprobată pe represintanții loră , câtă și prin discursurile ce s’aă rostită. Ră vorbită pe rendii, d. Dimitrie Ion Ulrica , d. Dimitrie Uiani și d. Rădescu. Junele represintantă ală colegiului al II-lea a fostă bine inspirată; darea sca de somn, făcută cu căldură, a fostăină aplaudată. După acesta d. Dimitrie Vianu, unul din cei mai ageri și s’ară putea face chiară dintre vechii luptători ai partidei naționale-liberale, a luată cuventură, în aplausele generale ale întrunirii, și, printr’ună frumosă discursă, a pusă în vederea alegătoriloră, atâtă purtarea partidei ce se pretinde conservatore, câtă și a partidei naționale-liberale, făcândă să vină lumină asupra întregei situațiuni. D. Rădescu, representantul colegiului ală IV-lea, ună cetățeană forte stimată și cu mare autoritate în județulă d-sele, a încheiată întrunirea printr’o d espunere completă a lucrărilor parlamentare. Nu ne îndoaimă că în curendă vomă avea din tote județele scrii ca cele pe care le primirămă de la Craiova, Târgoviște și alte orașe. Astăzili, cândă succesulă nu se pute spera de câtă de la numerală de aderenți ce vom putea dobândi diferitele principie în luptă, nu ne îndrarmă că nu se va cruța nici uă ostenelă spre a lumina pe cetățeni asupra acelora principie, pentru ca ei să potă îmbrățișa în cunoștință de causă pe unele sau pe altele. Respungendă la articolulă din Timpul de la 10 Aprile, privitoră la instrucțiunea publică, apă arătată cum domnii conservatori nu se potă atinge nici chiară de cifrele statistice fără a le falsifica. Din timpulü de la I0 Aprile, rezultă însă că nu e vorba de falsificare, ci deuă erore, priceputură redactară confundăndă numărul ă tutoră sculelor, din țară cu ală sculeloră primare numai. De bună semă, domnii conservatori nu se pot ă împăca cu cifrele. Timpul, se încurcă a-și ascunde nepriceperea, reîncepând ă socotelile suptă formă nouă, care, declaretă din partea autorului puțină mai multă atențiune, dovedesc o totă deuă dată și mai puțină bună credință. Ca să-și demonstreze teoria, Timpulu de la 10 Aprile zicea : „In anulă 1874—75 avemă 2709 scóle cu 4234 învățători și cu 123,383 elevi.“ timpulu de la 19 Aprile, în susținerea aceleiași teorii,zice : „In anulă 1874—75 erau 2186 învățători rurali și 75,484 elevi în scalele rurale.“ Resultă anteiă din aceste două afirmări că , dacă cea de a doua e espresiunea adevărului, cea d’anteiă era falsă, precum amă demonstrată noi. Resultă apoi că timpulü nu vrea să se puie în fația adevărului, deorece nu vorbesce de tóte scalele primare, ci numai de scólele rurale. Acesta o face pentru că în anul 1874—75 statistica oficială ne arăta că erau 3054 scóle cu numai 2756 învețători, cum a afirmată în articolul d’anteiă. Daci în anulă școlară 1875—76 numărul ă elevilor ă a scăzută în scólele primare, vina nu e a guvernului liberală, căci eră a venită la putere tocmai la 28 Aprile 1876 , adică numai două luni înainte de sfîrșitul acestui ană școlară. Prin urmare, dacă în 1875—76 „s’a sporită numărul lefegiiloră, s’a negligiată instrucțiunea poporului și s’a favorisată instrucția menită a spori numărul„ lefegiiloră“, cum jine cu dreptă cuvântă Timpul), vina nu e, nici póte fi, a guvernului liberală, ci numai a guvernului conservatoră, și mai cu osebire a ministrului instrucțiunii publice de pe atunci, onor. d. T. L. Maiorescu, actuală directoră politică ală Timpului. Acesta este conclusiunea logică și chiară infalibilă a raționamentului făcută de timpulü. Ne unimüdera pe deplină cu acelă fiară în asprele imputări ce face directorului. scă politică: că, fiindă ministru, a sporită numărul ă lefegiiloră și ală scalelor, ce producă lefegii; vomă fi ânsă mai drepți de câtă densulă chiară către d. Maiorescu; noi nu’să vomă acasa și pentru împuținarea numărului elevilor din sculele rurale; împuținarea, vă dată constatată, o vomă atribui adevăratei sale cause: sărăcirii poporului prin funesta sistemă de administrare a partidei conservatore, sistemă și mai multă înrăutățită prin legea comunală din 1875, care da pe țărână cu mânele legate în stăpânirea aceluia ce avea interesă să lă esploateze. E că adevărata causă a împuținării numărului elevilor din șcólele rurale. Cine n’are pâne nu se póte gândi la carte, căci nutrimentulă spirituală nu póte îndestula, nici măcară înșela stomaculă. Țăranulă română, supt regimul conservatoră, ajunsese la atâta sărăciă încâtă nu avea cu ce să’șî plătescă birulă; ajunsese a fi esecutată cu călărași, și chiară pusă la tortură, spre a i se mai storce totă ce poseda, intr’uă astăfelă de tristă situațiune, elă nu se mai putea gândi să-și trimitâ copilulă la șcală; căci mai că n’avea ce să’I dea de mâncare, nu avea cu ce să’I cumpere uă cămașă, necum cărțile trebuinciose. Câtă pentru scăderea din 1876—77, lucrul ă este forte firescă: țara era în resbelă și totă partea despre Dunăre părăsită de locuitori. SERVIȚIUN TELEGRAFICII ALU AGENȚIEI HAVAS. Viena, 2 Masă. —Uă depeșă din Petersburg către Deutsche Zeitung anuncă că secțiunea a treia a descoperită tote firele conspirațiunii nihiliste. Se citesce în Politische Correspondenz : „Propunerea făcută de d. Waddington, de a supune cestiunea Greciei unei conferințe de ambasadori, nu e încă primită de tote Puterile, care, cu tote acestea, pară dispuse a sprijini în principiu ca soluțiunea acestei cestiuni să se facă la Constantinopole. Că putere énsé, vecină și prietină cu Francia, face dificultăți asupra modului propusă. Acesta Putere ară voi, în loculă întrunirii unei conferințe, ca cestiunea să fie supusă, pe calea ordinară a negocierilor, ambasadorilor și acreditați pe lângă guvernulü otomană.* Berlin, 2 Masă. — Reichstagulă a ascultată ântâia citire a proiectului de lege privitoră la nouăle tarife vamale. Principele de Bismarck a apărată,într’ună lungă discursă, proiectulă, întemeiându-se cu energie pe trebuința de a introduce un reformă în sistema actuală de imposite în Germania, dicendă că trebuie a tinde la acoperirea cheltuielilor imperiului prin imposite indirecte, era pe de altă parte a ușura celelalte contribuțiuni, care apesa greă asupra poporului. Ele vorbesce asemenea în favorea nouilor imposite vamale ce suntă a se înființa cu scopă de a protege industria națională germană și termină cerăndă uă răpedeotărîre a Reichstagului. Paris. 2 Masă.—Deșertarea rusă neputându-se termina la data fișată de tratabilă din Berlin, tote puterile sunt înțelese ca să dea Rusiei timpulu trebuincioșii. Acestă timpă va fi probabilă de trei luni. Principele Alexandru de Hessa, tatăl principelui de Battenberg, Julia, mama sea, și tenorul său frate suntă acum la Paris. Principele de Hessa a făcută uă visită d-laî .J. Grévy, președintele Republicei. Trebuie să plece săptămâna viitore la Darmstadt, unde principele Alexandru de Battenberg, care e totă la Berlin, o să vină să -i întâlnăscă, ca să primăscă deputațiunea Bulgarilor. De la Darmstadt, principele se va duce directă în Bulgaria. Paris. 2 Masă.—Cornițele Șuvaloff a sosită la Paris, va pleca Duminecă, la Londra. Londra, 2 Mai .—Camera Comunelor.. — Sir Northcote, respungendă d-lui Peel, zice că nu e informată cum că ar fi fostă persecuțiuni în Rusia. El declară că nu e compatibilă cu datoriile guvernului de a interveni în afacerile interiore ale Rusiei. „Dăcă în 1852, adaugă ministrul de financie, se făcură remustrări regelui Neapolei, acelea erau basate pe tratate; însă amintirea succesului de atunci nu e delocă de natură de-a încuragia la ună asemenea demersă față cu Rusia, chiară decá s-ară întemeia pe base analoge.8 Tîrnova, 2 Masă. — Ună deputată turcă și ună țărână din Vidina se vor alătura pe lângă cei șase membri deja numiți ai deputațiunii însărcinată a se duce să ofere corona Bulgariei principelui de Battenberg. Comisiunea nu va pleca din Tîrnova de câtă săptămâna viitore , după reîntorcerea principelui Dondukoff de la Livadia. Principele de Battenberg o va primi la Darmstadt, cu autorisațiunea marelui duce domnitoră de Hessa. Acceptarea din partea noului alesă e sigură, cu tote scomptele contrarii. MIȘCAREA ELECTORALA Din Bârladă, ni se anuncă prin telegramă că s’a ținută o întrunire numerosă de alegători din tote colegiile și a alesă ună comitetă compusă din d-nii Armașu Panait, Bujoreanu Nică, Chenciu Panait, Codrescu Ion, Gostin Lascar, Corbescu Niță, Golu Panait, Ghibănescu Man., Leon Michail, Lepedatu Vasile, Manoliu Nic., Neagoe St., Nicolaescu Nic., Nastasiu Vas., Neacșu Pan., Nicolau Panait, Nicolai Costache, Nistor Ion, Vasiliu Ion. Partida națională-liberală din Romanațî =n Ialomița a constituită asemene comitete electorale. Dăílotoria M. S. Regale peste Milcovul. D. primară ală Galațiloră, însărcinată de A. S. R. Domnulă și de A. S. R. principele Suediei, a adresată Gălățenilor următórea mulțămire : Concetățenilor, Altețea Sea Regală Carol I, Domnitorulă Romăniloră, și Alteța Sea Regală principele ereditară ală Suediei și Norvegiei, sosindă în orașul nostru, au întâmpinată simpatiele și devotamentulă celă mai câldurosă din partea d-vestre. Altețele Loră Regale mi-aă esprimată în mai multe rânduri mulțămirile Loră și simți mântulă de bine ce Le anima pentru orașul și poporațiunea gălățană. Mă simtă ferice, concetățeniloră, a vă anuncia aceste înalte și bine-voitore simțiminte ale pră iubitului nostru Domnitoră și ale Alteței Sale Regale principele ereditară ală Suediei și Norvegiei. Proiectul de maghiarizare. In ședința de la 29 Aprile a Camerei ungare, s’a luată în desbatere proiectulă de lege pentru introducerea studiului obligatoriu al limbei unguresce în scalele nemaghiare. Raportorulă, d. Barosz, a rugată Adunarea să primescă proiectulă. D. Zag (Sasă) a vorbită în contra proiectului. D. Stoikovici (Sărbă) declară că primesc o proiectulă, deorece elă procură celoralalte naționalități mijloculu de a-șî însuși limba statului. D. Michail Boli, cunoscutulă deputată serbă, a combătută proiectulă de maghiarizare. Elă adică că în Occidentul Europei ună asemenea proiectă de lege ară fi cu neputință. Scopul introducerii învățământului obligatoriu ală limbei maghiare este de a asimila poparele din stată. Ele arată însă pericolele pe care le-a provocată în Oriinte favorizarea unei limbi și respinge proiectul. Ministrul- președinte, d. Tisza, susține proiectul și respunde d-lui Polit că el are mai puține motive decâtă oricine de a lua de exemplu statele din Orienta, deorece, dacă Ungaria ar fi să urmeze exemplul Serbiei, atunci ar trebui să introducă îndată în tote scalele numai limba maghiară. Serbia a introdusă exclusivă limba sârbă, cu tote că în Serbia sunt mai mulți Români decât în Ungaria Sârbi. Scopul proiectului nu este de-a viola drepturile naționalităților, ci numai de-a pro-