Romanulu, mai 1879 (Anul 23)

1879-05-04

420 Pe lângă mesujele ce’mi aparține a lua, ca Inspectorii Generală , voi cinema la trebuință și concursulu justiției, spre a înfrâna ori­ce abusű s’arü face în alegeri de posițiunea de comandanții în guardă. Guarda Națională este u­ insti­­tuțiune menită a garanta cetățeni­­lorü liberulu și sincerulu usü alu drepturiloru cetățenesci, ară fi a a­­tenta la scopul ă­iei întrebuințândă-o pentru alterarea unoru asemeni drep­turi. Inspectoră Generală, Gălinescu. ITALIA ȘI ROMÂNIA. Presa italiană a întreprinsă uă stăruitore propagandă spre a face pe guvernă se re­­cunoscă independința României. Lipsa de spațiu ne opresce de­ a reproduce tóte și în întregului lară articolele ce se ocupă de țeră nóstrá; constatamü énse cu uă deose­bită satisfacere că ele sunt­ inspirate de uă caldă iubire. Eco ce citimu într’ună ar­­ticolu ală Reformei, organulă d-lui Crispi. „La nordul­ peninsulei balcanice unü­tare mănuchiu latină resistă de secole în contra repetitelor­ invasiuni ale slavismului și germanismului. Strînsă de uă parte și de alta de rase ostile și absorbitare, elă­a serută să ție totă-d’a­una prin-I naționalitate, nealterată pro- Rădica la fie­­care două­ăzeci de ani edificiulă ci­­vilisațiunii latine în Orientă și la fie­care două­zeci de ani uă nouă invasiune îlu dorema ; dâră manu­­chiulă neobosită se punea la lucru pene în­­ ziua cândă, folosindu-se de ambițiunile adversarilor­, scutura cu desăvârșire mnă fugă detestabilă și câștiga prin vitejia și prin sânge dreptulu la uă absolută și deplină independința. Congresul­ de la Berlin era ch­e­­mată de­ a constata faptulu acestei independințe mai multă de­câtă ori­care alta din nouele combinațiuni politice și a o declara într’una modă oficiale. . . A face să se simtă la Bucuresci influința amică a Ita­liei era a rădica creditulă nostru la nordul­ peninsulei balcanice și a întări unul­ din inelele de căpe­tenia ale acelui lanță politică prin care se pute transmite influința na­țională.“ Aci la Riforma blameza atitudi­nea observată de representanții Ita­liei la congresul­ de la Berlin, în Gestiunea Basarabiei și în cestiunea Israeliților­, și întâr­ziarea guver­nului de-a recunosce independința României. Acestă procedere, ejice la Riforma, e fatală. Și, decă în mintea onor. Depretis se agită uă ideiă italiană, decă în peptură se­ bate animă­țla­ FOIȚA UOMAS­UL­UI 3 MAIU. SULIMANURILE și Pericolele ce presintă întrebuințarea lorii. Se numesce sulimană ori­ce composițiu­­ne întrebuințată pentru a înfrumuseța pe­­lița, pentru a reda obrazului vestejită prin vârstă săă prin suferințe strălucirea tine­reții. Profetul­ Enoch pretinde că secre­tul ă dresurii oră, a fostă descoperită femei­­lor­ israelite, multă timpă înaintea poto­pului, chiară de alegerulă Azaliel ; mai multe pasagie din sântele scripturi ne a­­rătă că femeile din Ierusalem întrebuințaă sulfurulă de antimonie, săă stibium, ca să se sulimenăscă. Acestă modă se respândi răpede în Si­ria și în Chaldea, de unde se introduse printre cei d’ântâiă adepți ai bisericei cre­știne. 1. Grecia și vechia Italia adoptară îndată acestă obiceiă și artea toaletei deveni la dânșii uă solință a­parte, numită commotica, care, ca tote cele-l­alte, avea profesorii și discipolii săi. Domnele romane, nemulță­­m­ite de a’șî albi făța cu cerușa săă cu pămăntură de Chip muiată în oțetă, se su­­limentaă cu ună dresă roșiă ce se trăgea cândă­ dintr’uă scoică (purpurinum), cândă dintr’uă plantă din Siria (fizion). In poe­ma sea­­rtea de-a iubi, Ovidiu dă uă re­țetă de sulimană. Deprinderea se prefăcu în mantă și, de la sălbaticii din fundulă insulelor­ oceani­ce, până la Chinezii nestrămutați în obi­ceiurile lor­, de la Indienii din pădurile A­­m­ericei, pâné la Francesi, lumea întrăgă e’a închinata modei absurde ce constă în­h­ană, dee­ și scimă uă dată de reală ce, face patriei prin politica sea. . . și, decă mai e timpu, ice măsurele ce ’i impune onarea numelui seu, in­teresele și onórea țârei și a statu­lui. II Bersagliere, după ce combate purtarea delegaților­ Italiei la Con­­gresă, pentru că și-aă dată misiu­nea de a face se triumfe pe țermii Dunării egalitatea religioșii, „trave­stire solemnă a unei cestiuni curată economică și chiară comercială“, și reserva guvernului de a recunosce independința României,­­zice : „Pe sabia de onore­ce oștirea ro­mână va presinta principelui Carol la aniversarea suirii sale pe tronă e scrisă , gintea latină a reînviată. In­­fluența nóstrá este întregă în acestă renascere și nu trebuie să ne obsti­­nămă a renega istoria și a nu re­cunosce pe noulă născută, care a ve­nită să mărescă și să înveselescă ma­rea familia care, după atâtea vecuri, își reia numele și aspirațiunile de la Capitoliă.“ II Torino și 11 Cittadino publică asemenea articole în acelașă sensă. MIȘCAREA ELECTORALE. D. prim- ministru a adresată d-loră pre­fecți și primari următorea telegramă : Bucuresci, 12 Maiă.— Revenindă asupra telegramei mele No. 8949 din 28 Aprile, ve explică că funcționarii preveduțî la art. 75 din legea electorală , cari ară fi alegă­tori, îndată ce voră depune votulă loră și pentru biuioulă definitivă, trebuie se se retragă din sală, unde nu le este permisă a mai sta supt nici ună motivă. Ministru I. C. Brătianu. Riarului Românulu. Bacau, 14 (2) Maia. Prefectură de Bacău, Esarhu, bate și a­­menință de morte pe primarii cari nu au alesă delegații ordonați de elă.,1 faptulă s’a petrecută chiară ieri la Săucesci, pentru care amă adresată d-lui ministru Brătianu următorea telegramă: Dela trecerea jci-v., ingerința administrațiuni a devenită turbată Simpla coincidență. Amu tăcută pene acum, sciindă că ar fi ore­cum uă naivitate de a vă adresa tânguiri de acestă natură. Seri éase primarulă de Săucăscî­a fostă crudă bătută de prefectură d­v. cu însăși mâna sea, spuindu’î chiară că’să bate pentru că nu a alesă delegați personele propuse de administrație și a îngăduită a­­legerea lui Iorgu Sturdza. Vedeți că pâne la venirea d-v. a fostă ingerința pe față, era de la venirea d-v. în Bacău, ingerința este pe spate. Colonelă Pisoski, Crait­, Dimitrie Tetz­­icanu, C. Strat, Paraschive, Eugene Ghika, C. Avramă, Nicolas Ghica, A. Iamandi, Ki­­riak, G. Teodoră, Grigoriă D. I. Sturdza, ROMANULU, 4 MAIU, 1879 R. Sturdza, Vasile A. Donici, N. Buca, C. Stan Ioan, Giușca, M. Petrescu, A. Vasiliu, I. Manea, S. Taută, I. Gh­eorghiu,­­Teodo­rescu G. Livedianu, L. Veneră. SOIRI D’ALE PILEI. Din capitală. Măsurile de precauțiune în contra im­portării ciumei, care a bântuită în guver­­nămentulă Astrahan din Rusia, s’aă des­ființată în totă țara. E co decretulă ce publică Monitorulu de astăziî în acestă privință : »Se suprimă tóte mesurele preventive, coprinse în decretulă nostru cu No. 141, de la 25 Ianuariă 1879, luate pentru apă­rarea țSrei contra invasiunii pestei orien­tale din Rusia, lăsându-se deschise liberei comunicațiuni tate puntele de intrare și de eșire despre Rusia și Bulgaria.* Din județe. Procesul­ Evreilor, ce a­ maltratată pe preotesa Sultana Petrovici, cu ocasiunea înmormântării rabinului Schor, era să se judece Luni, după cum amă anunciată, înaintea tribunalului de Iași. Stiva României spune că elă s’a amâ­nată, din cauză că atâtă apărarea, câtă și partea civilă au cerută amânarea pe cu­­vântulă că lipsia­uă mare parte din mar­­turi. Tribunalul­ a admisă amânarea, con­­damnândă case pe mărturii absințe la câte 20 lei amendă.* D. primară de Iași a întocmită cinci co­­misiuni statistice, câte una pentru fie­care despărțire și compuse de câte ună consi­­liară comunală, ună ajutoră de controlă și ună ajutoră de percepție, care, faciă cu recensemintele și rolurile din trecută, se constate : 1) numerată locuitorilor­ israeliți din Iași; 2) starea civilă a fie­că­­ruia din ei de cândă sunt­ veniți acolo ; 3) modulă cum fiă­care­a suportată sarci­­nele țărei în privința recrutării și contri­­buțiunilor­; 4) efectele ce a avută venirea acestor­ locuitori pentru comercială și in­dustria română și 5) ce așezăminte de bine­facere săă industriale aă făcută Israe­­lițiî în Iași. Acastă operațiune va fi sfîrșită la 20 Maiă. Intre 2 și 8 Majă, primarulă va ține con­ferințe cu comercianții și industriașii din Iași asupra acestei cestiuni, spre a pute supune senatorilor­ și deputaților­ ce se voră alege părerile d-nilor­ comercianți. * Curierulü de Galați se duce positivă in­formată că guvernul­ va lua măsuri pen­tru a se reduce taxa transporturilor­ de cereale în totă țăra la jumătate din câtă se plătește acum, pentru ca astă­feră să se potă face concurență productelor­ țărilor­ vecine. Din țevile latine. Puterea legii francese de amnestiă se întinde pentru trei luni de la ziua promul­gării și prin urmare se va sfîrși la 5 lunie viitoră. Până astăz­i președintele Republicei a semnată optă decrete prin care s’aă gra­țiată 2065 persone. * Se telegrafiază din Paris . Scomotele despre uă crisă ministerială sunt­ tote false; miniștrii sunt­ uniți în principiu și nu diferă de câtă în cestiuni secundare, precum în cestiunea poliției. Ca­­binetulu întregă se va presinta înaintea Ca­­merelor­ și va rem­âne până când­ acestea îi vor­ retrage încrederea, ceia ce nu e probabilă, de­ore­ce majoritatea republica­nilor­ voiesce să sprijinăscă guvernul­. * Negocierile dintre Francia și Italia pen­tru prelungirea pe șase luni a tratatului de comerciă se urmără și se crede că va ave ună resultată favorabilă. * Din Roma se anund­ă că demisiunea ministrului de comerciă d. Maiorana este iminentă. Ca ministru al­ lucrărilor­ pu­blice (nici acestă portofoliu nu e ocupată) se desemnăză în cercurile ministeriale d Grimaldi. Se proiectase fundarea unui nou Ziară italiană supt auspiciile generalului Gari­baldi, care să lupte pentru liga democra­tică și pentru votură universală. Acum înse, după ce starea sănătății ge­neralului Garibaldi merge spre rău, nu se scre de se va mai realisa acestă proiectă. * Din Madrid se anund­ă că regele Al­fonso, după ce a făcută mai multe escur­­siuni și uă vânătore cu principele Rudolf, moștenitorul­ tronului Austriei, va da a­­cum ună mare banchetă în onorea ilu­strului său óste și prietină de copilărie. * Trenulă poștală dintre Madrid și Cadix­a detaliată, omorîndă să se persone și ră­nind­ă pe mai multe. Din străinătate Crisa ministerială din Constantinopole care a urmată îndată după încheiarea convențiunii austro-turcesce, pare a se fi sfîrșită cu bine. Gazeta Coloniei primeșce în acestă privință următorele amănunte : Numai cu multă greutate s’a putut­ scote din gura Sultanului intențiunea de-a numi pe Rarifi-pașa mare viziră și pe Fuad-pașa ministru de resbeli. Abdul-Hamid a trebuită să stea două oji­ în pată din causa agi­tațiunii nervose. Că lăsare de sânge îi a­­duse puțină ușurare. Kahredin-pașa fu îm­păcată printr’ună clară, care constă din patru statue grozavă de mari, cumpărate de Sultanulă Abdul-Azis de la esposițiunea din Paris, și represintândă ună l­ă, ună tigru, ună cerbă și ună cală. Intregulă in­cidență a fost­ provocată de Șeik-ul-Isla­mul­, care a descrisă Sultanului pe Kalre­­din ca pe ună eretică. Abdul-Hamid încă nu s’a împăcată cu Osman-pașa. * Scopul­ misiunii generalului Obruceff, zi­ce corespondintele din Constantinopole ale Ziarului Times, este de-a explica Sultanu­lui și Bulgarilor, politica Țarului în pri­vința Rumeliei Orientale. Țarulă Zice că e­otărîtă a esecuta tratatul­ din Berlin, case în acelașă timpă declară că doresce ca co­­misiunea internațională să mai fiă prelun­gită pentru mnă­ană și ca în timpul­ ace­sta Turcia să in trimită garnisone în Bal­cani, afară de fortărața Burgas de la fer­­mulă Mării Negre. »Cestiunea cea mai urgentă, zice corespon­dintele lui Times, este pentru momentă mo­dulă instalării lui Aleko-pașa ca guverna­­toră generală In interesul­ liniștii publice ară fi bine ca acesta să se facă câtă mai curendă, căci generalul­ Stolipin încuragia­­ză în Filipopoli agitațiunea printre poporă într’ună modă atâtă de energică, în câtă Porta s’a vedutu nevoită a face în astă privință remonstrărî ambasadorului rusă. La ună mare banchetă, ce s’a­rată Zilele trecute în Filipopoli, numitură generală a vorbită mai multă ca ună agitatoră pan­­slavistă, de­câtă ca represintante ală unui guvern”, care declară că sincera sea do­rință este a esecuta tratatulă din Berlin.5 * In Constantinopole se crede că Engli­­tera voiesce să ’și însușăscă insula Creta totă în modul­ în care și-a însușită Ci­­prulă. Corespondintele Ziarului Neue Freie Presse scrie de-acolo că Englitera nutreșce desbinarea dintre poporațiunea chreștină și guvernulă turcescă ală Cretei. In urma a­­cestora, guvernul­ este în neputință de­ a împlini pretențiunile Adunării naționale cre­­tane. D. Augustin Layard va regula de bună sumă acestă afacere și va stabili în Creta oă stațiune de mare pentru Engli­tera, ceia ce ar­ fi de cea mai mare în­semnătate pentru interesele britanice, a­­tâtă din puntură de vedere că Creta se află în fac­a canalului de Suez, câtă și în vederea împotrivirii Redivului. * După cum scrie corespondenții Ziarelor­ engleze, primirea lui Jakub­ Kan în Gunda­­muk s’a făcută cu totă solemnitatea. Noură Emiră, ună omă tânără și plăcută, cu îm­brăcăminte europană, a fost­ salutată la graniță de maiorul­ Cavagnari. Trupe bri­tanice din tote armele formau două șiruri de la graniță și până la tabăra loră, pe o­ lungime de 2 mile și jumătate. După ce Emirulă a trecută fruntaria s’aă dată 21 tunuri. Acestă primire solemnă ar­ fi fă­cută asupra lui Iakub­ Kan­uă impresiune forte plăcută. Cu tote acestea, diarulă Stan­dard crede că resbelulă afgană încă nu e terminată; pare că acum va fi trebuință. Zice fota englesă, de-a apăra pe Iakub- Kan în contra adversariloră­iei din întru. Standard pledăză cu energie pentru acesta. *­tru a’și preface obrazură, cu ajutorul ă a felă de felă de dresuri, albe, roșii, negre, etc. In contra acestei deprinderi se rădică astă­zî de dr. N. Calenderu, într’uă mică, dără substanțială broșură,’pe care amă voi să o vedemă în manele tutuloră domneloră și pe tóte mesele de toalete, căci, dăcă scopulă domneloră care se susimenescă e­­ste de-a se face mai frumóse, e bine să a­­fle la ce pericolă se expună, intrebuințândă acele dresuri, care nu totă­dea­una reu­­șescă a le înfrumuseța, ci din contra ade­sea ori le facă ridicole și urile. Broșura d-lui dr. N. Calenderu e intitulată Despre cosmetice cu baza de plumbă și efec­tele lor i­m­isibile asupra sănătății. După ce face în câte­va cuvinte istori­­cul­ întrebuințării cosmeticelor­, autorul­ se ocupă de composițiunea acestoră sub­stanțe : 1. Cele albe conțină ceruza (carbonată de plumbă), care întrebuințată țină timpă îndelungată determină fenomene de satur­­nismă, salteră obrazulă, sbârcesce pielea, dându-­ uă colorațiune blafardă , albă­­struiă. Supt­ nitratură de bismută, oxidură de zincă, creta, etc., nu am putută înlocui ce­ruza, prin lipsa de aderență asupra pielei, și amatorii fardului refusă de a se servi de aceste preparate, care nu au avant­agiele preparateloră de plumbă. 2. Dresurile roșii sunt­ colorate prin ci­­nabru, etc. 3. Dresurile albastre sunt­ colorate cu indigo și cu bleu de azură (carbonată de cu­pra)­4. Dresurile cenușii suntă colorate prin antimonie. 5. In fine pulverea de oreză (poudre de riz) este și densa adesea falsificată prin substanțe vătămătore.­­ In România, următă d. dr. Calenderu, dresurile sunt­ puțină numerose și din cele mai primitive, tote cu aceiași clasă vătă­mătore : carbonatură de plumbă. Cosmeticele ce se vândă personelor­ din clasele inferióre se prepară în țără, după trebuințele zilnice; ele se distribuiescă de femei bătrâne care își aă uă clientelă și constituiescă oă sursă de venituri,b ună a­­devărată comerciă. Evreii, la rândul ă soră, n’aă lipsită de a le face și în ramura acesta concurență; în câtă potă fi numerați între cei cari răs­­pândescă aceste preparate cu profusiune și cu prețuri modice. Grație dibăciei loră, cocanele din maha­lale, care în trecută ne făceau dulcețurile și dresurile, suntă reduse într’uă tristă po­­sițiune printr’acestă noă elementă de con­curență. Câte blestemurî și mâini m­ amă surprinsă pe la acelea care am avută bu­­na-voință de a mă iniția la modulă pre­­parațiunii acestoră producte! Daca aceste specialități se potă întâlni la asemeni persone, conduse de spirită de comerciă, de lucru, de câștigă, și care potă fi, până la ore­care gradă, sculate, nu mă potă cuse stăpâni de a-mi esprima du­rerea, cândă vedă că, în capitala României, m­ă numără, forte restrînsă din fericire, de farmaciști contribuiescă la distribuirea a­­cestoră substanțe vătămătore, a studietului spre ecsemplu, cu uă largețe și cu uă în­lesnire din cele mai culpabile. Asupra acestoră din urmă atragă aten­țiunea consiliului de igienă, care trebuie să aplice măsurele polițienescă cu cea mai ma­re severitate. Amă spusă că numărul­ acestor­ far­maciști este forte mică și d­ nnî medici de colori, în interesul­ publică, ară pute alia d’aprope adresele aceloră farmaciști, cari vândă, prostituateloră în particulară, aceste dresuri și ape variate, ală căroră conținută este ceruta în mare cantitate. Speră că atențiunea confrațiloră va fi a­trasă asupra acestei clase a poporațiunii capitalei, la care vor­ pute constata, în­­tr’ună numără mare, efectele acestei sub­stanțe tocsice. Formele supt care se vândă aceste sub­stanțe sunt­ variate ; formele cherde suntă în mai mare numără, pulverile și prepara­­țiunile solide vină în urmă. Ele suntă săă inodore săă parfumate prin ape de flori, de benzoe, de trandafiră, etc. Unele incolore, altele colorate prin car­min, etc. D­ doctoră Bernard a avută buna-voință de a’mi face numerose analize chimice, a multoră cosmetice preparate în țară, cu a­­mabilitatea sea naturală, cu selința sea in­contestabilă, și mă simtă forte fericită ar d esprima publica și vina mea recunoscința. După diferitele analize, composițiunea cos­meticelor­ este : A. Cosmeticele lichide : 1. Cele mai simple se compună de ce­ruza venețiana (carbonată de oxidă de plumbă) cu apă de trandafiră; proporțiunea era de 30 %: 2. Altele conțineau ceruza, făină de oreză și apă de rose, cu tinctura de Benzoe. 3. Altele conțină ceruza, făină de oreză și carmină, și supt­ nitrată de bismuth, în­tr’oă soluțiune de apă de rose cu tinctura de Benzoe. 4. Ună singură preparată din tote, cele analizate conținea, zincă oxidată precipi­tată în esența de rose apuse. B. Cosmeticele sunt forma de pulvere . Cosmeticele supt forma de pulvere se compună : 1. De ceruza venețiană în prafă, fără nici ună amestecă cu alte substanțe. 2. De carmină pură (acidă carminică), pigmentă roșiu purpuriă ală coșenileloră. 3. In fine mai complecse și compuse de carbonată de plumbă, făină de oreză și puțină carmină. C. Cosmeticele solide au presentată com­posiția următore: 1. Pomezi cu cold­ crim și acetată de plumbă. 2. Pomezi cu unguent de ierargic for­tius și simplex. 3. Plasture de saponificată cu acefală de cupru.— Emplastru Acruginis. 4. Foițe, care se compună de fuchsin, de anilina, roșie, — clorhidrate, arseniate de anilina su, stanată și mercuriată de a­­nilina. Aceste servescă la colorațiunea buselară. Termină acestă listă prin apa de plumbă, care a determinată accidente grave de în­­tocmicațiune la ună adultă și ună copilă, în aplicațiuni ecsterne prin comprese, după cum se vede în observațiunile de mai la vale. De multă timpă, precum Zice d. dr. Ca­lenderu, s’a observată pericolulă ce pre­zintă întrebuințarea cosmeticelor­ cu basa de plumbă. »Astăzi Z>ce autorulă (p. 8), esperiințele fisiologice, observațiunile clinice numerose, nu lasă locă la nici ună dublă, într’acestă privință, și observațiunile nóstre clinice, culese în diferite circumstanțe, tindă a de­monstra absorpțiunea plumbului prin piele; se pretinde încă că acestă absorpțiune este activată prin sudare, care formăză un sare de sudurată de plumbă, mai facile de a fi absorbită.5 In 1855 Freres de Jeumont, într’ună remar­cabilă memorie, espune pericolele întrebuin­țării dresului cu baza de plumbă și asigură că acestă preparată, absorbită prin piele, e­­xercită asupra economiei efecte mult și mai vătămătore de­câtă alte otrăvuri metalice. După dânsulă, plumbulă are că primă ac­țiune asupra ramurelor­ nervose cutanate; acestă substanță preschimbă vitalitatea pie­lii, paralizăză funcțiunile respiratorii, lene­­vesce circulațiunea capilariloră, într’uă vor­bă, pielea a perdută vitalitatea sea și pare că viața a părăsită suprafăța corpului și

Next