Romanulu, mai 1879 (Anul 23)
1879-05-04
420 Pe lângă mesujele ce’mi aparține a lua, ca Inspectorii Generală , voi cinema la trebuință și concursulu justiției, spre a înfrâna orice abusű s’arü face în alegeri de posițiunea de comandanții în guardă. Guarda Națională este u instituțiune menită a garanta cetățenilorü liberulu și sincerulu usü alu drepturiloru cetățenesci, ară fi a atenta la scopul ăiei întrebuințândă-o pentru alterarea unoru asemeni drepturi. Inspectoră Generală, Gălinescu. ITALIA ȘI ROMÂNIA. Presa italiană a întreprinsă uă stăruitore propagandă spre a face pe guvernă se recunoscă independința României. Lipsa de spațiu ne opresce de a reproduce tóte și în întregului lară articolele ce se ocupă de țeră nóstrá; constatamü énse cu uă deosebită satisfacere că ele sunt inspirate de uă caldă iubire. Eco ce citimu într’ună articolu ală Reformei, organulă d-lui Crispi. „La nordul peninsulei balcanice unütare mănuchiu latină resistă de secole în contra repetitelor invasiuni ale slavismului și germanismului. Strînsă de uă parte și de alta de rase ostile și absorbitare, elăa serută să ție totă-d’auna prin-I naționalitate, nealterată pro- Rădica la fiecare douăăzeci de ani edificiulă civilisațiunii latine în Orientă și la fiecare douăzeci de ani uă nouă invasiune îlu dorema ; dâră manuchiulă neobosită se punea la lucru pene în ziua cândă, folosindu-se de ambițiunile adversarilor, scutura cu desăvârșire mnă fugă detestabilă și câștiga prin vitejia și prin sânge dreptulu la uă absolută și deplină independința. Congresul de la Berlin era chemată de a constata faptulu acestei independințe mai multă decâtă oricare alta din nouele combinațiuni politice și a o declara într’una modă oficiale. . . A face să se simtă la Bucuresci influința amică a Italiei era a rădica creditulă nostru la nordul peninsulei balcanice și a întări unul din inelele de căpetenia ale acelui lanță politică prin care se pute transmite influința națională.“ Aci la Riforma blameza atitudinea observată de representanții Italiei la congresul de la Berlin, în Gestiunea Basarabiei și în cestiunea Israeliților, și întârziarea guvernului de-a recunosce independința României. Acestă procedere, ejice la Riforma, e fatală. Și, decă în mintea onor. Depretis se agită uă ideiă italiană, decă în peptură se bate animățla FOIȚA UOMASULUI 3 MAIU. SULIMANURILE și Pericolele ce presintă întrebuințarea lorii. Se numesce sulimană orice composițiune întrebuințată pentru a înfrumuseța pelița, pentru a reda obrazului vestejită prin vârstă săă prin suferințe strălucirea tinereții. Profetul Enoch pretinde că secretul ă dresurii oră, a fostă descoperită femeilor israelite, multă timpă înaintea potopului, chiară de alegerulă Azaliel ; mai multe pasagie din sântele scripturi ne arătă că femeile din Ierusalem întrebuințaă sulfurulă de antimonie, săă stibium, ca să se sulimenăscă. Acestă modă se respândi răpede în Siria și în Chaldea, de unde se introduse printre cei d’ântâiă adepți ai bisericei creștine. 1. Grecia și vechia Italia adoptară îndată acestă obiceiă și artea toaletei deveni la dânșii uă solință aparte, numită commotica, care, ca tote cele-lalte, avea profesorii și discipolii săi. Domnele romane, nemulțămite de a’șî albi făța cu cerușa săă cu pămăntură de Chip muiată în oțetă, se sulimentaă cu ună dresă roșiă ce se trăgea cândă dintr’uă scoică (purpurinum), cândă dintr’uă plantă din Siria (fizion). In poema seartea de-a iubi, Ovidiu dă uă rețetă de sulimană. Deprinderea se prefăcu în mantă și, de la sălbaticii din fundulă insulelor oceanice, până la Chinezii nestrămutați în obiceiurile lor, de la Indienii din pădurile Americei, pâné la Francesi, lumea întrăgă e’a închinata modei absurde ce constă înhană, dee și scimă uă dată de reală ce, face patriei prin politica sea. . . și, decă mai e timpu, ice măsurele ce ’i impune onarea numelui seu, interesele și onórea țârei și a statului. II Bersagliere, după ce combate purtarea delegaților Italiei la Congresă, pentru că și-aă dată misiunea de a face se triumfe pe țermii Dunării egalitatea religioșii, „travestire solemnă a unei cestiuni curată economică și chiară comercială“, și reserva guvernului de a recunosce independința României,zice : „Pe sabia de onorece oștirea română va presinta principelui Carol la aniversarea suirii sale pe tronă e scrisă , gintea latină a reînviată. Influența nóstrá este întregă în acestă renascere și nu trebuie să ne obstinămă a renega istoria și a nu recunosce pe noulă născută, care a venită să mărescă și să înveselescă marea familia care, după atâtea vecuri, își reia numele și aspirațiunile de la Capitoliă.“ II Torino și 11 Cittadino publică asemenea articole în acelașă sensă. MIȘCAREA ELECTORALE. D. prim- ministru a adresată d-loră prefecți și primari următorea telegramă : Bucuresci, 12 Maiă.— Revenindă asupra telegramei mele No. 8949 din 28 Aprile, ve explică că funcționarii preveduțî la art. 75 din legea electorală , cari ară fi alegători, îndată ce voră depune votulă loră și pentru biuioulă definitivă, trebuie se se retragă din sală, unde nu le este permisă a mai sta supt nici ună motivă. Ministru I. C. Brătianu. Riarului Românulu. Bacau, 14 (2) Maia. Prefectură de Bacău, Esarhu, bate și amenință de morte pe primarii cari nu au alesă delegații ordonați de elă.,1 faptulă s’a petrecută chiară ieri la Săucesci, pentru care amă adresată d-lui ministru Brătianu următorea telegramă: Dela trecerea jci-v., ingerința administrațiuni a devenită turbată Simpla coincidență. Amu tăcută pene acum, sciindă că ar fi orecum uă naivitate de a vă adresa tânguiri de acestă natură. Seri éase primarulă de Săucăscîa fostă crudă bătută de prefectură dv. cu însăși mâna sea, spuindu’î chiară că’să bate pentru că nu a alesă delegați personele propuse de administrație și a îngăduită alegerea lui Iorgu Sturdza. Vedeți că pâne la venirea d-v. a fostă ingerința pe față, era de la venirea d-v. în Bacău, ingerința este pe spate. Colonelă Pisoski, Crait, Dimitrie Tetzicanu, C. Strat, Paraschive, Eugene Ghika, C. Avramă, Nicolas Ghica, A. Iamandi, Kiriak, G. Teodoră, Grigoriă D. I. Sturdza, ROMANULU, 4 MAIU, 1879 R. Sturdza, Vasile A. Donici, N. Buca, C. Stan Ioan, Giușca, M. Petrescu, A. Vasiliu, I. Manea, S. Taută, I. Gheorghiu,Teodorescu G. Livedianu, L. Veneră. SOIRI D’ALE PILEI. Din capitală. Măsurile de precauțiune în contra importării ciumei, care a bântuită în guvernămentulă Astrahan din Rusia, s’aă desființată în totă țara. E co decretulă ce publică Monitorulu de astăziî în acestă privință : »Se suprimă tóte mesurele preventive, coprinse în decretulă nostru cu No. 141, de la 25 Ianuariă 1879, luate pentru apărarea țSrei contra invasiunii pestei orientale din Rusia, lăsându-se deschise liberei comunicațiuni tate puntele de intrare și de eșire despre Rusia și Bulgaria.* Din județe. Procesul Evreilor, ce a maltratată pe preotesa Sultana Petrovici, cu ocasiunea înmormântării rabinului Schor, era să se judece Luni, după cum amă anunciată, înaintea tribunalului de Iași. Stiva României spune că elă s’a amânată, din cauză că atâtă apărarea, câtă și partea civilă au cerută amânarea pe cuvântulă că lipsiauă mare parte din marturi. Tribunalul a admisă amânarea, condamnândă case pe mărturii absințe la câte 20 lei amendă.* D. primară de Iași a întocmită cinci comisiuni statistice, câte una pentru fiecare despărțire și compuse de câte ună consiliară comunală, ună ajutoră de controlă și ună ajutoră de percepție, care, faciă cu recensemintele și rolurile din trecută, se constate : 1) numerată locuitorilor israeliți din Iași; 2) starea civilă a fiecăruia din ei de cândă sunt veniți acolo ; 3) modulă cum fiăcarea suportată sarcinele țărei în privința recrutării și contribuțiunilor; 4) efectele ce a avută venirea acestor locuitori pentru comercială și industria română și 5) ce așezăminte de binefacere săă industriale aă făcută Israelițiî în Iași. Acastă operațiune va fi sfîrșită la 20 Maiă. Intre 2 și 8 Majă, primarulă va ține conferințe cu comercianții și industriașii din Iași asupra acestei cestiuni, spre a pute supune senatorilor și deputaților ce se voră alege părerile d-nilor comercianți. * Curierulü de Galați se duce positivă informată că guvernul va lua măsuri pentru a se reduce taxa transporturilor de cereale în totă țăra la jumătate din câtă se plătește acum, pentru ca astăferă să se potă face concurență productelor țărilor vecine. Din țevile latine. Puterea legii francese de amnestiă se întinde pentru trei luni de la ziua promulgării și prin urmare se va sfîrși la 5 lunie viitoră. Până astăzi președintele Republicei a semnată optă decrete prin care s’aă grațiată 2065 persone. * Se telegrafiază din Paris . Scomotele despre uă crisă ministerială sunt tote false; miniștrii sunt uniți în principiu și nu diferă de câtă în cestiuni secundare, precum în cestiunea poliției. Cabinetulu întregă se va presinta înaintea Camerelor și va remâne până când acestea îi vor retrage încrederea, ceia ce nu e probabilă, deorece majoritatea republicanilor voiesce să sprijinăscă guvernul. * Negocierile dintre Francia și Italia pentru prelungirea pe șase luni a tratatului de comerciă se urmără și se crede că va ave ună resultată favorabilă. * Din Roma se anundă că demisiunea ministrului de comerciă d. Maiorana este iminentă. Ca ministru al lucrărilor publice (nici acestă portofoliu nu e ocupată) se desemnăză în cercurile ministeriale d Grimaldi. Se proiectase fundarea unui nou Ziară italiană supt auspiciile generalului Garibaldi, care să lupte pentru liga democratică și pentru votură universală. Acum înse, după ce starea sănătății generalului Garibaldi merge spre rău, nu se scre de se va mai realisa acestă proiectă. * Din Madrid se anundă că regele Alfonso, după ce a făcută mai multe escursiuni și uă vânătore cu principele Rudolf, moștenitorul tronului Austriei, va da acum ună mare banchetă în onorea ilustrului său óste și prietină de copilărie. * Trenulă poștală dintre Madrid și Cadixa detaliată, omorîndă să se persone și rănindă pe mai multe. Din străinătate Crisa ministerială din Constantinopole care a urmată îndată după încheiarea convențiunii austro-turcesce, pare a se fi sfîrșită cu bine. Gazeta Coloniei primeșce în acestă privință următorele amănunte : Numai cu multă greutate s’a putut scote din gura Sultanului intențiunea de-a numi pe Rarifi-pașa mare viziră și pe Fuad-pașa ministru de resbeli. Abdul-Hamid a trebuită să stea două oji în pată din causa agitațiunii nervose. Că lăsare de sânge îi aduse puțină ușurare. Kahredin-pașa fu împăcată printr’ună clară, care constă din patru statue grozavă de mari, cumpărate de Sultanulă Abdul-Azis de la esposițiunea din Paris, și represintândă ună lă, ună tigru, ună cerbă și ună cală. Intregulă incidență a fost provocată de Șeik-ul-Islamul, care a descrisă Sultanului pe Kalredin ca pe ună eretică. Abdul-Hamid încă nu s’a împăcată cu Osman-pașa. * Scopul misiunii generalului Obruceff, zice corespondintele din Constantinopole ale Ziarului Times, este de-a explica Sultanului și Bulgarilor, politica Țarului în privința Rumeliei Orientale. Țarulă Zice că eotărîtă a esecuta tratatul din Berlin, case în acelașă timpă declară că doresce ca comisiunea internațională să mai fiă prelungită pentru mnăană și ca în timpul acesta Turcia să in trimită garnisone în Balcani, afară de fortărața Burgas de la fermulă Mării Negre. »Cestiunea cea mai urgentă, zice corespondintele lui Times, este pentru momentă modulă instalării lui Aleko-pașa ca guvernatoră generală In interesul liniștii publice ară fi bine ca acesta să se facă câtă mai curendă, căci generalul Stolipin încuragiază în Filipopoli agitațiunea printre poporă într’ună modă atâtă de energică, în câtă Porta s’a vedutu nevoită a face în astă privință remonstrărî ambasadorului rusă. La ună mare banchetă, ce s’arată Zilele trecute în Filipopoli, numitură generală a vorbită mai multă ca ună agitatoră panslavistă, decâtă ca represintante ală unui guvern”, care declară că sincera sea dorință este a esecuta tratatulă din Berlin.5 * In Constantinopole se crede că Englitera voiesce să ’și însușăscă insula Creta totă în modul în care și-a însușită Ciprulă. Corespondintele Ziarului Neue Freie Presse scrie de-acolo că Englitera nutreșce desbinarea dintre poporațiunea chreștină și guvernulă turcescă ală Cretei. In urma acestora, guvernul este în neputință de a împlini pretențiunile Adunării naționale cretane. D. Augustin Layard va regula de bună sumă acestă afacere și va stabili în Creta oă stațiune de mare pentru Englitera, ceia ce ar fi de cea mai mare însemnătate pentru interesele britanice, atâtă din puntură de vedere că Creta se află în faca canalului de Suez, câtă și în vederea împotrivirii Redivului. * După cum scrie corespondenții Ziarelor engleze, primirea lui Jakub Kan în Gundamuk s’a făcută cu totă solemnitatea. Noură Emiră, ună omă tânără și plăcută, cu îmbrăcăminte europană, a fost salutată la graniță de maiorul Cavagnari. Trupe britanice din tote armele formau două șiruri de la graniță și până la tabăra loră, pe o lungime de 2 mile și jumătate. După ce Emirulă a trecută fruntaria s’aă dată 21 tunuri. Acestă primire solemnă ar fi făcută asupra lui Iakub Kanuă impresiune forte plăcută. Cu tote acestea, diarulă Standard crede că resbelulă afgană încă nu e terminată; pare că acum va fi trebuință. Zice fota englesă, de-a apăra pe Iakub- Kan în contra adversarilorăiei din întru. Standard pledăză cu energie pentru acesta. *tru a’și preface obrazură, cu ajutorul ă a felă de felă de dresuri, albe, roșii, negre, etc. In contra acestei deprinderi se rădică astăzî de dr. N. Calenderu, într’uă mică, dără substanțială broșură,’pe care amă voi să o vedemă în manele tutuloră domneloră și pe tóte mesele de toalete, căci, dăcă scopulă domneloră care se susimenescă este de-a se face mai frumóse, e bine să afle la ce pericolă se expună, intrebuințândă acele dresuri, care nu totădeauna reușescă a le înfrumuseța, ci din contra adesea ori le facă ridicole și urile. Broșura d-lui dr. N. Calenderu e intitulată Despre cosmetice cu baza de plumbă și efectele lor imisibile asupra sănătății. După ce face în câteva cuvinte istoricul întrebuințării cosmeticelor, autorul se ocupă de composițiunea acestoră substanțe : 1. Cele albe conțină ceruza (carbonată de plumbă), care întrebuințată țină timpă îndelungată determină fenomene de saturnismă, salteră obrazulă, sbârcesce pielea, dându- uă colorațiune blafardă , albăstruiă. Supt nitratură de bismută, oxidură de zincă, creta, etc., nu am putută înlocui ceruza, prin lipsa de aderență asupra pielei, și amatorii fardului refusă de a se servi de aceste preparate, care nu au avantagiele preparateloră de plumbă. 2. Dresurile roșii sunt colorate prin cinabru, etc. 3. Dresurile albastre sunt colorate cu indigo și cu bleu de azură (carbonată de cupra)4. Dresurile cenușii suntă colorate prin antimonie. 5. In fine pulverea de oreză (poudre de riz) este și densa adesea falsificată prin substanțe vătămătore. In România, următă d. dr. Calenderu, dresurile sunt puțină numerose și din cele mai primitive, tote cu aceiași clasă vătămătore : carbonatură de plumbă. Cosmeticele ce se vândă personelor din clasele inferióre se prepară în țără, după trebuințele zilnice; ele se distribuiescă de femei bătrâne care își aă uă clientelă și constituiescă oă sursă de venituri,b ună adevărată comerciă. Evreii, la rândul ă soră, n’aă lipsită de a le face și în ramura acesta concurență; în câtă potă fi numerați între cei cari răspândescă aceste preparate cu profusiune și cu prețuri modice. Grație dibăciei loră, cocanele din mahalale, care în trecută ne făceau dulcețurile și dresurile, suntă reduse într’uă tristă posițiune printr’acestă noă elementă de concurență. Câte blestemurî și mâini m amă surprinsă pe la acelea care am avută buna-voință de a mă iniția la modulă preparațiunii acestoră producte! Daca aceste specialități se potă întâlni la asemeni persone, conduse de spirită de comerciă, de lucru, de câștigă, și care potă fi, până la orecare gradă, sculate, nu mă potă cuse stăpâni de a-mi esprima durerea, cândă vedă că, în capitala României, mă numără, forte restrînsă din fericire, de farmaciști contribuiescă la distribuirea acestoră substanțe vătămătore, a studietului spre ecsemplu, cu uă largețe și cu uă înlesnire din cele mai culpabile. Asupra acestoră din urmă atragă atențiunea consiliului de igienă, care trebuie să aplice măsurele polițienescă cu cea mai mare severitate. Amă spusă că numărul acestor farmaciști este forte mică și d nnî medici de colori, în interesul publică, ară pute alia d’aprope adresele aceloră farmaciști, cari vândă, prostituateloră în particulară, aceste dresuri și ape variate, ală căroră conținută este ceruta în mare cantitate. Speră că atențiunea confrațiloră va fi atrasă asupra acestei clase a poporațiunii capitalei, la care vor pute constata, într’ună numără mare, efectele acestei substanțe tocsice. Formele supt care se vândă aceste substanțe sunt variate ; formele cherde suntă în mai mare numără, pulverile și preparațiunile solide vină în urmă. Ele suntă săă inodore săă parfumate prin ape de flori, de benzoe, de trandafiră, etc. Unele incolore, altele colorate prin carmin, etc. D doctoră Bernard a avută buna-voință de a’mi face numerose analize chimice, a multoră cosmetice preparate în țară, cu amabilitatea sea naturală, cu selința sea incontestabilă, și mă simtă forte fericită ar d esprima publica și vina mea recunoscința. După diferitele analize, composițiunea cosmeticelor este : A. Cosmeticele lichide : 1. Cele mai simple se compună de ceruza venețiana (carbonată de oxidă de plumbă) cu apă de trandafiră; proporțiunea era de 30 %: 2. Altele conțineau ceruza, făină de oreză și apă de rose, cu tinctura de Benzoe. 3. Altele conțină ceruza, făină de oreză și carmină, și supt nitrată de bismuth, într’oă soluțiune de apă de rose cu tinctura de Benzoe. 4. Ună singură preparată din tote, cele analizate conținea, zincă oxidată precipitată în esența de rose apuse. B. Cosmeticele sunt forma de pulvere . Cosmeticele supt forma de pulvere se compună : 1. De ceruza venețiană în prafă, fără nici ună amestecă cu alte substanțe. 2. De carmină pură (acidă carminică), pigmentă roșiu purpuriă ală coșenileloră. 3. In fine mai complecse și compuse de carbonată de plumbă, făină de oreză și puțină carmină. C. Cosmeticele solide au presentată composiția următore: 1. Pomezi cu cold crim și acetată de plumbă. 2. Pomezi cu unguent de ierargic fortius și simplex. 3. Plasture de saponificată cu acefală de cupru.— Emplastru Acruginis. 4. Foițe, care se compună de fuchsin, de anilina, roșie, — clorhidrate, arseniate de anilina su, stanată și mercuriată de anilina. Aceste servescă la colorațiunea buselară. Termină acestă listă prin apa de plumbă, care a determinată accidente grave de întocmicațiune la ună adultă și ună copilă, în aplicațiuni ecsterne prin comprese, după cum se vede în observațiunile de mai la vale. De multă timpă, precum Zice d. dr. Calenderu, s’a observată pericolulă ce prezintă întrebuințarea cosmeticelor cu basa de plumbă. »Astăzi Z>ce autorulă (p. 8), esperiințele fisiologice, observațiunile clinice numerose, nu lasă locă la nici ună dublă, într’acestă privință, și observațiunile nóstre clinice, culese în diferite circumstanțe, tindă a demonstra absorpțiunea plumbului prin piele; se pretinde încă că acestă absorpțiune este activată prin sudare, care formăză un sare de sudurată de plumbă, mai facile de a fi absorbită.5 In 1855 Freres de Jeumont, într’ună remarcabilă memorie, espune pericolele întrebuințării dresului cu baza de plumbă și asigură că acestă preparată, absorbită prin piele, exercită asupra economiei efecte mult și mai vătămătore decâtă alte otrăvuri metalice. După dânsulă, plumbulă are că primă acțiune asupra ramurelor nervose cutanate; acestă substanță preschimbă vitalitatea pielii, paralizăză funcțiunile respiratorii, lenevesce circulațiunea capilariloră, într’uă vorbă, pielea a perdută vitalitatea sea și pare că viața a părăsită suprafăța corpului și