Romanulu, mai 1879 (Anul 23)
1879-05-16
ANÜLÜ DOUE-QECI ȘI TREI VOlESuE SI VEI PUTEA. A N U'fc I D R 1. Lini? de 30 litere petit, pagina IV. — 40 ban Deto , , , pagina III. 2 lel — A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diarului. LA PARIS, la Havas, Laffite et C-ne, 8 Place de la Bourse, LA LONDON, la Eugéne Micoud, N0.8I-A Fleet Street, London E. C. LA VIENA, la d-nil Haasentein și Vogler Walfischgasse 10. ’ LA HAMBURG, la d. Adolf Steiner, pentru tótá Germania. Articolele nepublicate se ardă. 20 BANI ESEMPLARULU Redacțiunea și Administrațiunea strada IMmnel 14 Bucuresci, Floraru. Organele dreptei cântă victorie cu una zgomotă asurzitorii. Oposițiunea de tóte nuanțele a dobândită uă slabă majoritate în colegiulü I, a dobânditu numai trei membri în colegiul II de Senatu , , ,și s’a speriată; facțiunii i se pare că așa triumfă li’a mai avutü de cândă esistă. Acestă speriere de așa slaba resultata arată câtu de multă horopsită de +ará se credea ea ânsăși că este. Dóru se-i analizămă puțină mai de aprópe acestă triumfă, ca se ve demü déca are de ce sé se sperie, séű déca, din contra, partida națio nală liberală are dreptulă a fi mândră de resultatură dobândită și de-a ’lă considera ca uă strălucită victorie. Se amintimă mai ântâiă că Senatulă a fostă admisă în Constituanta de la 1866 ca ună termenă de învoială între tóte partidele ; elă a fostă cerută de reacțiune, ca uă garanția pentru deasa, și acordată bucurosă de partida liberală, căci uă Constituțiune nu trebuie să fie decâtă resultatulă unui compromisă între tóte partidele, deorece națiunea întregă , ameni de opiniunile cele mai opuse, trebuie să’i dea ascultare. Dobândindă Senatulă, reacțiunea s’a gândită cum se compune mai bine colegiile electorale , pentru ca acestă corpa să conțină câtă s’ară putea numai represintanțî de aicei. Ca basă a acestei compuneri nu putea să ii de câtă censulű, deorece clasele și privilegiile de clase erau deja desființate, printr’unul din articolele fundamentale ale Constituțiunii. Fiindű dorit că censula putea să introducă pe oricine avea avere în colegie, reacțiunea a căutată cum să facă să înlăture acestă inconveniență, forte gravă din punctul ărei de vedere. Din acestă căutare a eșită colegiului de senatori. Vecinele clase privilegiate, avândă încă în stăpânire ună mare numărű de moșii, de la domnii fanarioți mai cu osebire, cari desposedaă într’ună modă discreționară pe proprietarii români, spre a înavuți pe favoriții loră, — colegiului de senatori a fost alcătuită numai din marii proprietari rurali. Cu modulă acesta, își fise reacțiunea, celă puțină colegiulu I de senatori va fi întregă ală nostru și, cu ceia ce vomă mai putea dobândi de la colegiulu II, unde aă fostă grămădiți toți omenii cu uă avere oricâtă de mare urbană, sau cu uă avere rurală de a doua mână, ne vomă asigura în totă-d’auna majoritatea în Senat. Așa a calculații reacțiunea. Fiindü dată, desființarea claselor , ea nici că putea lua mai multe garanții de câtü a luații, pentru ca aceștii colegiu să nu fiă de câtü numai alți iei. Primele alegeri, făcute supt imperiulü Constituțiunii, părură a’i justifica prevederile. Însă cu câta trecu timpii, și mai cu osebire după cei șepte ani de deplorabilă domnire a regimului Catargi- Florescu, reacțiunea perdu în colegiulii I, asta-felu în câta astăzi, deși tóte somitățile dreptei s’au reservatu pentru colegiulü I de senatori, abia a mai putută dobândi ca singură jumătate din acestea colegiu, pe cându colegiulu alü II-lea l’a perduta aprope cu desăvârșire. După ce ama constatată de cine și pentru ce scopu a fostu compusü colegiului de senatori, să vedemü acum déca resultatulu alegerilor actuale justifică câtuși de puțină strigătele de triumfă ale reacțiunii. La colegiul I, 30 de colegii au trimis 28 de represintanți, două colegii fiind p perdute prin alegeri îndouite. Din acești 28, 17 suntü ai oposițiunii de tote nuanțele și 11 ai partidei naționale-liberale. Din cei 17 ai oposițiunii, numai 14 sunt ai reacțiunii și chiar acei 14 sunt împărțiți în două, dreptă și centru. Ceilalți trei sunt domnii Cogălnicenu, V. Alexandri și Silion, cari n’ar primi nici unu momentu să fie numerați în rândurile reacțiunii. Oposițiunea din colegiul mântâiă se împarte deja în modulă următori : Drepta.—Domnii Lascar Catargiu, Petre Mavrogheni, Al. Știrbei, generală Manu, Manolaki Kostaki, T. Rossetti, N. Crețulescu, Iancu Strat, Iordache Giurgea și generalii Florescu. Centru.—Principele Dimitrie Ghika, domnii V. Boerescu, G. Gr. Cantacuzino și Menelas Gherman. Oposițiune liberalii.—Domnii Cogălniceanu, V. Alexandri și C. Silion. Suntü derű. 10 din drépta, 4 din centru și 3 din oposițiunea liberală. Mestecându chiarü drepta la unu locü cu centrul, totuși reacțiunea nu are mai mult de 14 membri. El bine, este vre una triumfă pentru reacțiune ca, într’una colegiu alcătuită în Constituantă de dânsa și numai pentru dânsa, să nu pótá dobândi, în alegerile cele mai libere ce s’au recruta, de câtu numai 14 membri din 30 de coleige ? Ori ce om de buna simță trebuie să recunoscă din contra că acesta este uă cădere, cu atâta mai multă că tote somitățile reacțiunii se reservaseră pentru colegiulu I de senatori. Déra reacțiunea a mai dobândită și trei membri la colegiul II, și anume domnii D. Cornea, colonelă Rosnovanu și Racoviță de la Vaslui. In totulű dérű, drépta, alipindu-í chiar și centrală, n’a dobândită în Senat, de câtă 17 membri din 60 de colegie. E co resultatulă rigurosă analizată, citândă și numele proprie. Desfidemă chiar pe organele reacțiunii de-a putea susține contrariulă. Acum, daca pe lângă cei 17 din drepta vomă adauge și pe cei 3 dintr’un oposițiune de altă nuanță , vom găsi că oposițiunea nu numera în totală de câtă 20 voturi în Senatu, pe cândă partida națională-liberală are 38 membri , 2 colegie remânândă vacante prin îndouite alegeri. Eco resultatulă alegerilor senatoriale. Daca reacțiunea este mulțămită, n’are de câtă să se înveselescă. Pentru prima ora pate ne vomă înveseli de năpotrivă pentru acelașă lucru. SERVIȚIULU TELEGRAFICII ALU AGENȚIEI HAVAS. Londra, 26 Maiă.—Sir Northcote anuncă în Camera Comunelor că locotenentele generală Wolseley a fost numită comandantă supremă ală trupelor, care se află pe câmpul de resbelă la Capul Bunei Speranțe. . . Ministrul de finanțțe mai anuncă că s’a semnată pacea cu Afganistanul. Paris, 26 Maiă. — D. Fournier, ambasadoră la Constantinopole, va pleca Sâmbătă ca să-și reocupe postulă. Principele Bulgariei e așteptată aici pentru 50 Maiă. Nubar-pașa, venindă din Alexandria, a sosită la Marsilia cu familia sea St. Petersburg, 26 Maiă. — In provincia Orenburg s’a proclamată starea de asediu. Mai mulți oficialî, acuzațî că au incendiată orașul, au fost arestați. La Kiev s’au descoperită lădi pline cu ghiulele, arme și munițiuni. Berlin, 26 Masă. —• Garda Germaniei de Nord publică ună lungă articolă asupra intervenirii Germaniei în afacerile Egiptului. Ea zice între altele : «Demersurile făcute de cabinetul din Berlin pe lângă Kedivă au fostă dictate numai de interesul ocrotirii capitalurilor germane îngagiate în Egiptă. Politica Germaniei, care nu se inspiră de la nici uă altă apreciare, e departe de a voi să lărgăscă sfera acțiunii sale. Guvernul imperiului firesc e că n’ară refuza de-a concura la demersuri comune cu ceî-l-alțî interesați, deci ară ave garanții pentru a face se valoreze dreptulă Germaniloră ; ănse otărîrile contrarii ale celor ă-l-alte puteri n’ară pute să împedece pe Germania de-a căuta, la trebuință , se propaga singură drepturile sale.* Viena, 26 Maiă.—Președintele consiliului ministerului austriacă. d. de Stremayr, aflându-se la o întrunire electorală din Leibnitz, a pronunciată ună discursă în care a accentuată necesitatea ocupării Bosniei și Brzegovinei de către Austria; afară de acesta, a arătată folosulă compromisului , încheiată cu Statură ungurescă. Alegătorii s presinți aă exprimată primului ministru încrederea loră, oferindu-i mandatulă de deputată în viitorul Reichsrab. Se anuncă din Filipopoli Corespondinței Politice că poporul în masă a aclamată la sosirea sa pe generalulă Vitalis, care a luată comandamentul miliției rumeliate. Generalulă Vitalis a ordonată ca limba bulgară să fiă limba întrebuințată pentru comandamentele la esercițiu în totă armata. Atena. 26 Maiă—Guvernulă grecă a însărcinată pe represintanții sei din străinătate de a asigura pe Puteri că măsurile militare luate la fruntariile regatului nu trebuiescă interpretate de câtă ca nesce simple măsuri de precauțiune pentru a apăra țăra în contra invasiunii Albanesilor și în casulă cândă s’ară face rectificarea fruntariilor. Londra, 27 Maiă. — Colonelulă Stanley, ministrulă de resbelă, și sir Hicks- Beach, secretară de stată la departamentulă colonieloră, a declarată Camerei Comuneloră că guvernulă engleză a dată d-lui Wolseley, care a plecată la Cap, instrucțiuni formale pentru ca să sfîrșescă resbelulă în contra Zulilor, câtă mai curêndu, în condițiunî compatibile cu onórea Engliterei și cu siguranța colonieloră de la sudul Africei. Viena, 27 Mas. — Gazeta oficială publică legea financiară pe esercițială 1879. Panama, 27 Masă. — Trupele peruviane de la Pesagua, adăpostite după consulatură engleză, aă trasă asupra flotei statului Chili. Flota a respinsă imediată; consulatură a fost distrusă; mai multe persone au fost omorîte. Resultatulu colegiului II pentru Senatu. Argeșu. — G. Enescu 62 contra P. Cecropide 16. Bacău.—G. Leca, unanimitate. Botoșani. — Colonelă Pilat. (unanimitate). Brăila. — Al Geani 77 contra Toma Petcu 53 și G. Petcu 1. Buzea. — C. Bantaș 56 voturi contra generală Angelescu 29 și Lungenu 1. Covurluiu. — C. Varlam contra generală Slăniceni. Dâmbovița. — M. Atanasiu 42 contra Isaia Lerescu 34. Dolju. — P. Opran 57 contra Barbu Bălcescu 37. Iorgu Aman 3. Dorohoi. — Nicu Pilat 28 contra Gr. Huiban 21 și lalbă. Gorjü. — Eug. Stătescu cu unanimitate de 63 voturi. Huși. — N. Giuvara. Ilfovă. — Dr. Severină 311 contra C. Bosianu 267. Iași. — D. Cornea. Ialomița. — Petre Grădișteanu 48 contra colonelă Filitis 34. Mehedinți.—Colonelă Angelescu 48 contra C. Cârjea 44. Muscelu. — Gore Iorgulescu 55 contra T. Vioreanu 16. Nimțu. — Colonelă G. Rosnovanu 32. Oltu. — C. I. Deleanu 68 contra C. Delenu 1 și Hr. Eliad 1. Prahova.— V. Șeicaru, unanimitate. Putna. — G. Orleanu 63 contra G. Apostolomi 17. Romanați. — I Ghika 60 contra C. Cioflan 14. Romanii.—Costin Brăescu 37 contra G. Vucinică 3 voturi. Adm.Săratu. - G. Lupescu 60 contra Moșescu 7. Suceva. — Colonelă Dabija 14 contra Alecu Milo 4. Tecuci.—D. Pruncu 56 contra Al. Papadopolu Calimaki 6. MERCURI, 16 MAIU 1879. LUMINEZATE ȘI VEI FLABONAMENTE. In Capitală și districte: unii ană 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; că lună 4 lei. Pentru tote țările Europei trimestru 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea (parului. LA PARIS, la d-nil Darras-Halegrain, 5rue de l’anciene comédie și Havas, Laffite et C-nie, 8 place de la Bourse. LA VIENA, la d. B' G. PopovicI, 15 Fleisch marki IN ITALIA la d. doctorü Gustavo Croce. Via San Benigno, 17, Genova. Scrisorile nefrancate se refusă. 20 BANI ESEMPLARULD Teleormanu. — D. Pișcă 79 contra M. Mănciulescu 33. Tutova.—N. I. Bujoreanu, Vâlcea. — Maioră Al. Christofi 56 contra C. Budișteanu 3. Vlașca. — Gr. Gr. Cantacuzino 47 contra Ap. Grăjdănescu 42. Vasluiu. — N. I. Racoviță 29 contra Eug. Abaz 9 voturi. Dintre aceștia sunt numai trei ai reacțiunei. Citimă în Republica franceză . Românii, și mai cu osebire partida liberală, întrețină în privința Evreilor o prejudiție care pâne acum s-au oprită de a se supune tratatului de la Berlin. Dorită ca ei să revie la oă apreciare mai justă a necesităților politice și a datorieloră ce incumbă celui mai luminată din principatele dunărene. Nu trebuie să ’și facă ilusiuni asupra simțimintelor, ce aă călăuzită pe puteri, cândă aă refuzată de a le recunosce independința printr’ună actă definitivă. Adevĕrul e că în Francia, în Englitera și în Germania domnesce in privința Românilor, uă ideiă mai favorabilă decâtă pară a ave chiară Românii despre dânșii. In România este temere—și admitemă bucurosă că acesta temere e sinceră—că ajungerea Evreilor la drepturile de cetățeană va arunca România într’uă crrsă pe care nu va ave puterea de-a o străbate, din causa neputinței poporațiunii de-a se apăra în contra curselor, împrumutătorilor de bani și în contra tendinței de câștigă a Evreilor. Europa crede altă felă; ea crede că Românii mărescă pericolul, cu mexagereza și reula; ea crede că ei dă dată probe destulă de necontestabile de capacitate pentru ca pericolele la care se credă espuși să nu fiă de temută. Negreșită, e forte greu de-a rupe cu nesce prejudiție vechi și cu obiceiuri nu mai puțină învechite; déri Românii, de voră fi înțelepți, voră vede că primirea condițiuniloră puterilor, nu compromite întru nemică independința loră și-l pune pe ună piciură de egalitate cu națiunile cele mai luminate. Pentru România este uci și uă cestiune de amoră propriă și de demnitate națională. A refuza unei secțiuni de Israeliți de la dânșii egalitatea drepturilor publice, este a mărturi că poporul română e atâtă de înapoiată încâtă e incapabilă de-a înfrunta lupta pe tărâmul interesului cu oă minoritate ale căreia proporțiuni nu suntă de natură de-a înspăimânta. Le Messager de Vienne primește următorea corespondință din Bucuresci . S’a promulgată să lege deuă forte mare însemnătate, legea asupra responsabilității miniștrilor. Ea a fostă necontenită amânată de la votarea actualei Constituțiuni, adică de la 1866 încoce. De la uă sesiune legislativă la alta, se găsia mijloculă de a o amâna, și nici ună singură ministera nu s’a gândită la prescripțiunile atâtă de formale care au înțelesă a face din responsabilitatea miniștrilor( basa fundamentală a vieței constituționale a României 1). Acestă merită era reservată partidei naționale-liberale , creatoriloră Constituțiunii actuale, care—cum se scie—voră supune în curândă opera loră unei revizuiri necesare, spre a se supune tratatului de la Berlin. 1) Onor. corespondente scapă din vedere că ministerulu liberale a presintatü Camerei chiar în 1868 unii proiecta pentru responsabilitatea ministrilor. Nota red. Bom.