Romanulu, iunie 1879 (Anul 23)

1879-06-25

ANULU DOUE­ T­ECI ȘI TREI VOIESLE SI VEI PUTEA. A­N­I­­N­C­I­U­R­I. Lini" de MO litere petit, pagina IV. — 40 ban Oeto , , , pagina ül. 2 lel — A se adresa: IN ROM­ANIA, la administrați­unea diacului. LA PARIS, la Havas, La miile et G-ne, 8 Place de la Bourse, LA LONDON, ia Eugéne Mieoud, No.öl-A fleet Street, London K. C. LA VIENA, la d-nil Haasentein și Vogler Walfischgasse 10. LA HAMBURG, la d. Adolf Steiner, pentru tötä Germania. Articolele nepublieate se ardü. 20 RANI ESEMPLARULÜ Red­acțiunea și Administrați­a satanrdea Rdmneî 14 i ■■■■ —m miwiwi ■■mm <ntm i min .>mn riirifiiaiir mTiw-i-rTii'-rr-'— ' ■ Sucurescl,2? SH Marea, majori­tate, ama pute­a ice aprópe unanimitatea Româniloru, nu ’și dâ ancă sema de mărimea peri­colului In care și-ară pune țara, deca ară lua cam peste piciură tra­­tatulu din Berlin, adică hotărîrea celoră șapte mari puteri, întărită de voința de seră a d-lui de Bismark. Trebuie să mărturisi­mă—căci nu­mai mărturisindu-ne defectele vomă ajunge a ne îndrepta— că suntemă cam orientali, în ceia ce privesce grija de viitoră. Ne ocupămă aprope numai de z­iua de astăzi, fără a ne gândi ce consecințe va avea în vii­toră ceia ce facemă. Nepăsarea este fondulă caracterului celor­ mai mulți dintre noi; ne facemă pofta și gus­­tulă în momentul­ în care ne a­­flămă, mai multă sau mai puțină nepăsătorii de efectulă ce va ave acesta poftă mâne scă poi-mâoe. „Unde o ieși se iesă“, acesta este frasa ce o anfjimă rostindu-se de mulți, chiar atunci cândă este uă crimă de-a lucra orbesce și de-a nu căuta se prevedemă „ce va ieși“ din ceia ce facemă. In Gestiunea ce ne muncesce as­­tă­­zi, mai cu sem­ă pentru că mulți ’și-au făcută dintr’onsa­mă deplora­bilă armă de partidă, se găsescă din nenorocire unii omeni cari, în loc­ de a căuta m­ă­leacă la reală pe care toți îl­ recunosc em­ii, pro­fită de ocasiune spre a ’și satisface poftele și pasiunile, fără a se preo­cupa de nenorocirile pe care le potă a­­duce țetei. Acest­­oment ară fi cnsé cu totul­ neputincioși, décá nu s’ară găsi mulți cari să’i urmeze prin lipsă de cugetare. Cum și-ară pute­m­ adevera în­chipui ună omă seriosă, care cugetă la consecințele acteloră­sele că cele șapte mari puteri, care au supt­­semnata tratatul­ de la Berlin, aă să permită astă­ ții — cândă forța pri­­meză totă — ca numai România să nu esecute în ceia ce o privesce acesta tratată ? Amă mai înțelege să se măgu­­lescu cine­va că prin mijloce mește­șugite va parveni a ocoli art. 44 ală tratatului de la Berlin, daca ară fi sigură că are în favorea sea­lă putere ore­care în Europa. Dară, din nenorocire pentru noi, nu numai că la cestiunea Evreiloră nu avemă în favorea nóstra nici uă putere, și mai cu osebire nici uă putere din acele a căroră amicie și susținere nu ne ară costa pre scumpă, derű­ancă în­­trega opiniune publică din Occidentă, acea opiniune publică pe care ne amă rezemata de atâte ori, este de astă-dată în contra nostru. Pe ce se ne rezemam a­deră spre a arunca să desfidere Europei în­tregi ? Pe speranța că nu va veni nimeni să ne esecute prin puterea materială ? Să nu ne culcămă pe acea ure­­chiă, căci pre lesne ne-amă pute deștepta mâne esecutați, prin mirifi­cele pe care puterile străine voră sei a le găsi, póte chiară în sînulă nostru. O spunemă acesta fără o­­colire și fără cruțare, căci a venită momentulă în care a sei ce­va și a n’o spune țarei ară fi uă crimă. Se ne iesă dâră din minte că vomă pute face cu tratatul­ din Berlin tată ce ne va plăce nouă, fără a ține nici nă semă de spiri­­tulă în care cele șapte mari pu­teri au înscrisă în acestă tratată art. 44. Déca n’amă aré în jurulă nostru rîvnitori puternici, cari nu facă de câtă a pândi momentulă favorabilă spre a’și satisface pofta; déca celă puțină n’amă avé în contra nostru, în acestă cestiune, pe lângă tote guvernele, și întrega opiniune pu­blică a Europei civilisate, amă pute spera că prin multă luptă și stăru­ință amă face ca art. 44 să remână literă mortá. Ceră, în posițiunea în care ne află­mă, amă fi nesocotiți și culpabili déca ama lăsa sĕ ne scape din mână și singurulă forță ce ne mai remâne de a pute satisface oă disposițiune a tratatului din Berlin, fără a pune existența nostrá în pe­­ricolă. Acestă forță este că Congresulă­i s’a mărginită a proclama principie­­i lăsându-ne nouă libertatea de a re­­­­gula­­ aplicarea loră. Se aplică mo­­­deră principiile cu sinceritate ; se­­ nu credemă că, în momentul­ în care­­ intrămă în familia stateloră Euro­­pei, putemă să nu ținemu semă și­­ de voința iei; se nu credemă că in­­­­terpretările și controversele bilan­­­­tine mai potă servi astăz­i la ceva.. . Numai aplicândă principiulu cu sin­­­­ceritate, — ceia ce nu ne împiede­ j­că de a lua garanți­ile cele mai se­­­­riase pentru apărarea naționalității­­ nóstre, — putemă scăpa de perico­­­­lulă celu mare în acestă cestiune,­­ de pericolul ă de­ a perche totă liber­tatea nóstru de acțiune în aplicarea principiului adoptată de Europa prin art. 44 ală tratatului de la Berlin. Nu ne-a pretinsă nimeni împă­mântenirea în masă a Evreilor­, nu ne-a pretinsă nimeni se ne sinuci­­de mă,­deră eră și nimeni nu a înțe­­lesă ca, prin disposițiuni meșteșugi­te, care, din nenorocire, nu însfilă pe nimeni, se eludămă cu totulă a­­plicarea principiului înscris în art. 44 Suntemă încă stăpâni de a apli­ca cu înțelepciune acestă art. 44, fără a compromite interesele nóstre naționale. Să lucrăm ü­inse răpede, să înlăturămă pasiunile cele rele și speculele de partidă, daca voimă a păstra, pe câtă o avemă, libertatea nóstrá de acțiune, daca voimă a nu da protestă unora d­e puteri de a se ocupa de a dreptur ă și de inter­pretare, și de aplicare, după ce se mărginiseră a proclama principie. Aci este pericolulă celă mare, pe care ne facemă uă datorie de a’lu semnala națiunii, pentru ca ea să nu lase pe unii din represintanții iei să se rătăcescă în vârteju­l meschi­­neloră lupte de partidă. Corpurile Legiuitare dă voită a încredința inițiativa revizuirii art. 7 din Constituțiune unoră comisi­­uni legislative, compuse din repre­­sintanți ai tutoră partideloră. Din nenorocire, efectulă luptelor­ și es­­ploatăriloră din timpul­ alegeriloră se resimțiră în sînulă acestoră co­­misiuni; în sînulă loră nu se putu­ră forma majorități seriose, așa în­câtă la Cameră proiectulă de revi­­­­zuire a fostă înfățișată de 5 din 11 I membri ai comisiunii. Guvernulu, în facia pericolelor­ ce ne pregătesce uă soluțiune care n’ară­tinde câtuși de puțină la a­­plicarea art. 44 ală tratatului de la Berlin, a declarată că nu aderă la lucrarea înfățișată de 5 membri ai comisiunii. In urma acestei de­­clarațiuni, cestiunea ministerială se află pusă în modulă celă mai cate­gorică. Peste puține­­ file, toți Românii vor­ cunosce motivele grave ce aă f­i ; . făcută guvernului că datorie patno- j j­tică de-a pune cestiunea ministerială­­ în acestă cestiune. Uă soluțiune care, în locă de-a­­ acorda ceva în sensulă art. 44 ală­­ tratatului de la Berlin, ie din con­­­­tra și străinilor, creștini avantagiele , de care se bucurau în trecută în Ro­­­­mânia, astă­felă în­câtă nu este ună­­ progresă în spiritul­ ideielor­ seco­­­­lului, ci din contra ună regresă a­­menință a aduce asupra României tocmai marele pericolă pe care­ lă­­ semnalarămă mai susă. Guvernulă și-a făcută dură dato­­­­ria de-a pune cestiunea ministerială, pentru ca țara să scie în urmă a cui este respunderea decâ, din esploata­­rea unei situațiuni nenorocite pen­tru interese de partidă și de cotării, ară resulta­tă nenorocire pentru densa. Gruvernul­ trebuie să urmeze cnsc de a-și face datoria pene în capota, pe câtă va sta âncă la putere; elă trebuie să caute a năbuși în germene propagandele odiose ce se facă prin suburbiele Bucuresciloră de fosta po­liție Catargiescu. Poliția actuală este datore să fie neadormită în supravegh­iarea foști­­lor, capi de bande electorale și fo­­știlor, agenți polițienesci, cari caută prin calomnii și prin infamii a rătăci spiritulă óme­nilor , simpli, spre a­­ târî la acte care ară pute primej­dui chiar vieța țării nóstre. Protestarăm ă alaltă­ieri contra procederii parchetului, în privința acusârii aduse d-lui Simeon Mihă­­lescu de d. Moldoveanu. pe Gruvernu să ne dă­m­ă comunicată, care ’să reprod­ucemă mai la vale, și pentru care îi mulțămimă. Ii mulțămimă nu fundă c’a um­­­blatu să afle décá scrisórea publicată este séu nu a d-lui Warșawski. Acesta nu vedem­ă la ce ară pute interesa pe cine­va. Ceia ce intereseza este décá d. se­cretară generală ală ministerului din întru a dată ordine d’a se da care d-lui Warșawski. Déca acele ordine voră fi date, mai este de trebuită­ să se scie déca ele s’aă dată după cererea d­­lui ministru din afară, și daca ce­rerea a fostă aprobată sau respinsă de ministrul­ din întru. Mulțămimă dară guvernului că deghiară că nu va mai lăsa la voința d-lui Warșawski onórea o­­mului, a partidei din care elă face parte, ș’a guvernului în numele că­ruia a lucrată, ci că va face cerce­tare pe actele făcute de secretarură generală ală ministerului de interne. Șicum­ că d’astă dată celă puțină „acestă afacere se va termina câtă mai ne­întârziată“, precum promite comunicatură, așteptămă cu încre­dere grabnicală resultată. SERVIȚII­LA TELEGRAFICII ALE AGENȚIEI HAVAS. Londra, 5 Iulie. — Sir Charles Dilke a­­nunciă în Cameră. Comuneferă că va pro­pune în 22 Iulie redactarea unei adrese către regina spre a o ruga să invite pe guvernul­ său a sprijini pe lângă Portă răpedea esecutare a reformeloru de intro­dusă în Turcia și rectificarea fruntarieloră grecescă după alți 13-lea protocolă ală tra­tatului din Berlin. Viena, 6 iulie.— cologiele marilor­ pro­prietari func­ari din Austria-de-Josă au a­­lesă 6 liberali și 2 conservatori. Astă­fel, liberalii au perdutü două locuri; ei au­mas perdută țnulă în Tirol și unulă în Co­­rintia. Constantinopole, 6 Iulie.—­S'a răspândită scomptură că ex-Sultanulă Murad a fugită din locuința sea și s'a îmbarcată pe ună vasă, îndreptându-se spre Marea de Mar­mara. Principele Bulgariei a sosită ieri la ora 1 d. a., la 3 ore a primită învestitura de la Sultană și s’a reîmbarcată la 9 ore sera, plecându spre Varna, unde a trebuit a să ajungă astăzi de dimineță.. New-York, 6 Iulie.— isiarulă Ne­w-York- Herald anunțță că Chinesii aă reluată cu forța Kasgharulă, au fostă numerose mă­celuri. Locuitorii din Bulgia se pregătescă a fugi daca orașulă va fi restituita Ch­i­­­esiloră. Constantinopole, 7 Iulie.—Fuga ex-Sulta­­nului Murad se desminte. LUNI, MARȚI 25, 26 IUNIU 1879. LUMINERA­TE ȘI VEI FI. ABONAMENTE.­ In Capitală și districte: mul­ativ 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tote țâri­le Europei trimestru­l&lei, A se adresa: IN ROMANIA, la administrați unea <ji arului, LA PARIS, la d-nil Darvas-Halegram, 5 rue de l’anciene comédie și Havas, Laffite et C-nie, 8 place de la Bourse. LA VIENA, la d. B' G. PopovicI, 15 Fleisch markt. IN ITALIA la d. doctorii Gustavo Croce. Via San Benigno, 17, Genova, Scrisorile nefrancate se refusil. 20 HANI tiäEMPLAHULU REVI SITI R E A. CON8TITUȚIITNII Comisiunea de inițiativă a Senatului. In ședința de ieri, s’a supusă Senatului lucrarea comisiunii de inițiativă în privința revizuirii Constituțiunii. E că raportulă și proiectulă elaborată de comisiune : Domnitorii senatori. Prin votulă d-vóstre de la 13 ale cu­rtatei, ați decisă ca vă comisiune din sî­nulă Senatului să vă propună uă soluțiune în privința modului de revizuire a art. 7 din Constituțiune și au­ bine-voită a acorda onorea alegerea unei asemene comisiuni în personele d-loră C. Bosianu, N. Crețu­­lescu, B. Boerescu, Petre Grădiștănu, D. Pruncu, N. Pilat și Costin Brăescu. Acesta comisiune în completă de cinci, fiindă că d-nii Crețulescu și Boerescu s’aă abținută de a lua parte, s’a constituită supt președenția d-lui Bosianu și mi-a fă­cută mie onorea de a mă numi rapor­tată. După ce am procedată cu tată maturi­tatea atâtă asupra intereselor­ naționale și economice ale țărei câtă și asupra cerin­­țelor­ civilisațiunii moderne, toți membrii presințî în comisiune amă că o sută de a­­cordă asupra principielor­ descrise și în propunerea anexată aici supt No. 1 me­nită a servi la o­ nouă redacțiune supt­­stituită art. 7 din Constituțiune, reservân­­du’și case fie­care din noi a desvolta la timpă în secțiuni și în Senată teoriele ce susține și a introduce când­ va crede o­­portună amendamente sau propuneri pen­tru restricțiuni sad lărgiri după vederile sale isolate. In ceia ce mă privesce pe mine, usândă de posițiunea ce amă ca membru al­ co­misiunii și de espresa reservă ce mi-amă făcută în comisiune, amă elaborată proiec­tulă meă, pe care amă onore­am să supune d-vóstre anexată aici supt No. 2. Acestă resultată finală ală comisiunii, îlă supună cu respectă la apreciarea dom­­niei-vostre. Raportată, Costin Brăescu. PROPUNERE. Cei ce voră voi a se naturalisa în Ro­mânia voră fi datori a cere naturalisațiu­­nea prin suplică către Pomnă, a aduce re­nunțarea în scrisă de la protecțiunea­­ străi­nă și probe autentice că a fostă cetățeană, bucurându-se acolo de tote drepturile ci­vile și politice, aretândă capitalurile, starea, profesiunea sau meseria ce exercită și vo­ința de­ a statornici domiciliul­ pe terito­­riul­ României. Déca solicitatorulă, după uă asemene cerere, va locui dece ani în țară, și déca prin purtarea și faptele sale va dovedi că este folositoră țărei, Adună­rile Legiuitare, după inițiativa Domnului, îi vor­ pută acorda decretul­ de naturali­­sațiune, care va fi sancționată și promul­gată de Domnu. Cu tote acestea, va pute fi dispensată de stagiul­ de zece ani celă care ară fi făcută fărei serviție importante séd ară fi adusă în țeră uă industrie, uă invențiune utilă, talente distinse, séd care ar­ fi for­mată în țară stabilimente mari de comerciă sau de industrie. Se potă asemenea dispensa de stagiă, străinii cari au servită supt stindardul­ Ro­mâniei: acesta dispensă se aplică numai pentru trecută, asemenea și cei născuți , crescuți în țără și eșiți din părinți aseme­nea născuți și crescuți în țară, deci nici părinții nici fiii nu au fostă supuși la nici uă protecțiune străină și s’aă supusă la tote servintele Statului. Art. 8, 9 și 16 din codulă civilă, pri­­vitoră la naturalisațiune, se abrogă. Numai Românii și naturalisații români sunt­ singurii cari se potă bucura de drep­turile politice și comunale. Proprietatea imobiliară rurală nu va pute fi dobândită de­câtă de cetățenii români. Cetățenia română nu se pote căpăta de câtă cu majoritatea de două treimi a vo­­tanților­ din fie­care Corpă Legiuitoră. Raportată, Costin Brăescu. (Vomă reproduce mâne opiniunea sepa­rată a d-lui Costin Brăescu.) Comisiunea de inițiativîi a Camerei. In ședința de Sâmbătă a Camerei s’a de­pusă, cu m­amă anunciată deja în edițiu­­nea de dimineță a numărului trecută, pro­iectulă de disposițiuni constituționale care, după opiniunea majorității comisiunii de i­­nițiativă, ară trebui să înlocuiască art. 7 din Constituțiune. Acelă proiectă a fostă însoțită de ună raportă, o d espunere de motive și de di­feritele amendamente produse. Punemă chiar aci supt ochii cititorilor­ noștri documentele presintate Camerei pentru ca ei să potă jude­ca în deplină cunoștință de causă starea în care se află însemnata cestiune ce este la ordinea dileî . D-soră deputați. Comisiunea de inițiativă legislativă, alăsă din sînul­ domniilor n-vostre, și compusă din d-n­î: Teriachiu Alesandru, Chițu Geor­ge, Codrescu Ion, Elena Nicolae, Agarici Ion, Geani Dimitrie, Carp Petru, Costinescu Emil, Nicorescu Nicolae, Căprenu Dimitrie și suptsemnatură, însărcinată fiind­ cu uă misiune specială, acela de a elabora ună tecstă de disposițiuni constituționale care să înlocuiască art. 7 din Constituțiune pe care disolvatele Corpuri Legiuitore au de­clarată, conformă art. 129, al. I și II, din Constituțiune, că este trebuință a se supune revizuirii, comisiunea de inițiativă legisla­tivă are onore de a veni astăzi, prin or­­ganulă suptsemnatului, alesă raportată în ședința de la 21 cuvinte, spre a vă supu­ne resultatulă deliberărilor­ sele. De datoria comisiunii d-vóstre a fostă­n­ai antetă de a constata că dreptul­ de revizuire, actualele Corpuri Legiuitare îl d­esercită conformă reguleloră ce pactulă nostru fundamentală le-a determinată. Și déja, precum Constituțiunea din 1866 a ieșită din libera voință a represintanți­­lor­ națiunii, comisiunea domniilor n­ vóstre speră că totă așa și Adunările aceste noue voră ajunge prin uă discuțiune calmă și patriotică de a opera revizuirea art. 7, con­formă dorințeloră țărei. Lucrarea că amü onore de a supune, în numele comisiunii, desbaterilor, domniilor n­­oastre, nu este ună proiectă de lege pro­­priu zisă, ci oă serie de disposițiuni con­stituționale, destinate de a înlocui art.­­ din Constituțiune. Din m­ă-spre-zece membri ce compună comisiunea d-vóstre, d. Petru P. Carp a depusă uă propunere, în urmatarea coprin­dere : .1). In virtutea art. 129 din Constituți­une, se suprimă pură și simplu alineatură art. 7 din Constituțiune care începe cu cu­vintele ,numai străinii.. .2). In codul­ nostru civilă se introduce urmatorele modificări : .Art. 8 și 9 se suprimă și se înlocuiescă cu art. 16 la care se adaugă următorele : .asemenea voră fi dispensați de stagiă E­­vreii cari, născuți în țară, nu se voră fi bu­curată de vre­uă protecția străină". .3). In legea comunală se introduce ună noă articolă, în următorulă cuprinsă : »Israeliții pământeni vor­ pute esercită drepturile comunale fără a fi obținută îm­pământenirea cea mare. .Prin Israeliți pământeni se înțelegă a­­cei cari, născuți și crescuți în țară în cursă de două generațiuni, nu s’aă bucurată nici vă­ dată de vre-uă protecțiă străină. .4). In privința drepturilor­ civile pen­tru străini, se menține legea din 19 Au­gustă, anulă 1864.* Acestă propunere, desvălită de autoră în sînul­ comisiunii, a fostă susținută prin considerațiuni de politică esternă, dora ea a fostă respinsă de unanimitatea tuturoră ce­­loră­l­alți membri din comisiune. Secțiunile onoratei Adunări, cândă se vor­ ocupa de proiectul­ comisiunii, vor­ fi în stare de a aprecia mai bine tată e­­conomia și importanța propunerii d-lui Carp. Proiectul­ de disposițiuni constituționale pe care amț­onare­a vi’să presinta în nu­mele comisiunii nu póte fi luată în exa­­minarea domniilor n­oastre separată de di­versele amendamente propuse în sînulă co­misiunii, și care amendamente aă picată sau prin paritate de voturi sau pentru că­­ ele n’aă întrunită majoritatea reglemen­­­­­­tară. Proiectul­ de disposițiuni constituționale­­ și diversele aceste amendamente exprimă o totă fondulă cugetăriloră și ideiloră emi­se în numerasele ședințe ce comisiunea a ținută.

Next