Romanulu, iunie 1879 (Anul 23)
1879-06-10
ROMANULU, 10 IUNIUJ 1879 549 dere în independința proprietarului — cu rare escepțiuni—pâne cândă interesele agriculturei voră fi în mâna administrațiunii. Care suntă garanțiele ce dați alege torul ioi cândui voiți să desființați celelalte colegie? Décá esperiența v’arti aduce ca sé realisațî acele idei aici dv., veți vede că guvernulă va găsi mai puțină resistență; căci colegiile orășenesc suntu acelea care facă mai multă resistență guvernelor ilegale. Terminându, d. ministru vugă pe oposițiune a nu se supăra că i s’a spusă aceste adeveruri; ea le-a provocată prin cuvintele cea adresată. La acele cuvinte, d-sea era datoră să respundă cum a respunsă. Ună omă de stază, căruia i se aruncă asemenea insulte, daci nu le relevăză, nu merită stima și considerațiunea lumei (aplause). D. generalü Florescu crede că toți au făcută greșeli, chiar și amicii d-sele politici; nu se pute cuse tăgădui că în alegerile din urmă s’aă făcută ingerințele cele mai abusive. Dăcă se acusă guvernul, din care d-sea a avută onore a face parte că a influințat și în alegeri, apoi bâta și rezevenulâ nu suntă invențiunile partidei conservatoire, ci a acelei partide din care d. Stătescu face parte. D-sea se aperă în contra acusațiunilor, ce i-au adusă diarele, că ară fi vărsată sângele cetățianilor, la Giurgiu, la 3 Augustă etc. O mulă publică, care e constrânsă a vărsa sângele cetățenilor, merită să fie compătimită pentru că asemenea fatalitate, déra culpabilă e acela care să provocă, și déca d-sea a ușată de forță la Giurgiu, a fostă ca să apere pe acelă Domnitoră care pleca în călătorie și care era amenințată. După mai multe acuzațiuni în contra partidei liberale, d-sea cjice că déca guvernul acestei partide nu aseza de violență în alegeri, apoi aseza de alte micjlóce de natură a demoralisa simțulă poporațiunii , face să lucescá la ochii miseriei decrete domnescî scă amenință cu destituirea. Vorbesce apoi de acelă denunciatură care afișă în sala Ateneului că unul din șefii partidei liberale e complice la asasinatul unui mare bărbată, și dice că acelă individă era amicală membrilor partidei liberale pe cândă d-sea era ministru de resbelă, și că pe-atunci a fostă trimisă să-să provoce la duelă. P~sea declară că va ave răbdarea de-a aștepta să vedă ce va mai face guvernulă actuală, va aștepta— după perderea Basarabiei, după isgonirea armatei nostre din Arab-Tabia, după ce miniștri noștri n’au luată cuventură, în congresul din Berlin, pentru ca să releveze cestiunea israelită— după tote acestea va aștepta să vedă câtă timpă actualii d-nî miniștri voră mai sede pe acele bănci. Termină apoi săcăndă recriminări d-soră miniștri Stătescu, Ferichide și Cantili pentru că suntă tineri și dice că este uă seoă de moralisătare pentru totă tinerimea română, cândă tinerii potă ajunge la cea mai înaltă treptă, fără să fi trecută, prinsă ierarhiă, fără să fi făcută ceva pentru țara loră. D. Stătescu a ajunsă ministru pentru că s’a dusă la Domnitorulă cu uă jalbă în proțapă — trimisă de coalițiunea de la Mazar-pașa — ca să se jăluiască că guvernul conservatoriloră a dată țera sângerată la piciorele lui Andrassy. Vă voce. Nu a fostă d. Stătescu acela, ci d. Ferichide. D. gen. Florescu. Apoi totă aceia care ziceaă că noi dămă țara sângerată la piciorele lui Andrassy, după ce aă venită la putere, aă promulgată convențiunea încheiată de noi și aă primită decorațiunile austo-ungare și și-aă pusă după gâtă cordanele conferite de împăratul Austriei. D. P. Grădinanu. Faceți procesul amicului d-vostră politică, d. M. R. Iepurenu. D. gen. Florescu termină prin încă câte-va acusațiunî fără a ajunge la vre-uă conclusiune. D. Lascar Catargi zice că d ministru al justiției nu a făcută în discursură d-sele decâtă a ataca pe conservatori și pe d-sea personală. Nu se aștepta de la d. Stătescu, care a fostă în străinătate, i se facă acesta, căci nu s’a recrută în analele parlamentare ca ună guvernă să facă rechisitoriul altui guvernă. Vorbesce apoi de alegerile din urmă care s’aă făcută, după d-sea, supt totă felulă de influențe, deși ministeriulfi susține că s’aă făcută în deplină libertate, și se bucură vedendd pe d. P. Gradistenu că apera pe guvernă, tocmai d-sea care a perfecționată influința bâtei. D. P. Gradiste nu cere cuventură în cestiune personală. D Lascar Catargi. Nu amă spusă de câtă cum s’aă petrecută lucrurile. D-sea cere să se sfîrșască uă dată cu acusațiunile, căci acestea țină în locă lucrurile Camerelor. Propune ca guvernulă actuală se cere de la Domnitoră să iscălescă țină decretă pentru ca, atâtă d-sea, câtă și d. Brătianu să fiă trimiși amândouă la Casață, fiindăcă amândouî să ocârmuită țera în timpă de cinci ani. Să se judece apoi fiăcare și care va fi mai vinovat fii să se trămită la pușcărie pentru ca să se mântuiescă țera de unulă din două și se scape de tote aceste acusațiuni reciproce, pentru ca cei care voră remânea să se potă ocupa de afacerile țârei și se o facă fericită. Se vorbesce, dice d-sea, în răspunsuld la adresă despre fanarioți; d-sea nu înțelege pentru ce se zice acesta, căci politică mai fanariotă decâtă a d-lui Brătianu, în cești trei ani din urmă, n’a fostă nici supt domnia fanarioților. Ca probă pentru acesta aminteste participarea armatei române la resbelulă orientală, alături cu un mare putere, fără a lua zapist de la acea putere, spre a se întorce, dupe resbelă, cu mai multă, ore nu cu mai puțină de câtă înainte de resbelă. Ei bine, armata s’a nimicită totă și amă perdută Basarabia. Dură care Română ară fi votată trecerea armatei peste Dunăre, déci s’ară fi spusă că Rușii ne ceră Basarabia, și cu tote acestea miniștrii cunosceau pretențiunea Rusiei. Venindă la cestiunea israelită, d-sea e de părere că guvernulă trebue să aducă proiectă, pentru că guvernul ăa tratată cu puterile străine și scle care suntă pretențiunile loră. Guvernul ă a trimisă în străinătate pe d-nii C. A. Rosetti, I. Ghica și D. Brătianu și aceștia au trebuiră să comunice guvernului impresiunile loră. Ei bine, pentru aceia guvernulă trebue să facă proiectă și să să aducă Camereloră, și prin urmare va vota adresa minorității pentru că acesta cere ministerului să aducă proiectă. M. S. Domnitorul nu se póte ascunde supt pretestul constituționalității, ci trebuie să se pronunțe în Jacesta cestiune, pentru că constituțiunea îi dă acesta dreptă Terminândă (fiee că d-sea scie pentru ce guvernulă nu aduce proiectă, pentru că, îndată ce proiectul a se ară fi cunoscută, majoritățile pe care completă eră acumă, atunci s’ară evapora. D. președinte consultă Senatulă déca voiesce se prelungesea ședința și Senatulă încuviințeză. I. P. Grădiștanu îșî esprimă mai anteiă mirarea de-a vedea că, pe cândă d-sea, ca mai tenerd, caută a se menține în marginile parlamentarismului, bătrânii și vechii parlamentari și bărbați de stat, nu tacă de câtă acuzațiuni personale și se întrebă dacá în facia marei cestiuni eminamente naționale, este bine a se ațâța să luptă de partide și a se desgropa acele fapte ale trecutului care ară fi trebuită să remână îngropate. D. Catargi îlă acusă pe d-sea că ară fi perfecționată influința bâtei. Ei bine la acesta acusațiune va respunde că, décá dsea a luptată în alegeri, acesta n’a făcut’o nici ca ministru, nici ca personă oficială, ci ca simplu particulară, usândă de drepturile d-sale de cetățână, și, décâ d-sea a ieșită cândăva din marginile legalității, atuncî e de vină acelă guvernă care nu l’a oprită (aplause) și care trebuesé ’șî ie partea sea de respundere pentru tóte nelegalitățile sever șite supt regimul- sect. D. Florescu și toți aceia cari acasă astădji pe guvernă pentru că a numită în vreuă funcțiune precare pe un personă care a căutată să resterne uă stare de lucruri de care era nemulțămită (era întregă, uită de sigură pe Februariști și ’i întrebă pentru ce nu începă mai anteiă cu dânșii. D. Florescu face astă dî paradă de credința d-sele către Domnitorulă căruia jurase credință. Prin aceste cuvinte d-sea dovedesce că, și décá nu l’a trădată în viața sea, pe Vodă Cuza, apoi îî tradezá memoria în acestă momenta, și, din înălțimea ceruriloră, sufletulă lui Vodă Cuza trebue să sângereze, redeadă că d. Florescu întrebuințeză persona sea, a acelui Domnă care a dată drepturi și pământuri la trei milione de români, ca uă armă în lupta pasionată a d-sele în cestiunea evreescă (aplause). D-sea arată apoi că d-nii din oposițiune își facă procesulă între domniele lor, se acusă unii pe alții. Astăfelă d. Florescu impută d-lui Manolake Kostaki pentru că a trimisă pe d. Ferichi de la paiață cu jalba în proțapă ca să se plângă la Domnitoră în contra convențiunii cu Austro-Ungaria. Stă mai acasă că a adunată tineri împrejmuia d-sele. Și negreșita că acesta acusațiune privesce mai ânteiă pe d. M. Kostaki, pentru că d-luî a fostă celă care, fiindă în capul ministerului, se înconjurase de tineri, astăfelă că se dicea despre acelă cabinetă că este cloșca cu pui. (Ilaritate). Dară pentru ce tóte aceste acusațiuni? Voiesce oposițiunea să vină la putere? Ei bine d-sea o sfidéza să compună ună cabinetă, décupóte. Dérci décà nu póte face acesta, apoi pentru ce acesta luptă ? Sunteți toți numai șefi de partide, oice oratorală, plini de capacitate, de inteligință, de patriotismă, dară n’aveți nici unulăuă partidă. Sunteți toți generali. Dară ce să facă generalii fără soldați ? (Aplause prelungite). D. L. Catargi aduce în acesta certa persona sacră a Domnitorului. Voiesce ca Domnitorulă se poruncescá guvernului cum se resolve cestiunea israelită și guvernulă se poruncescu Camerelor. Acesta cere d. Lascar Catargi. Ei bine, d-sea este încredințată că atâtă M. S. Domnitorulă, câtă și guvernală, își cunoscă prerogativele mai bine,oie cum le cunosce d. L. Catargi, și că nu voră încerca a porunci Camereloră, ci voră asculta de Camere (aplause). D. L. Catargi se preocupă forte multă de ce voiesce străinătatea și întrebă necontenită pe guvernă se-i spună cum voiesce străinătatea să resolvemă cestiunea israelită. Dură ce are trebuință d. Catargi de străinătate, când e alături cu țara ? (aplause). Oare pentru străinătate vomă resolve noi acesta cestiune, séoi pentru ora nostră ? Ară fi vai de țară cândă amă voi să resolvemă cestiunea israelită după cum ară dori străinătatea ! (aplause). Noi ne cunoscemă păsurile, noi ne cunoscemă trebuințele, pe noi trebuie să ne consultămă despre ceia ce avemă să facemă,ără nu străinătatea (aplause). Vomă căuta să ne conformămă spiritului secolului, dară înainte de tate vomă ave înaintea ochiloră noștri interesele țărei și prin urmare puțină trebuință avemă de a sei ce doreșce străinătatea în acesta cestiune. Acrisă d. Catargi și toți amicii d-sele politici că alegerile n’au fostă libere, c’au fostă făcute după cum a voită guvernulă, ca să’șî asigure majoritatea în aceste Camere de revizuire, ș’apoi totă d. Catargi adisă că singura causă pentru ce guvernulă nu vine cu ună proiectă este că, îndată ce ară aduce acelă proiectă, majoritățile pe care comptoza astăzî seară evapora. Ei bine, prin acestă afirmare oposițiunea își dă uă desmințire cum nu se pate mai patentă, ea probeza prin acesta că alegerile au fostă libere și că actualele Camere suntă sincera espresiune a țarei, căci, deci majoritatea guvernamentală s’ară evapora îndată ce guvernulă ară face cunoscută proiectulă sed, apoi este învederată că acesta majoritate nu e legată de guvernă, ci are mânile libere că reprezintă voința țârei (aplause). Oratorul declară că nici una feră de decorațiune nu împodobesce peptură d-sele, înse decorațiunea cea mai frumosă pe care o posede și pentru care e mândru, este că d-sea e membru liberă ală unei libere majorități (aplause prelungite). Terminândă face apelă la toți senatorii de a lăsa deuă parte tóte acusațiunile personale și de-a face cu oficiării cari înainte de mă resbelă amână duelurile. Se amână că și noi acesta luptă până după resolverea marei cestiuni naționale, pe care o avemă dinaintea nostră! Celă puțină atâta patriotismă cere se arate membri oposițiunii cari declară că aă iubire pentru acesta țară. Vorbindă apoi de Evrei, d-sea spune că Românii nu i-au urîtă nici uă dată pentru religiunea loră, ci pentru că s’aă introdusă în țară ca lăcustele pentru ca s o esploateze și s’o înegrască în străinătate. Ei bine, déci astăzî ne vomă arăta uniți, ca în tóte cestiunile mari naționale, déci vomă lucra cu toții, mână în mână, și vomă dovedi Evreilor și Europei că suntemă uă națiune care spre a face să tacă pasiunile personale când e vorba de una peliculă care o amenință, atunci Europa ne va respecta și Alianța Israelită va amuți. (Aplause prelungite). D. Președinte adu consiliului dice că d. Catargiu îlă provocă la ună duelă judiciară înaintea Curții de Casațiune. Nu soie case décá acestă duelă s’ară puté realisa.. Respunzândă la acuzările ce s’aă făcută guvernului, dice că guvernul ă a declarată că nu cere ca Senatulă se dică nici măcară ună cuvântă în favorea lui. Ce s’adisă în mesagiă ? Că la alegeri a domniță legalitatea. Ei bine, voiesce pre oposițiunea ca străinătatea se credă că alegerile s’aă făcută prin ilegalitate? Prin acésta ea lovesce legalitatea iei însășî in aceste Camere, lovesce prestigiulă acestei ă Camere și acesta nu e în interesulă țârei. ’ Ne somați se renimă cu ună proiectă de lege. In acesta privință Constituțiunea e clară, căci cjice: „Corpurile Legiuitore procedă la revizuirea cutăriiî articolă*— nu guvernulă. Se contesta puterea esecutive chiară dreptulă de a sesisa puterea legiuitore cu revizuirea Constituțiunii, și acum i-se cere să prejudece acestă cestiune până într’atâta, încâtă s’o și resolve printr’ună proiectă de lege? Dară cei cari ceră de la guvernă proiectă de lege uită discuțiunile urmate în Camerele trecute între motivistî și nemotivistî. Marea majoritate, aprópe unanimitatea Camerelor trecute , au votată că nu trebuie să se prejudece cestiunea, și de aceia nu s’a primită părerea motiviștilor. Apoi acum se cere ca guvernu să să vină cu unu proiectă de lege. Cine a dată casc guvernului acelă mandată? Nimeni. Prin urmare, nu póte să aducă nici ună proiectă, ci Camerele dă să ia inițiativa, căci așa ejice Constituțiunea. Guvernul n’a refuzată de a da Corpurilor legiuitore tóte actele cari le posedă și tóte informațiunile pe care le póte da. Le va pune tote la disposițiunea Camerelor d. Déca d. Catargi declară că a audiții gurile rele spunândă că d-sea și colegii d-sele au vândută țara străiniloră, apoi îi respunde că tocmai d. Catargi a făcută cea mai ageră propagandă în Moldova, respândindă vuietulă că Brătianu a vândută Basarabia Europei și țara Evreilor. Țara cunosce énse și pe d. Catargi și pe d-sea, pentru că ’î judecă după fapte, ară nu după vorbe. (Aplause prelungite). Mai este acuzată că nu a sulerată cestiunea Israelită în Congresul de la Berlin. Apoi déca d-sea ară fi făcută acesta, atunci ară fi meritată să fiă spânzurată, or fi nn trimisă la Casațiă, după cum cere acum d. Catargiu. D-sen și cu d. Kogălnicanu nu s’aă dusă la Berlin ca să discute cestiunea israelită. Nu numai că nu aă sulerată cestiunea, dére nici în urmă nu aă voită se o discute măcară și a rugată pe d. Kogălnicanu să nu facă delocă mențiune de recunoscerea independinței țărei. Tuturoră diplomaților, atâtă din țară, câtă și din străinătate, le-a dmisă totădeauna că ară fi vă onore pentru noi decá amă fi recunoscuți, înse acesta atârnă de la noi. Acesta a dust-o, pentru că nu a voită să ia nici celă mai mică angagiamentă înainte de a se pronunța țara. Oposițiunea, care se îndouiesce de purtarea guvernului față cu străinătatea, nu are decâtă să întrebe pe agenții noștri diplomatici, ca să’î spună d-lară ce s’a urmată. Aceștia îi va spune adeverulă, fiindă toți rude cu membrii șefilor oposițiunii, căci partida liberală nu are sistema d-lui Catargi de-a mătura totă cândă vine la putere (aplause). D. L. Catargi impută guvernului că n’a pusă în gura M. S. R. Domnitorului uă soluțiune. Ară fi voită d-sea să se facă uă 1 lovitură de stată și în contra Camerelor și în contra Domnitorului. Se miră cnse vedende pe d. Catargiu făcându-se astăzi profesoră de constituționalismă. (ilaritate, aplause). Adisă d. Catargi că acestă guvernă a făcută cele mai mari monstruositățî. Dară nu e destulă a acusa, trebuie a se cita și fapte. Ce a făcută d-sea? D M. Kostaki la acusată că a primită pe împăratură Alexandru II cu pâne și cu sare. Da, așa l’a primită, pentru că a venită ca mă este în țara nostră, și e mândru că celă mai mare autocrată din Europa, venindă în era nostră, a învățată să ne recunoscă ca națiune, ca stată și să ne respecte (aplause). Respundândă d-lui Catargiu la plângerile d-sele în contra acuzărilor, ce se aducă de diare guvernului trecută, d-sea arată că, în ceia ce privesce presa , acele fiare cere suntă organele conservatoriloră aă escelatfi totă d’auna prin violență. Vorbesce apoi de libertățile de care s’aă bucurată cetățenii și presa în timpul resbelului, cândă 300,000 de baionete străine se aflaă în țară. Adisă d. Florescu : S’a dusă oștirea ! ’ De la d-sea a înțelesă acésta, delfi n’a înțelesă-o din partea d-lui Catargi. Ei bine, cândă oficiăriî și soldații români, luptândă pe câmpiile Bulgariei, aă escelată într’atâta, încâtă aă fostă admirațî chiară de împăratulă Rusiei, și s’aă întorsă cu consciința valorei loră, ei bine, atunci înțelege pentru ce d. Florescu dice , s’a dusă armata! S’a dusă în adeverd; ea nu se va mai pute întrebuința ca instrumentă în luptele electorale. (Aplause prelungite). Oficiărulă și soldatulă își voră cunosce de acum înainte și forța și demnitatea loră și, orice furtună ară mai veni peste acesta țară, ei voră sei, mai bine de câtă ori cândă, să facă ca țara loră să iesă cu bine dintr’ânsa. (Aplause prelungite). Se cere închiderea discuțiunii și punându-se la votă se primesce. Se pune la votă luarea în considerare a proiectului minorității de respinsă la mesagiul Tronului, și se respinge cu 35 bile negre contra 17 albe. Se pune la votă luarea în considerare a proiectului majorității, și se primește cu 39 bile albe contra 3 negre. Ședința se ridică la orele 6 și jumătate. Esamenele școlare în 1878—1879. În Iuine. Orele 8—11 a. m. și 2—4 p. m. Orele 10 a. m.—2 p. m. Scota normală primară Carol I, Cl. I Sc. fisico-naturale și Agricultura, Cl. II Religiunea, Cl. III Istoria universală, Cl. IV Vorbirea, scrierea și citirea. Orele 8—12 a. m. și 2—5 p. m. Scota normală a Societății pentru învățătura poporului românii, Cl. I Geografia, Cl. II Istoria, Cl. III Musica, Cl. IV Religiunea. Cl. IV Compt. și Curs. mărf. _ Cl. V Compt. și Burs. mărf. _ Liceulu Liceulu Seminarulu Sf. Sava. Matei-Basarab. centrala. Cl. I — _ _ Cl. II Materal. — Religiunea Gl- HI — Musica L. lat.-rom. Cl. IV — __ _ Cl. V L. francesa Maternal. — Cl. VI — _ _ Cl. VII Istoria — Gimnasiulu Gimnasiulu Gimnasiulu Lazar. Mihai Brav. Cantemir. 91 ~ Geografia Religiunea Cl. II L. Irancesä L. francesä — CI. III Istoria Religiunea — Cl. IV Geografia Istoria __ Scota comercială. Scala centrală de fete. CI. I Geografia Sc. naturale Cl. II L. francesă L. francesă Cl. III Matematica __ PARTEA ECONOMICA Mișcarea porturilor L. Galați, 7 Iunie. — Corăbii sosite încărcate 1. deșerte 2; pornite încărcate 3. Vapore sosite 4; pornite 5. Bastimente față în portă 23. Porumbulă, 33 lei. S’aă esportată 578,240 klgr. grîă, și 1,356,000 kigr. porumbă. Brăila, 7 Iuniă.— Corăbii sosite încărcate 34; deșerte 1; pornite încărcate 5; deșerte 25. Vapore sosite cu mărfuri 4. Grtul și ghirea 59 125 b.—96 1. 29 b.; ciacîr, călit. 1, 51 1. 10 b.—90 1. 73 b.; porumbulă 47 1. 40 b.—51 1. 84 b.; orzură 29 1. 63 b.—34 1. 7 b.; secara 37 1. 3 b.—40 1. 73 b.; rapița 49 1. 99 b. Fasole suta de cca 18 1. 50 b.. Reproduceam următorele serii, care au fost publicate numai în edițiunea pentru Capitală a numeralul precedinte : Pesti Naple de la 18 Iunie află din Belgrad că neînțelegerile Sârbo-bulgare în privința limitării otarelor nu suntă încă aplanate. Serbia cere menținerea limitării stabilită de capul statului majoră rusă și sanționată prin hatișeriful Sultanului de la 1833. Rusia case pretinde ca aă parte însemnată din districtul Zaiciar sa fie alipită la Bulgaria. Societatea „Economia“ din Bucuresci. Din cauză că în ziua de 3 Iuniă curentă, cândă a fostă convocată adunarea generală a acestei societăți, nu s’eu putută întruni mă numără suficientă de membri, suntă din noă rugați d-nii membri a veni negreșită în ziua de Duminecă 10 Iuniă curentă, la orele 8 sera, totă în localul Societății române de Arme din strada Batistea, fiindă la ordinea filei ascultarea raportului comisiunii despre cestiunea fondului societății pe anulă expirată, precum și orice alte cestiuni pendinte sub care se vor propune în ședință de oricare membru. Amă onore, d-le redactoră, a vĕ ruga și cu acésta ocasiune se bine-voițî a primi asigurarea pre osebitei mele considerațiuni Vice-președinte, C. Trotanu.