Romanulu, mai 1879 (Anul 23)

1879-05-16

ANÜLÜ DOUE-QECI ȘI TREI VOlESuE SI VEI PUTEA. A N U'fc I D R 1. Lini? de 30 litere petit, pagina IV. — 40 ban Deto , , , pagina III. 2 lel — A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diarului. LA PARIS, la Havas, Laffite et C-ne, 8 Place de la Bourse, LA LONDON, la Eugéne Micoud, N0.8I-A Fleet Street, London E. C. LA VIENA, la d-nil Haasentein și Vogler Walfischgasse 10. ’ LA HAMBURG, la d. Adolf Steiner, pentru tótá Germania. Articolele nepublicate se ardă. 20 BANI ESEMPLARULU Redacțiunea și Administrațiunea strada IMmnel 14 Bucuresci,­ Floraru. Organele dreptei cântă victorie cu una zgomotă asurzitorii. Oposițiunea de tóte nuanțele a dobândită uă slabă majoritate în co­­legiulü I, a dobânditu numai trei membri în colegiul­ II de Senatu , , ,și s’a speriată;­­ facțiunii i se pare că așa tri­umfă­­ li’a mai avutü de cândă e­­sistă. Acestă speriere de așa slaba re­­sultata arată câtu de multă horop­­sită de +ará se credea ea ânsăși că este. Dóru se-i analizămă puțină mai de aprópe acestă triumfă, ca se ve­­­ demü déca are de ce sé se sperie, séű déca, din contra, partida națio­ nală liberală are dreptulă a fi mân­dră de resultatură dobândită și de-a ’lă considera ca uă strălucită vic­torie. Se amintimă mai ântâiă că Se­­natulă a fostă admisă în Constitu­anta de la 1866 ca ună termenă de învoială între tóte partidele ; elă a fostă cerută de reacțiune, ca uă ga­­ranția pentru deasa, și acordată bu­­curosă de partida liberală, căci uă Constituțiune nu trebuie să fie de­câtă resultatulă unui compromisă între tóte partidele, de­ore­ce nați­unea întregă , ameni de opiniunile cele mai opuse, trebuie să’i dea as­cultare. Dobândindă Senatulă, reacțiunea s’a gândită cum se compune mai bine colegiile electorale , pentru ca acestă corpa să conțină câtă s’ară putea numai represintanțî de ai­cei. Ca basă a acestei compuneri nu putea să ii de câtă censulű, de­ore­ce cla­sele și privilegiile de clase erau deja desființate, printr’unul­ din artico­lele fundamentale ale Constituțiunii. Fiindű dorit că censula putea să in­troducă pe ori­cine avea avere în colegie, reacțiunea a căutată cum să facă să înlăture acestă inconve­­niență, forte gravă din punctul ă­rei de vedere. Din acestă căutare a eșită cole­­giulu­i de senatori. Vecinele clase privilegiate, avândă încă în stăpânire ună mare numărű de moșii, de la domnii fanarioți mai cu osebire, cari desposedaă într’ună modă discreționară pe proprietarii români, spre a înavuți pe favoriții loră, — colegiulu­i de senatori a fost­ alcătuită numai din marii pro­prietari rurali. Cu modulă acesta, își­­ fise reac­țiunea, celă puțină colegiulu I de senatori va fi întregă ală nostru și, cu ceia ce vomă mai­­ putea dobân­di de la colegiulu II, unde aă fostă grămădiți toți omenii cu uă avere ori­câtă de mare urbană, sau cu uă avere rurală de a doua mână, ne vomă asigura în totă-d’a­una m­ajori­­tatea în Senat­. Așa a calculații reacțiunea. Fi­­indü dată, desființarea claselor­ , ea nici că putea lua mai multe garan­ții de câtü a luații, pentru ca a­­ceștii colegiu să nu fiă de câtü nu­mai alți iei. Primele alegeri, făcute supt imperiulü Constituțiunii, pă­rură a’i justifica prevederile. Însă cu câta trecu tim­pii, și mai cu o­­­sebire după cei șepte ani de deplo­rabilă domnire a regimului Catargi- Florescu, reacțiunea perdu în cole­­giulii I, asta-felu în câta astăzi, de­și tóte somitățile dreptei s’au reservatu pentru colegiulü I de se­natori, abia a mai putută dobândi ca singură jumătate din acestea co­legiu, pe cându colegiulu alü II-lea l’a perduta aprope cu desăvârșire. După ce ama constatată de cine și pentru ce scopu a fostu compusü colegiulu­i de senatori, să vedemü acum déca resultatulu alegerilor­ actuale justifică câtuși de puțină strigătele de triumfă ale reacțiunii. La colegiul­ I, 30 de colegii au trimis­ 28 de represintanți, două colegii fiind p perdute prin alegeri îndouite. Din acești 28, 17 suntü ai oposițiunii de tote nuanțele și 11 ai partidei naționale-liberale. Din cei 17 ai oposițiunii, numai 14 sunt­ ai reacțiunii și chiar­ acei 14 sunt­ împărțiți în două, dreptă și centru. Cei­l­alți trei sunt­ domnii Cogăl­­nicenu, V. Alexandri și Silion, cari n’ar­ primi nici unu momentu să fie numerați în rândurile reacțiu­nii. Oposițiunea din colegiul m­ân­­tâiă se împarte deja în modulă ur­mător­i : Drepta.—Domnii Lascar Catargiu, Petre Mavroghen­i, Al. Știrbei, ge­nerală Manu, Manolaki Kostaki, T. Rossetti, N. Crețulescu, Iancu Strat, Iordache Giurgea și generalii Flo­­rescu. Centru.—Principele Dimitrie G­hi­ka, domnii V. Boerescu, G. Gr. Can­­tacuzino și Menelas Gherman. Oposițiune liberalii.—Domnii Cogăl­­niceanu, V. Alexandri și C. Silion. Suntü derű. 10 din drépta, 4 din centru și 3 din oposițiunea liberală. Mestecându chiarü drepta la unu locü cu centrul­, totuși reacțiunea nu are mai mult­ de 14 membri. El bine, este vre una triumfă pen­tru reacțiune ca, într’una colegiu al­cătuită în Constituantă de dânsa și numai pentru dânsa, să nu pótá do­bândi, în alegerile cele mai libere ce s’au recruta, de câtu numai 14 mem­bri din 30 de coleige ? Ori ce om­ de buna simță tre­buie să recunoscă din contra că a­­cesta este uă cădere, cu atâta mai multă că tote somitățile reacțiunii se reservaseră pentru colegiulu I de senatori. Déra reacțiunea a mai dobândită și trei membri la colegiul­ II, și anume domnii D. Cornea, colonelă Rosnovanu și Racoviță de la Vaslui. In totulű dérű, drépta, alipindu-í chiar și centrală, n’a dobândită în Senat, de câtă 17 membri din 60 de colegie. E co resultatulă rigurosă analizată, citândă și numele proprie. Desfi­­demă chiar pe organele reacțiunii de-a putea susține contrariulă. Acum, daca pe lângă cei 17 din drepta vomă adauge și pe cei 3 dintr’un oposițiune de altă nuanță , vom­ găsi că oposițiunea nu nu­mera în totală de câtă 20 voturi în Senatu, pe cândă partida națio­­nală-liberală are 38 membri , 2 colegie remânândă vacante prin în­douite alegeri. Eco resultatulă alegerilor­ sena­toriale. Daca reacțiunea este mulță­­mită, n’are de câtă să se înveselescă. Pentru prima ora pate ne vomă în­veseli de nă­potrivă pentru acelașă lucru. SERVIȚIULU TELEGRAFICII ALU AGENȚIEI HAVAS. Londra, 26 Maiă.—Sir Nort­hcote anun­­c­ă în Camera Comunelo­r că locotenen­­tele­ generală Wolseley a fost­ numită co­­mandantă supremă ală trupelor, care se află pe câmpul­ de resbelă la Capul­ Bu­nei Speranțe. . . Ministrul­ de finanțțe mai anunc­ă că s’a semnată pacea cu Afganistanul­. Paris, 26 Maiă. — D. Fournier, ambasa­­doră la Constantinopole, va pleca Sâmbătă ca să-și reocupe postulă. Principele Bulgariei e așteptată aici pen­tru 50 Maiă. Nubar-pașa, venindă din Alexandria, a sosită la Marsilia cu familia sea St. Petersburg, 26 Maiă. — In provincia Orenburg s’a proclamată starea de asediu. Mai mulți oficialî, acuzațî că au incendiată orașul­, au fost­ arestați. La Kiev s’au descoperită lădi pline cu ghiulele, arme și munițiuni. Berlin, 26 Masă. —• Garda Germaniei de Nord­ publică ună lungă articolă asupra intervenirii Germaniei în afacerile Egiptu­lui. Ea zice între altele : «Demersurile fă­cute de cabinetul­ din Berlin pe lângă Ke­­divă au fostă dictate numai de interesul­ ocrotirii capitalurilor­ germane îngagiate în Egiptă. Politica Germaniei, care nu se inspiră de la nici uă altă apreciare, e de­parte de­ a voi să lărgăscă sfera acțiunii sale. Guvernul­ imperiului firesc e că n’ară refuza de-a concura la demersuri comune cu ceî-l-alțî interesați, deci ară ave ga­ranții pentru a face se valoreze dreptulă Germaniloră ; ănse otărîrile contrarii ale celor ă-l-alte puteri n’ară pute să împedece pe Germania de-a căuta, la trebuință , se propaga singură drepturile sale.* Viena, 26 Maiă.—Președintele consiliului ministerului austriacă. d. de Stremayr, a­­flându-se la o­ întrunire electorală din Leib­nitz, a pronunciată ună discursă în care a accentuată necesitatea ocupării Bosniei și Brzegovinei de către Austria; afară de acesta, a arătată folosulă compromisului , încheiată cu Statură ungurescă. Alegătorii s presinți aă exprimată primului ministru în­­­­crederea loră, oferindu-i mandatulă de de­putată în viitorul­ Reichsrab­. Se anunc­ă din Filipopoli Core­spondinței Politice că poporul­ în masă a aclamată la sosirea s­a pe generalulă Vitalis, care a luată comandamentul­ miliției rumeliate. Generalulă Vitalis a ordonată ca limba bulgară să fiă limba întrebuințată pentru comandamentele la esercițiu în totă armata. Atena. 26 Maiă—Guvernulă grecă a în­sărcinată pe represintanții sei din străină­tate de­ a asigura pe Puteri că măsurile militare luate la fruntariile regatului nu trebuiescă interpretate de câtă ca nesce simple măsuri de precauțiune pentru a a­­păra țăra în contra invasiunii Albanesilor și în casulă cândă s’ară face rectificarea frun­­tariilor­. Londra, 27 Maiă. — Colonelulă Stan­ley, ministrulă de resbelă, și sir Hicks- Beach, secretară de stată la departamen­­tulă colonieloră, a­ declarată Camerei Co­­muneloră că guvernulă engleză a dată d-lui Wolseley, care a plecată la Cap, in­strucțiuni formale pentru ca să sfîrșescă resbelulă în contra Zulilor, câtă mai cu­­rêndu, în condițiunî compatibile cu o­­nórea Engliterei și­ cu siguranța colonieloră de la sudul­ Africei. Viena, 27 Mas­. — Gazeta oficială pu­blică legea financiară pe esercițială 1879. Panama, 27 Masă. — Trupele peruvi­­ane de la Pesagua, adăpostite după con­­sulatură engleză, aă trasă asupra flotei sta­tului Chili. Flota a respinsă imediată; con­­sulatură a fost­ distrusă; mai multe per­­sone au fost­ omorîte. Resultatulu colegiului II pen­tru Senatu. Argeșu. — G. Enescu 62 contra P. Ce­­cropide 16. Bacău.—G. Leca, unanimitate. Botoșani. — Colonelă Pilat. (unanimi­tate). Brăila. — Al Geani 77 contra Toma Petcu 53 și G. Petcu 1. Buzea. — C. Bantaș 56 voturi contra generală Angelescu 29 și Lungenu 1. Covurluiu. — C. Varlam contra gene­rală Slăniceni. Dâmbovița. — M. Atanasiu 42 contra Isaia Lerescu 34. Dolju. — P. Opran 57 contra Barbu Bălcescu 37. Iorgu Aman 3. Dorohoi. — Nicu Pilat 28 contra Gr. Huiban 21 și l­albă. Gorjü. —­ Eug. Stătescu cu unanimitate de 63 voturi. Huși. — N. Giuvara.­­ Ilfovă. — Dr. Severină 311 contra C. Bosianu 267. Iași. —­ D. Cornea. Ialomița. — Petre Grădișteanu 48 con­tra colonelă Filitis 34. Mehedinți.—­Colonelă Angelescu 48 con­tra C. Cârjea 44. Muscelu. — Gore Iorgulescu 55 contra T­. Vioreanu 16. Ni­m­țu. — Colonelă G. Rosnovanu 32. Oltu. — C. I. Deleanu 68 contra C. De­­lenu 1 și Hr. Eliad 1. Prahova.— V. Șeicaru, unanimitate. Putna. — G. Orleanu 63 contra G. A­­postolomi 17. Romanați. — I Ghika 60 contra C. Cio­­flan 14. Romanii.—Costin Brăescu 37 contra G. Vucinică 3 voturi. Adm.­Săratu. -­ G. Lupescu 60 contra Moșescu 7. Suceva. — Colonelă Dabija 14 contra A­­lecu Milo 4. Tecuci.—D. Pruncu 56 contra Al. Papa­­dopolu Calimaki 6. MERCURI, 16 MAIU 1879. LUMINEZA­TE ȘI VEI FL­A­B­O­N­AM­E­N­T­E.­ In Capitală și districte: unii ană 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; că lună 4 lei. Pentru tote țările Europei trimestru 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea (parului. LA PARIS, la d-nil Darras-Halegrain, 5rue de l’anciene comédie și Havas, Laffite et C-nie, 8 place de la Bourse. LA VIENA, la d. B' G. PopovicI, 15 Fleisch marki IN ITALIA la d. doctorü Gustavo Croce. Via San Benigno, 17, Genova. Scrisorile nefrancate se refusă. 20 BANI ESEMPLARULD Teleormanu. — D. Pișcă 79 contra M. Mănciulescu 33. Tutova.—N. I. Bujoreanu, Vâlcea. — Maioră Al. Christofi 56 con­tra C. Budișteanu 3. Vlașca. — Gr. Gr. Cantacuzino 47 con­tra Ap. Grăjdănescu 42. Vasluiu. — N. I. Racoviță 29 contra Eug. Ab­az 9 voturi. Dintre aceștia sunt­ numai trei ai reac­­țiunei. Citim­ă în Republica f­ranceză . Românii, și mai cu osebire par­tida liberală, întrețină în privința Evreilor o prejudiție care pâne acum s-au oprită de­ a se supune tratatu­lui de la Berlin. Dorită ca ei să revie la oă apreciare mai justă a necesităților­­ politice și a datorie­­loră ce incumbă celui mai luminat­ă din principatele dunărene. Nu tre­buie să ’și facă ilusiuni asupra sim­­țimintelor, ce aă călăuzită pe pu­teri, cândă aă refuzată de a le re­­cunosce independința printr’ună actă definitivă. Adevĕrul­ e că în Fran­cia, în Englitera și în Germania domnesce in privința Românilor, uă ideiă mai favorabilă de­câtă pară a ave chiară Românii despre dânșii. In România este temere—și admi­­temă bucurosă că acesta temere e sinceră—că ajungerea Evreilor­ la drepturile de cetățeană va arunca România într’uă crrsă pe care nu va ave puterea de-a o străbate, din causa neputinței poporațiunii de-a se apăra în contra curselor, împru­­mutătorilor­ de bani și în contra tendinței de câștigă a Evreilor­. Eu­ropa crede altă­ felă; ea crede că Ro­mânii mărescă pericolul­, cu m­exa­­gereza și reula; ea crede că ei dă dată probe destulă de necontesta­bile de capacitate pentru ca perico­lele la care se credă espuși să nu fiă de temută. Negreșită, e forte greu de-a rupe cu nesce prejudiție vechi și cu obiceiuri nu mai puțină învechite; déri Românii, de voră fi înțelepți, voră vede că primirea con­­dițiuniloră puterilor, nu compromite întru nemică independința loră și-l pune pe ună piciură de egalitate cu națiunile cele mai luminate. Pentru România este uci și uă cestiune de amoră propriă și de demnitate na­țională. A refuza unei secțiuni de Israeliți de la dânșii egalitatea drep­turilor­­ publice, este a mărturi că poporul­ română e atâtă de îna­poiată în­câtă e incapabilă de-a înfrunta lupta pe tărâmul­ intere­sului cu oă minoritate ale căreia proporțiuni nu suntă de natură de-a înspăimânta. Le Messager de Vienne primește urmă­­torea corespondință din Bucuresci . S’a promulgată să lege de­uă forte mare însemnătate, legea asupra res­ponsabilității miniștrilor­. Ea a fostă necontenită amânată de la votarea actualei Constituțiuni, adică de la 1866 încoce. De la uă sesiune le­gislativă la alta, se găsia mijloculă de a o amâna, și nici ună singură ministera nu s’a gândită la prescrip­­țiunile atâtă de formale care au în­­țelesă a face din responsabilitatea miniștrilor( basa fundamentală a vieței constituționale a României 1). Acestă merită era reservată parti­dei naționale-liberale , creatoriloră Constituțiunii actuale, care—cum se scie—voră supune în curândă opera loră unei revizuiri necesare, spre a se supune tratatului de la Berlin. 1) Onor. corespondente scapă din vedere că mi­­nisterulu liberale a presintatü Camerei chiar­ în 1868 unii proiecta pentru responsabilitatea mini­­strilor­. Nota red. Bom.

Next