Romanulu, iunie 1879 (Anul 23)

1879-06-10

ROMANULU, 10 IUNIUJ 187­9 549 dere în independința proprietarului — cu rare escepțiuni—pâne cândă interesele a­­griculturei voră fi în mâna administrațiunii. Care suntă garanțiele ce dați alege torul i­oi cândui voiți să desființați cele­l­alte colegie? Décá esperiența v’arti aduce ca sé reali­­sațî acele idei aici d­v., veți vede că gu­vernulă va găsi mai puțină resistență; căci colegiile orășenesc­ suntu acelea care facă mai multă resistență guvernelor­ ilegale. Terminându, d. ministru vugă pe oposi­­țiune a nu se supăra că i s’a spusă aceste adeveruri; ea le-a provocată prin cuvintele cea adresată. La acele cuvinte, d-sea era da­toră să respundă cum a respunsă. Ună omă de stază, căruia i se aruncă asemenea in­sulte, daci nu le relevăză, nu merită stima și considerațiunea lumei (aplause). D. generalü Florescu crede că toți au fă­cută greșeli, chiar și amicii d-sele politici; nu se pute cuse tăgădui că în alegerile din urmă s’aă făcută ingerințele cele mai abu­sive. Dăcă se acusă guvernul, din care d-sea a avută onore a face parte că a in­­fluințat și în alegeri, apoi bâta și rezevenulâ nu suntă invențiunile partidei conservatoire, ci a acelei partide din care d. Stătescu face parte. D-sea se aperă în contra acusațiunilor, ce i-au adusă diarele, că ară fi vărsată sân­gele cetățianilor, la Giurgiu, la 3 Augustă etc. O mulă publică, care e constrânsă a vărsa sângele cetățenilor­, merită să fie compătimită pentru că asemenea fatalitate, déra culpabilă e acela care­­ să provocă, și déca d-sea a ușată de forță la Giurgiu, a fostă ca să apere pe acelă Domnitoră care pleca în călătorie și care era amenințată. După mai multe acuzațiuni în contra partidei liberale, d-sea cjice că déca guver­nul­ acestei partide nu aseza de violență în alegeri, apoi aseza de alte micjlóce de natură a demoralisa simțulă poporațiunii , face să lucescá la ochii miseriei decrete domnescî scă amenință cu destituirea. Vor­­besce apoi de acelă denunciatură care a­­fișă în sala Ateneului că unul­ din șefii partidei liberale e complice la asasinatul­­ unui mare bărbată, și dice că acelă indi­vidă era amicală membrilor­ partidei libe­rale pe cândă d-sea era ministru de res­­belă, și că pe-atunci a fostă trimisă să-­să provoce la duelă. P­~­sea declară că va ave răbdarea de-a aștepta să vedă ce va mai face guvernulă actuală, va aștepta— după perderea Basa­rabiei, după isgonirea armate­i nostre din Arab-Tabia, după ce miniștri noștri n’au luată cuventură, în congresul­ din Berlin, pentru ca să releveze cestiunea israelită— după tote acestea va aștepta să vedă câtă timpă actualii d-nî miniștri voră mai sede pe acele bănci. Termină apoi săcăndă recriminări d-soră miniștri Stătescu, Ferichide și Cantili pen­tru că suntă tineri și dice că este uă seo­ă de moralisătare pentru totă tinerimea ro­mână, cândă tinerii potă ajunge la cea mai înaltă treptă, fără să fi trecută, prin­să ie­­rarh­iă, fără să fi făcută ceva pentru țara loră. D. Stătescu a ajunsă ministru pentru că s’a dusă la Domnitorulă cu uă jalbă în proțapă —­ trimisă de coalițiunea de la Mazar-pașa — ca să se jăluiască că gu­vernul­ conservatoriloră a dată țera sân­gerată la piciorele lui Andrassy. Vă voce. Nu a fostă d. Stătescu acela, ci d. Ferichide. D. gen. Florescu. Apoi totă aceia care­­ ziceaă că noi dămă țara sângerată la pi­­ciorele lui Andrassy, după ce aă venită la putere, aă promulgată convențiunea în­cheiată de noi și aă primită decorațiunile austo-ungare și și-aă pusă după gâtă cor­­danele conferite de împăratul­ Austriei. D. P. Grădinanu. Faceți procesul­ ami­cului d-vostră politică, d. M. R. Iepurenu. D. gen. Florescu termină prin încă câ­­te-va acusațiunî fără a ajunge la vre-uă conclusiune. D. Lascar Catargi­­ zice că d ministru al­ justiției nu a făcută în discursură d-sele de­câtă a ataca pe conservatori și pe d-sea personală. Nu se aștepta de la d. Stătes­cu, care a fostă în străinătate, i se facă a­­­cesta, căci nu s’a recrută în analele par­lamentare ca ună guvernă să facă rechi­­sitoriul­ altui guvernă. Vorbesce apoi de alegerile din urmă care s’aă făcută, după d-sea, supt totă felulă de influențe, de­și ministeriulfi susține că s’aă făcută în deplină libertate, și se bu­cură vedendd pe d. P. Gradistenu că a­­pera pe guvernă, tocmai d-sea care a per­fecționată influința bâtei. D. P. Gradiste nu cere cuventură în ces­­tiune personală. D Lascar Catargi. Nu amă spusă de câtă cum s’aă petrecută lucrurile. D-sea cere să se sfîrșască uă dată cu a­cusațiunile, căci acestea țină în locă lu­crurile Camerelor­. Propune ca guvernulă actuală se cere de la Domnitoră să iscă­­lescă țină decretă pentru ca, atâtă d-sea, câtă și d. Brătianu să fiă trimiși am­ân­­două la Casaț­ă, fiindă­că amândouî să o­­cârmuită țera în timpă de cinci ani. Să se judece apoi fiă­care și care va fi mai vinovat fii să se t­rămită la pușcărie pentru ca să se mântuiescă țera de unulă din două și se scape de tote aceste acusațiuni re­ciproce, pentru ca cei care voră remânea să se potă ocupa de afacerile țârei și se o facă fericită. Se vorbesce, dice d-sea, în răspunsuld la adresă despre fanarioți; d-sea nu înțe­lege pentru ce se­­ zice acesta, căci politică mai fanariotă de­câtă a d-lui Brătianu, în cești trei ani din urmă, n’a fostă nici supt domnia fanarioților­. Ca probă pentru a­­cesta amint­este participarea armatei ro­mâne la resbelulă orientală, alături cu un mare putere, fără a lua zapist de la acea putere, spre a se întorce, dupe resbelă, cu mai multă, ore nu cu mai puțină de câtă înainte de resbelă. Ei bine, armata s’a ni­micită totă și amă perdută Basarabia. Dură care Română ară fi votată trecerea arma­tei peste Dunăre, déci s’ară fi spusă că Rușii ne ceră Basarabia, și cu tote acestea miniștrii cunosceau pretențiunea Rusiei. Venindă la cestiunea israelită, d-sea e de părere că guvernulă trebue să aducă proiectă, pentru că guvernul ă­a tratată cu puterile străine și scle care suntă preten­­țiunile loră. Guvernul ă a trimisă în stră­inătate pe d-nii C. A. Rosetti, I. Ghica și D. Brătianu și aceștia au trebuiră să co­munice guvernului impresiunile loră. Ei bine, pentru aceia guvernulă trebue să facă proiectă și să­­ să aducă Camereloră, și prin urmare va vota adresa minorității pentru că acesta cere ministerului să aducă pro­iectă. M. S. Domnitorul­ nu se póte ascunde supt pretestul­ constituționalității, ci tre­buie să se pronunțe în Jacesta cestiune, pentru că constituțiunea îi dă acesta dreptă Terminândă (fiee că d-sea scie pentru ce guvernulă nu aduce proiectă, pentru că, îndată ce proiectul a se­ ară fi cunoscută, majoritățile pe care completă eră acumă, atunci s’ară evapora. D. președinte consultă Senatulă déca vo­­iesce se prelungesea ședința și­ Senatulă în­­cuviințeză. I­. P. Grădiștanu îșî esprimă mai anteiă mirarea de-a vedea că, pe cândă d-sea, ca mai tenerd, caută a se menține în mar­ginile parlamentarismului, bătrânii și vechii parlamentari și bărbați de stat, nu tacă de câtă acuzațiuni personale și se întrebă dacá în facia marei cestiuni eminamente națio­nale, este bine a se ațâța să luptă de par­tide și a se desgropa acele fapte ale tre­cutului care ară fi trebuită să remână în­gropate. D. Catargi îlă acusă pe d-sea că ară fi perfecționată influința bâtei. Ei bine la a­­cesta acusațiune va respunde că, décá d­­sea a luptată în alegeri, acesta n’a făcut’o nici ca ministru, nici ca personă oficială, ci ca simplu particulară, usândă de dreptu­rile d-sale de cetățână, și, décâ d-sea a ieșită cândă­va din marginile legalității, a­­tuncî e de vină acelă guvernă care nu l’a oprită (aplause) și care trebue­sé ’șî ie par­tea sea de respundere pentru tóte nelega­­litățile sever șite supt regimul- sect. D. Florescu și toți aceia cari acasă as­­tă­dji pe guvernă pentru că a numită în vre­uă funcțiune pre­care pe un personă care a căutată să resterne uă stare de lu­cruri de care era nemulțămită (era întregă, uită de sigură pe Februariști și ’i întrebă pentru ce nu începă mai anteiă cu dânșii. D. Florescu face astă­ dî paradă de cre­dința d-sele către Domnitorulă căruia­­ jurase credință. Prin aceste cuvinte d-sea dovedesce că, și décá nu l’a trădată în viața sea, pe Vodă Cuza, apoi îî tradezá memoria în acestă momenta, și, din înăl­țimea ceruriloră, sufletulă lui Vodă Cuza trebue să sângereze, red­eadă că d. Flo­rescu întrebuințeză persona sea, a acelui Domnă care a dată drepturi și pământuri la trei milione de români, ca uă armă în lupta pasionată a d-sele în cestiunea evre­­escă (aplause). D-sea arată apoi că d-nii din oposițiune își facă procesulă între domniele lor­, se acusă unii pe alții. Astă­felă d. Florescu impută d-lui Manolake Kostaki pentru că a trimisă pe d. Ferichi de la paiață cu jalba în proțapă ca să se plângă la Domnitoră în contra convențiunii cu Austro-Ungaria. Stă mai acasă că a adunată tineri împre­jmuia d-sele. Și negreșita că acesta acu­sațiune privesce mai ânteiă pe d. M. Kos­taki, pentru că d-luî a fostă celă care, fi­indă în capul­ ministerului, se înconjurase de tineri, astă­felă că se dicea despre a­­celă cabinetă că este cloșca cu pui. (Ilari­tate). Dară pentru ce tóte aceste acusați­uni? Voiesce oposițiunea să vină la putere? Ei bine d-sea o sfidéza să compună ună cabinetă, décu­póte. Dérci décà nu póte face acesta, apoi pentru ce acesta luptă ? Sunteți toți numai șefi de partide, oice oratorală, plini de capacitate, de inteligință, de patriotismă, dară n’aveți nici unulă­uă partidă. Sunteți toți generali. Dară ce să facă generalii fă­ră soldați ? (Aplause prelungite). D. L. Catargi aduce în acesta certa per­sona sacră a Domnitorului. Voiesce ca Domnitorulă se poruncescá guvernului cum se resolve cestiunea israelită și guvernulă se poruncescu Camerelor. Acesta cere d. Lascar Catargi. Ei bine, d-sea este încre­dințată că atâtă M. S. Domnitorulă, câtă și guvernală, își cunoscă prerogativele mai bine,oie cum le cunosce d. L. Catargi, și că nu voră încerca a porunci Camereloră, ci voră asculta de Camere (aplause). D. L. Catargi se preocupă forte multă de ce voiesce străinătatea și întrebă ne­contenită pe guvernă se-i spună cum vo­iesce străinătatea să resolvemă cestiu­nea israelită. Dură ce are trebuință d. Catargi de străinătate, când­ e alături cu țara ? (aplause). Oare pentru străinăta­te vomă resolve noi acesta cestiune, séoi pentru­­ ora nostră ? Ară fi vai de țară cândă amă voi să resolvemă cestiunea is­raelită după cum ară dori străinătatea ! (a­­plause). Noi ne cunoscemă păsurile, noi ne cunoscemă trebuințele, pe noi trebuie să ne consultămă despre ceia ce avemă să facemă,­ără nu străinătatea­ (aplause). Vomă căuta să ne conformămă spiritului secolului, dară înainte de tate vomă ave înaintea ochiloră noștri interesele țărei și prin urmare puțină trebuință avemă de a sei ce doreșce străinătatea în acesta ces­tiune. A­crisă d. Catargi și toți amicii d-sele politici că alegerile n’au fostă libere, c’au fostă făcute după cum a voită guvernulă, ca să’șî asigure majoritatea în aceste Ca­mere de revizuire, ș’apoi totă d. Catargi a­disă că singura causă pentru ce guver­nulă nu vine cu ună proiectă este că, în­dată ce ară aduce acelă proiectă, majori­tățile pe care comptoza astăzî seară eva­pora. Ei bine, prin acestă afirmare oposi­țiunea își dă uă desmințire cum nu se pate mai patentă, ea probeza prin acesta că alegerile au fostă libere și că actualele Camere suntă sincera espresiune a țarei, căci, deci majoritatea guvernamentală s’ară evapora îndată ce guvernulă ară face cu­noscută proiectulă sed, apoi este învede­rată că acesta majoritate nu e legată de guvernă, ci are m­ânile libere că repre­­zintă voința țârei (aplause). Oratorul­ declară că nici una feră de decorațiune nu împodobesce peptură d-sele, înse decorațiunea cea mai frumosă pe ca­re o posede și pentru care e mândru, este că d-sea e membru liberă ală unei libere majorități­ (aplause prelungite). Terminândă face apelă la toți senatorii de­ a lăsa de­uă parte tóte acusațiunile per­sonale și de-a face cu oficiării cari înainte de m­ă resbelă amână duelurile. Se amâ­­nă că și noi acesta luptă până după resol­­verea marei cestiuni naționale, pe care o avemă dinaintea nostră! Celă puțină atâta patriotismă cere se a­­rate membri oposițiunii cari declară că aă iubire pentru acesta țară. Vorbindă apoi de Evrei, d-sea spune că Românii nu i-au urîtă nici uă­ dată pentru religiunea loră, ci pentru că s’aă introdusă în țară ca lăcustele pentru ca s o esploa­­teze și s’o înegrască în străinătate. Ei bine, déci astăzî ne vomă arăta uniți, ca în tóte cestiunile mari naționale, déci vomă lucra cu toții, mână în mână, și vomă dovedi Evreilor­ și Europei că suntemă uă națiune care spre a face să tacă pasiunile perso­nale când­ e vorba de una peliculă care o amenință, atunci Europa ne va respecta și Alianța Israelită va amuți. (Aplause pre­lungite). D. Președinte adu consiliului dice că d. Catargiu îlă provocă la ună duelă judiciară înaintea Curții de Casațiune. Nu soie case décá acestă duelă s’ară puté realisa.. Respunzândă la acuzările ce s’aă făcută guvernului, dice că guvernul ă a declarată că nu cere ca Senatulă se dică nici mă­­cară ună cuvântă în favorea lui. Ce s’a­disă în mesagiă ? Că la alegeri a domniță legalitatea. Ei bine, voiesce pre oposițiunea ca străinătatea se credă că alegerile s’aă făcută prin ilegalitate? Prin acésta ea lo­vesce legalitatea iei însășî in aceste Ca­mere, lovesce prestigiulă acestei ă Camere și acesta nu e în interesulă țârei. ’ Ne somați se renimă cu ună proiectă de lege. In acesta privință Constituțiunea e clară, căci cjice: „Corpurile Legiuitore procedă la revizuirea cutăriiî articolă*— nu guvernulă. Se contesta puterea esecutive chiară drep­­tulă de a sesisa puterea legiuitore cu re­vizuirea Constituțiunii, și acum i-se cere să prejudece acestă cestiune până într’a­­tâta, în­câtă s’o și resolve printr’ună pro­iectă de lege? Dară cei cari ceră de la guvernă pro­iectă de lege uită discuțiunile urmate în Camerele trecute între motivistî și nemoti­­vistî. Marea majoritate, aprópe unanimita­tea Camerelor­ trecute , au votată că nu trebuie să se prejudece cestiunea, și de aceia nu s’a primită părerea motiviștilor­. Apoi acum se cere ca guvernu să să vină cu unu proiectă de lege. Cine a dată casc guvernului acelă mandată? Nimeni. Prin urmare, nu póte să aducă nici ună pro­iectă, ci Camerele dă să ia inițiativa, căci așa ejice Constituțiunea. Guvernul­ n’a refuzată de a da Corpu­­rilor­ legiuitore tóte actele cari le posedă și tóte informațiunile pe care le póte da. Le va pune tote la disposițiunea Camerelor d. Déca d. Catargi declară că a audiții gurile rele spunândă că d-sea și colegii d-sele au vândută țara străiniloră, apoi îi respunde că tocmai d. Catargi a făcută cea mai a­­geră propagandă în Moldova, respândindă vuietulă că Brătianu a vândută Basarabia Europei și țara Evreilor­. Țara cunosce énse și pe d. Catargi și pe d-sea, pentru că ’î judecă după fapte, ară nu după vorbe. (Aplause prelungite). Mai este acuzată că nu a sulerată ce­stiunea Israelită în Congresul­ de la Berlin. Apoi déca d-sea ară fi făcută acesta, a­­tunci ară fi meritată să fiă spânzurată, or fi nn trimisă la Casațiă, după cum cere a­­cum d. Catargiu. D-sen și cu d. Kogălnicanu nu s’aă dusă la Berlin ca să discute cestiunea israelită. Nu numai că nu aă sulerată cestiunea, dére nici în urmă nu aă voită se o dis­cute măcară și a rugată pe d. Kogălnica­nu să nu facă de­locă mențiune de recu­­noscerea independinței țărei. Tuturoră di­­plomaților­, atâtă din țară, câtă și din străinătate, le-a dmisă totă­dea­una că ară fi vă onore pentru noi decá amă fi recu­noscuți, înse acesta atârnă de la noi. A­­cesta a dust-o, pentru că nu a voită să ia nici celă mai mică angagiamentă înainte de a se pronunța țara. Oposițiunea, care se îndouiesce de purtarea guvernului față cu străinătatea, nu are de­câtă să întrebe pe agenții noștri diplomatici, ca să’î spună d-lară ce s’a urmată. Aceștia îi va spune adeverulă, fiindă toți rude cu membrii șe­­filor­ oposițiunii, căci partida liberală nu are sistema d-lui Catargi de-a mătura totă cândă vine la putere (aplause). D. L. Catargi impută guvernului că n’a pusă în gura M. S. R. Domnitorului uă so­­luțiune. Ară fi voită d-sea să se facă uă 1 lovitură de stată și în contra Camerelor­ și în contra Domnitorului. Se miră cnse ve­dende pe d. Catargiu făcându-se astăzi profesoră de constituționalismă. (ilaritate, aplause). A­disă d. Catargi că acestă guvernă a făcută cele mai mari monstruositățî. Dară nu e destulă a acusa, trebuie a se cita și fapte. Ce a făcută d-sea? D M. Kostaki la a­­cusată că a primită pe împăratură Alexan­dru II cu pâne și cu sare. Da, așa l’a pri­mită, pentru că a venită ca m­ă este în țara nostră, și e mândru că celă mai mare autocrată din Europa, venindă în­­ era no­stră, a învățată să ne recunoscă ca na­țiune, ca stată și să ne respecte (aplause). Respundândă d-lui Catargiu la plânge­rile d-sele în contra acuzărilor, ce se aducă de di­are guvernului trecută, d-sea arată că, în ceia ce privesce presa , acele­­ fiare cere suntă organele conservatoriloră aă e­­scelatfi totă­ d’a­una prin violență. Vorbesce apoi de libertățile de care s’aă bucurată cetățenii și presa în timpul­ resbelului, cândă 300,000 de baionete străine se aflaă în țară. A­disă d. Florescu : S’a dusă oștirea ! ’ De la d-sea a înțelesă acésta, delfi n’a în­­­­țelesă-o din partea d-lui Catargi. Ei bine, cândă oficiăriî și soldații ro­­­­mâni, luptândă pe câmpiile Bulgariei, aă escelată într’atâta, în­câtă aă fostă admi­­­­rațî chiară de împăratulă Rusiei, și s’aă întorsă cu consciința valorei loră, ei bine,­­ atunci înțelege pentru ce d. Florescu dice , s’a dusă armata! S’a dusă în adeverd; ea nu se va mai pute întrebuința ca instru­­­­mentă în luptele electorale. (Aplause pre­­­­lungite). Oficiărulă și soldatulă își voră cu­­­­nosce de acum înainte și forța și demni­­­­tatea loră și, ori­ce furtună ară mai veni peste acesta țară, ei voră sei, mai bine de câtă ori­ cândă, să facă ca țara loră să iesă cu bine dintr’ânsa. (Aplause prelungite). Se cere închiderea discuțiunii și punân­­du-se la votă se primesce. Se pune la votă luarea în considerare a proiectului minorității de respinsă la me­sagiu­­l Tronului, și se respinge cu 35 bile negre contra 17 albe. Se pune la votă luarea în considerare a proiectului majorității, și se primește cu 39 bile albe contra 3 negre. Ședința se ridică la orele 6 și jumătate. Esamenele școlare în 1878—1879. În Iuin­e. Orele 8—11 a. m. și 2—4 p. m. Orele 10 a. m.—2 p. m. Scota normală primară Carol I, Cl. I Sc. fisico-naturale și Agricultura, Cl. II Religiunea, Cl. III Istoria universală, Cl. IV Vorbirea, scrierea și citirea. Orele 8—12 a. m. și 2—5 p. m. Scota normală a Societății pentru învățătura poporului românii, Cl. I Geografia, Cl. II Istoria, Cl. III Mu­sica, Cl. IV Religiunea. Cl. IV Compt. și Curs. mărf. _ Cl. V Compt. și Burs. mărf. _ Liceulu Liceulu Sem­inarulu Sf. Sava. Matei-Basarab. centrala. Cl. I — _ _ Cl. II Materal. — Religiunea Gl- HI — Musica L. lat.-rom. Cl. IV — __ _ Cl. V L. francesa Maternal. — Cl. VI — _ _ Cl. VII Istoria — Gimnasiulu Gimnasiulu Gimnasiulu Lazar. Mihai­ Brav. Cantemir. 9­­1 ~ Geografia Religiunea Cl. II L. Irancesä L. francesä — CI. III Istoria Religiunea — Cl. IV Geografia Istoria __ Scota comercială. Scala centrală de fete. CI. I Geografia Sc. naturale Cl. II L. francesă L. francesă Cl. III Matematica __ PARTEA ECONOMICA Mișcarea porturilor L. Galați, 7 Iunie. — Corăbii sosite încăr­cate 1. deșerte 2; pornite încărcate 3. Va­­pore sosite 4; pornite 5. Bastimente față în portă 23. Porumbulă, 33 lei. S’aă esportată 578,240 klgr. grîă, și 1,356,000 kigr. porumbă. Brăila, 7 Iuniă.— Corăbii sosite încăr­cate 34; deșerte 1; pornite încărcate 5; deșerte 25. Vapore sosite cu mărfuri 4. Grtul și ghirea 59 1­25 b.—96 1. 29 b.; ciacîr, călit. 1, 51 1. 10 b.—90 1. 73­­ b.; porumbulă 47 1. 40 b.—51 1. 84 b.; or­­zură 29 1. 63 b.—34 1. 7 b.; secara 37 1. 3 b.—40 1. 73 b.; rapița 49 1. 99 b. Fa­sole suta de cca 18 1. 50 b.. Reproduceam următorele serii, care au fost­ publicate numai în edițiunea pentru Capitală a nume­ralul precedinte : Pesti Naple de la 18 Iunie află din Bel­grad că neînțelegerile Sârbo-bulgare în pri­vința limitării otarelor­ nu suntă încă a­­planate. Serbia cere menținerea limitării stabilită de capul­ statului majoră rusă și sanționată prin hatișeriful­ Sultanului de la 1833. Rusia case pretinde ca aă parte în­semnată din districtul­ Zaiciar sa fie a­­lipită la Bulgaria. Societatea „Economia“ din Bucuresci. Din cauză că în ziua de 3 Iuniă cu­rentă, cândă a fostă convocată adunarea generală a acestei societăți, nu s’eu putută întruni m­ă numără suficientă de membri, suntă din noă rugați d-nii membri a veni negreșită în ziua de Duminecă 10 Iuniă curentă, la orele 8 sera, totă în localul­ Societății române de Arme din strada Ba­tistea, fiindă la ordinea­­ filei ascultarea ra­portului comisiunii despre cestiunea fon­dului societății pe anulă expirată, precum și ori­ce alte cestiuni pendinte sub care se vor­ propune în ședință de ori­care membru. Amă onore, d-le redactoră, a vĕ ruga și cu acésta ocasiune se bine-voițî a primi asigurarea pre osebitei mele considerați­uni Vice-președinte, C. Trotanu.

Next