Romanulu, iunie 1879 (Anul 23)

1879-06-11

Se pune la votă închiderea discuțiunii și se respinge. D. D. Rosetti-Tețcanu este în contra adresei, deorece în ea se vorbeșce de liniștea și legalitatea care a domnită în alegeri. D-sea e énse de părere că legalitatea n’a domnită și că astăfelă adresa, nespunândă Domnitorului cu francheță adevărulă, ară deveni, nu ună actă de curtenire, ci ună actă de curtesanî, și Măria Sea, care n’are curtesanî în palatulă scă, ară vedhe cu durere asemeni omeni în Camerea românescă. Vorbesce apoi de circulara dată de d. ministru de interne înainte de alegeri, prin care agenții administrativi sunt invitați a respecta drepturile cetățănului, și dice că cu totă acésta circulară alegerile nu s’aă făcută în deplină legalitate. D-sea a combătută în contra d-lui Lascar Catargiu, însé nu pentru ca în locu ’i să vină ună altă Lascar Catargiu. D-sea nu voesce se resterne pe d. Brătianu, județulă nu l’a trămisu pentru acésta; din contra, l’a trămisă ca sé facă pe d. Brătianu să remână pe banca ministerială, case să fiă condamnată la osânda teribilă de-a face binele țărei séle (aplause, ilaritate). Vorbindă de alegeri, dice că prefectulă de Bacăă a mersă în col. IV pene a spune că, décá d. Eugeniă Ghika își va pune candidatura și nu se va pleca mai anteiă d’inaintea d-sele, atunci se va face vérsare de sânge, și acestă d. prefectă este atică în capulă județului. . . Tă voce. Mi se pare că a fostă conservatoră, d. Esarcu. I. Eug. Ghika. A fostă prefectură d-lul Catargiu. D. D. Rosetti-Tețană. Tocmai acesta a fostă greșela d-lui Brătianu, că s’a servită cu ómenii guvernului trecută. . . Foci. Și noi ne plângemă de acesta. D. D. Rosetti-Tescanu critică apoi legea electorală, care face colegii de câte 15 și 20 alegători, astăfelă că cu câte-va distribuiri de funcțiuni și de moșii de ale statului ună colegiă pote fi lesne convertită, pe cândă, deci colegiele ară fi compuse din câte 20.000 alegători, atunci nu s’ară mai pute face ingerințe. Terminândă, declară că va vota în contra adresei, nu ca oposantă, ci pentru ca să ’șî fadă datoria de bună Română, spunându adevĕrulu francamente, ori nu fâcéndüună actă de curtezană. D. I. Codrescu susține adresa, arătândă că imputările de nelegalitate ce se aducă alegeriloră nu suntă întemeiate și că nu este patriotică de a stigmatisa de ilegale alegerile și mișcarea țărei care a trimisă acestă Cameră de revizuire. Respunsul la discursul Tronului este concepută astfelă încâtă s’ară pută vota în unanimitate ca ună omagiă adusă Tronului și ca ună semnă de uitare a desbinărilor între partide, în ajunulă de a procede la resolvarea unei mari cestiuni naționale, unde, nuuă partidă, ci tóte partidele trebuie să simtă românesce, ca să dă uă soluțiune românescă și folositóre pentru țără (aplause). D. N. Ionescu face ună lungă discursă în contra adresei, pe care regretămu că spațiulă nu ne permite a’să resuma mai pre largă. Ca și ceilalți d-nî oratori din oposițiune, d-sea susține că legalitatea n’a domnită în alegeri; era după aceia critică Mesagiul Tronului, care prejudecă cestiunea israelită. Făcândă acum din adresa Cameliînă parafrasă a acelui Mesagiă, trebuie și ea să prejudece cestiunea. In Mesagiă se afisă că ne vomă conforma art. 44 ală tratatului de la Berlin. Prin urmare, după d-sea, adresa prejudecă cestiunea, pentru că Mesagiulă exprimă acea dorință. D-sea termină dicenda că opiniunea minorității a triumfată și că Europa va vede în acesta actul nostru de nașcere, ca Stată independentă, va vede că suntemă ună poporă care virilmente esercitămă drepturile nóstre suverane. Ședința se rădică la orele 6. CALUL DE BĂTĂLIE AL REACȚIUNII Demisiunea D-lui Simeon Milulescu Domnule Ministru. Este mai multă timpă de cândămă d. Moldovenu a publicată neste acte, din care resultă că că, în calitate de directoră față ministerului de interne, pentru bani, așă fi escamotată închieiările consiliului de miniștri, așă fi dată care de transportă, în modă de rechisiție, unui d. Varșavscki, bancă, așă fi impusă săteniloră să mărgă cu povără peste Dunăre ele. Nesce asemenea acte publicate aă găsită resunetă în presa oposiției, care mai peflă ce oji profită spre a mă ataca nu numai personală, ci chiară în memoria părinților mei. Dosarele afacerii careleră de rechiziție date pentru intendența imperială se amă înaintată parchetului de Ilfovă, a doua zi după publicarea acteloră lui Moldovenu, spre a constata faptele ce mi se impută și a da justiției pe culpabilă, — și, pentru a se înlătura bănuiala că eă, ca directoră ală ministerului, așă pută influența justiția, o’amă rugată prin telegramă să ’mi primiți demisiunea. — La acesta d-vostră ați crezută bine a ’mi respunde : se stau la postulu meu pene vs veți înturna. A trecută mai bine deuă lună de atunci și că încă nu suntă liberă, eră calomnia desfănțată și fără margine continuă a mă ataca cu nedemnitate. Domnule ministri. După uă viață întregă de muncă cu onestitate, după două ani și jumătate de funcționare, ca directoră al ministerului de interne (funcțiune pe care scrți, dle ministru, că nu amă reclamată-o că, ci d-v. ați făcută apelă la mine, stăruindă multă ca să o primescă, fără nici uă retribuțiune, și, în timpi grei, totă-d’auna la postură meă, dândă cu consclința împăcată modestulă meă servidă intereseloră țărei mele; astăzilî, vedându-me isbită în totă ce are o mulă mai scumpă; vădeadă că cei însărcinați cu dreptură și datoria de-a mă apăra nu voră se o facă, vă rogă din noă și cu tură stăruința să rădicați de asupră’mî sarcina ce mi-ați impusă, considerându-mă chiar de astăzî demisionată, ca sé potă, ca simplu ‘particulară, stărui să se facă lumină, asupra acestei afaceri, care, prin nepăsarea unora, prin sfruntarea altora, a devenită mă cală de bătaie pentru aceia cari nu caută de câtă a înegri totală, pentru interese meschine de partidă, săă de ură personală. Nu potă termina, d-le ministru, fără a vă arăta și aci deplina mea recunoscință, pentru încrederea și stima cu care totăd’auna m’ați onorată, și fără să vă asigură din nou că, orî care va fi posiția mea, pînă la sfîrșitul vieții mele, nu voi înceta de a servi supt stindardul partidei pe care stă scrisă onore și muncă. Primiți, d-le ministru, încredințarea celui mai profundă devotamentă. S. A. Mihălescu. ROMANUL I, 12 IUNIU, 1879 SOIRI D ALE PILEI. Din capitală. D. comite de Hoyos, trimisă estraordinară și ministru plenipotențiară al Austro- Ungariei, reîntorcendu-se din congediă, a reluată direcțiunea afacerilor, legațiunii imperiale și regale. Din județe. Monitorul de ieri publică decretul, prin care d. Marin Petculescu, fostă suptoasieră, s-a numită în aceiași funcțiune la casieria județului Doljă, în locul d-lui M. Nanu, suspendată după cererea parchetului de Doljă, pentru complicitate în faptul falsificării unor chitanțe de rechizițiu. * Anunciămă cu plăcere aparițiunea încă a două organe de publicitate, care-și propună să susție principiile liberale; unul din aceste organe se numesce Giurgiulă, și apare în orașul cu același nume, și celălaltă Suceava și apare în Fălticeni. Le urămă durată lungă și stăruință în frumósa misiune ce aă luată asupra-le. * Dâmbovița spune că d. Ghiță Pârjolescu din Tîrgoviște, și d Teodoră Mihhăiescu au oferită cărți, spre a se distribui ca premie elevilor silitori. Faptulă e lăudabilă și felicitămă pe autorii lui. Din țevile latine. Principele Jérôme Napoleon, fiindă vestită despre mortea principelui Louis Napoleon, a respinsă că, în sera de 9 (21) Iunie, va sosi la Paris, înainte de sosirea lui, bonapartiștii nu vor lua nici ootărîre. * La San Miguel, în Spania, s’a descoperită, în noptea de 19 iunie, oă conspirațiune socialistă. Mai mulți socialiști au fost arestați. Din străinătate. Din Cairo se anunță că Kedivulă s’aotărîtă deja să abdice și să plece în Europa. Marele Vizir, Keiedin pașa, a consiliată pe pretendentul tronului egiptiană ca deuă camdată să nu mărgă la Constantinopole. Uă deputațiune a ulemaleloră, care voia să invite pe iedivă să nu abdice, n’a fostă primită la paiață.* Daily Telegraph de la 20 Iunie anundă că Englesia aă fostă din nou bătuți de către Zuluși. I* Corespondința politică află din Filipopoli că Aleco-pașa ară fi nevoită să ia măsuri energice pentru restabilirea disciplinei între milițienii rumelioțî. Cronica judecitorescăi. Tribunala Corectională. Alaltă ierî Miercuri s’a înfățișată înaintea trib. Ilfovă, secția II-a corecțională , afacerea d-nei Carina în contra fraților Bally pentru sustragerea unui mandată de pensie. In același timp, erau acuzați de insultă în contra autorităților judiciare române. Tribunalul, după ce a ascultată depunereae și apărarea acusaților, represintată de d. D. Giani, a condemnată pe frații Bally la unăană de închisore. Curtea cu Jurați. In noptea de 6—7 Septembre 1878 uă cătă de țigani nă călcată casa locuitorului Stancu Vlad din plasa Mortiștea (Ilfovă), aă bătută pe Stancu câtă și pe socia lui ca să li se de bani. La strigătele victimelor acestei călcări, mai mulți săteni au alergată, împreună cu autoritatea locală. Hoții aă fugită, dără uulă, lovită de ună gloată, plecată nu s’a putută afla de unde, a cădutu într’uă gropă cu cărămizi, unde a fostă arestată. La vr’uă a stânjinî întruă altă gropa, s’a găsită ascunsă ună altulă, care a și mărturisită faptulă, denunțândă și pe complicii sei. Aceștia au fostă îndată arestați în corturile loră, unde s’aă găsită ascunse hainele loră pline de noroiă și de apă, căci fuseseră siliți în fuga loră să trăcă mărîuleță. Afacerea a venită Vineri la curtea cu jurați din Ilfovă, în locul afacerii Delaporte (pentru falsificare de monete). Curtea a condamnată pe Radu Ciobotară, autoră principală ală călcării, la șase ani de închisore ; pe Radu Stelea, Dumitrache Mihalache și Costache Sandu la câte trei ani de închisore; și pe Costache Radu Ciobotară, fiulă minoră a lui Radu Ciobotară, la două ani. Ion Gheorghe, celă dosită, a murită în spitală și Stan Gheorghe a dosită din spitală, unde fusese transportată, fiindă bolnavă. —Ieri, Sâmbătă 9 Iunie, curtea cu jurați a condamnată la șase ani de reclusie pe Nicolae Delaporta pentru falsificare de monedă și punerea iei în circulația. (Renascerea). SEPTEMANA FINANCIARA. Pieta nostră a dată locă unei reacțiuni, care, în urma urcării din săptămânele trecute, nu ne pote delocă mira s cu neliniști. Lipsa de cumpărători, pe două parte, și, pe alta, ofertele cam stăruitore ale câtorva speculanți slabi n’aă putută întârzia a provoca uă răpede scădere a cursuriloră. Astădî observămă énse deja cursurile puțină îmbunătățite și totulă ne face a spera într’uă reîncepere a cursuriloră. Pentru adeverirea acestoră vedem, ne basămă pe termenul de lună și pe bunele nuvele ce avemă despre recolta nostră. Francia și Italia vor recurge fără îndouiala la productele nóstre, recolta fiindă astă dată decisivă forte rea la densil; putemă fără spera pe ună esportă mai considerabilă. Scăderea a bântuită săptămâna acesta cursurile efectelor, și mai pe tate piețele străine, mai cu semn la Viena, unde spunea despre apropiata ocupare a sandiacului Novi-Bazar a produsă oă adevărată panică. Astăzî efectele nóstre facă : Obligațiunile rurale 102 și jum. Renta 72. Obligațiunile domeniale 104 și jum. Obligațiunile de pensiuni 183. Creditulă funciară rurală 98 și jum. Creditulă funciară urbană 94 și jum. Imprumutură municipală 103 și jum. Loje municipale 27 și jum. Acțiunile »Dacia* 205, »România* 70. La Berlin valorile nóstre de drumă de seră suntă : Prioritățile 88.60. Obligațiunile 92, Acțiunile 31.30. (Renascerea): soră, în care fumulă ocupă ună întinsă spațiu. Răspândirea familielor, dăca este un piedică pentru servițiulă medicală, este însemnă avantaiă pentru ventilațiunea atmosferei caseloră. Pe câtă atmosfera interioră și esterioră caseloră este înfumurată, ceia ce se observă mai cu sămăsăra și dimineța, cândă căminele suntă încă energică acțiune, timpulă fiind liniștită, pe atâtă este de vătămătore sănătății, prin incompatibilitatea vitală între productele combustiunii și viața animală. Intrândă în camerele locuite iarna, mi s’a întâmplată să fie forțată a eși afară îndată, unde, întrebândă pe locuitori cum potă trăi în acelă fumă, a mă primită responsură , neamă învățată, domnule! Dără pentru ce n’ațî învățată și ochii ca să nu mai roșăscă și să nu mai plângă ? Respinsă : eu, domnule, deműne trece nouă. Dără apoi copiii?!... Cândă în casă ardă lemne verde și de multe ori escremente de erbivore, ca maieftine și mai aprope, este chiară curiosă a vede cum casa vărsă fumă pe o mulțime de guri. Nu posedă analize asupra composițiunii atmosferei locuințelor, fără care trebuie să fie alterațiunea iei într’uă cameră așa de înfumurată, care n’are în generală mai multă de 15—20 m. cub , cu ferestre imobile (lipite cu hârtiă) în totală minimum de 0,50 m. p., în care, pe lângă părinți, 3—4 copii, rareorî unămoșă senită bunică, mai locuiescă și pisică, cățelă și purcelă, ale căroră producte de totă felulă, pe lângă necurățeniile trecute din oboră său coșară și bucate sau resturile loră, infiltră pământală suprafeței camerei. Se pote înțelege că, în acesta absolută lipsă de curățenie, este norocă că alimentele ce se conservă în casă sunt numai vegetale și în mică cantitate, afară de ici-colo câte ună crăpcănă suspendată la podină și de putineță săă puțină brânză, care cuse la munte, în generală, numai se fabrică, era funcția și o facă la câmpă. Durerea de capăce te apucă în câteva minute, intrândă acolo, coroborăză pre bine calificațiunea de infecțiune a unei astăfelă de atmosfere. Gradul alterațiunii acestei atmosfere se pote aprecia și din următorele împrejurări : De mai multe ori mă conducea dintr’ună sată într’altulă câte ună vătășelă. Mergeamă pe josă, și elă în partea despre care adia ventula. Atmosfera vătășelului meă era atâtă de infectă, că, împinsă de venta peste mine, ună mirosă miasmalico-empyreonmtico-alcoolică m'a forțată să ne schimbamă loculă. Acesta probéza înfiltrațiunea hainelor, lui de miasmă și de producte de combustiune, frtă esalațiunea lui pulmonară și de producte metalice. Infecția miasmatică provine din cumulul necurățeniei corpului și locuinței, era cea empyreumatică demonstra afumarea la care este expusă, pe câtă timpă ședé în casă, coșulă ardendu. Acésta composită infecție, în generală în casa țăranului, mai cu sema iarna, n’așă pută să o esprimă mai bine de câtă spunăndă că, intrândă acolo, așă fi preferată nici să amă odorată, nici să respiră. Amă dormită în cătunulă Stănila, dependințe de Mlăjet, departe de comună M oră călare, unde productele, ca fînă, porumbă, din vecinătate, se introducă precum și în alte multe cătune, sau cu sania pe uscată, ori cu calulă, săă cu spinarea, și amă preferită uă cameră fără focă în luna luî Marte, cândă acolo este încă iernă, astupândă ferestrele cu perine din téncu și înfășurându-mă în pături, care formăză în generală luxură tancului fetei țăranului chiabură. Corupția atmosferei camerei și a casei prin fumă și necurățeniă cade și mai bine în evidență prin efectele iei exprese în fața acelora ce respiră multă în acea atmosferă. Intr’adevără, caracterele miseriei m’aă lovită în ochi, și écé câte-va din împrejurările în care și mai bine ea se dă pe făță . La 2 Februariă 1878 amă sosită ca medică în comuna Pătărlagile, reședința plaiului, și la 5 Februarie mă enumeramă și că între invitații la uă nuntă, destulă de principală ca să se fi adunată multă lume. Avui supt ochi ună numeră însemnată din tóte clasele societății și amă vădută aceia ce nu mă așteptamă se întâlnescă la nuntă: într’ună numeră de 58 flăcăi, amă vădută la jumătate dintre iei pipernicirea, decolorațiunea și sbîrcirea, insuficiența de nutribiune dândă tegumentelor espresiunea unei bătrânețe premature și a unui sângedă stimulă juvenilă și pe faclă și în mișcările loră. Acestea erau cu atâtă mai aparente. " Estimenele școlare în 1878-1879. 12 Iuliu. Cl. VII — L. italiană Retor, biser. Gimnasiulü Gimnasiulö Gimnasiulfl Lazar. Mihaî-Brav. Ganternir. CJ. I -- -- Pî* TIT T — Matematica t. 11 L. română — Religiunea ' v — Sc. naturale Orele 8—11 a. m. Scala Scala Scala comercială. centrală de fete. profes. de fete. un i L.românâ — Religiunea CI. 11 Fisica — Elem. compt. Cl. III L. germană Religiunea Caligrafia CI. IV L. francesă Pedagogia — CI. V L. francesă — __ Orele 10 a. m.—2 p. m. Scula normală primară Carol I. Cl. I Religiunea, Cl. II Vorbirea, Scrierea și Citirea, Cl. III și IV n’au esamenii. Orele 8—12 a. m. și 2—5 p. m. Scala normală a Societății pentru învățătura poporului, românii. Cl . Musica bisericesca, Cl. II L. română Cl. 111 nare esamenu, Cl. IV Matematica. Orele 8—11 a. m. și 2—4 p. m. Liceulu Liceulu Seminarulu St. Sava. Matei-Basarab. centrala. Cl. I Geografia Sc. naturale — Gb 11 — L. latină — Cl. III L. latină L. francesă — Cl. IV Fisica Istoria Sc. naturale JTM V. L. italiană 1st. univ. bis. Cl. VI Filosofia Matemat. L. elină partea economica Mișcarea porturilor fi. Severina, 8 Juni Ci.—Corăbii sosite si portite deșerte câte 1. Griul, ciacîr, călit. I, 75—80 lei ; călit. I 657771 lei; P ° muAula 38—40 lei. Brăila, 8 Iuniă.— Corăbii sosite încărcate 6; deșerte 9; pornite încărcate 10; deșerte 9. Vapore sosite 3; pornite cu producte 3. Prețurile productelor: totü cele din drele precedinte. Griu la ghirea (52—60 livre) 59 1. 26 b. —96 1. 29 b.; ciacîr, călit. I. (52—59 livre) 51 1. 84 b.—90 1. 73 b.; porumbul( 59—61 livre) 47 1. 40 b.—50 1. 84 b.; trzula (42—44 livre) 29 1. 63 b.—34 1. 1 b.; secara (50—53 livre) 37 1. 73 b.— 10 1. 75 b.; răpită 49 1. 99 b.; Flisole iuta de cca 18 1. 50 b.; Galați, 8 luni a. — Corăbii sosite deșerte 1. Vapore sosite 5. pornite 4. Bastinente față în porta 22. Griula ghirea 49—50 lei ; porumbulu 511. 50 l. S’au esportatu 780,800 klgr. gríu ,37,600 klgr. rapiță și 411,680 klgr. orezü. Reproducem următorele serii, care au fost publicate numai în Edițiunea pentru Capitală a numerului precedinte : Servițiulu telegraficii aici Agenției Havas. Viena, 21 iuniü.—D. Teisserenc de Bort, abasadorulu Franciei la Viena, a infornatü astădin ministerulu afaceriloru străine despre demersuru făcută în comună de care Francia și Englitera pe lângă iedivă și a invitată pe Austria a se asocia cu acestă demersă. BANCA ROMÂNIEI. Avemű ouerea în cunoșciința pe unii posesori ai acțiunilor Băncii României că al XV-lea cupona se va plăti, cu începere de la 1 Iulie iutentă, în Bucuresci Londra și Paris, cu 16 șilingi de acțiune, restul ü disidendeî anului 1878, conformă art. II § 1 din statute. Bucuresci 6/17 Iunie 1879. Direcțiunea, cu câtă icî colo, în hora nunțeî, sălta câte ună robustă ciobană ori fiă de cârciumară săă primară, supt piciorele căruia părea că dîrdie pământulă. In tabloulă nunțeî seciulu femenină în generală este și mai lipsită de espresiune juvenilă și de desvoltare, eră copiii toți cachectic!—și omeni în adânci bătrânețe mai că n’amă văduvă. După două septemâni, la uă altă nuntă și într’una publică asemenea numerosă, n’amă vedutü uă stare generală de sănătate și forță mai mulțămitore. Lasă alegere de primară în comuna Calvinii, între 108 țărani n’amă vădulă de câtă 4 bătrâni, albiți de bătrânețe și viguros! (două din eî încă buni vânători); era restulüameni de la 45 ani în josă, între care mai mulți slabi de câtă grași și dintre cari mulți mi-aă cerută doctorii de friguri și de tuse, eră două s’aă plânsă chiar de Hemoptisie tuberculosă. Amă visitată câte va din locuințele țăraniloru și aspectulă camerei de locuită nu-’să potă compara mai bine decâtă cu ală unei catacombe pârlite peste totă și cu toți din ea. (Fa urma).