Romanulu, august 1879 (Anul 23)

1879-08-05

ANÜLU DOtJE-pECI Șl TREI voims 81 YSi PUTEA. A N U N C I TJ R !. Lini' de HO litere petit., pagina IV. — 40 ban Oetf> , , , pagina HI. 3 lei — A se adresa: IN ROMANIA, la administrați unea ilarului. LA PARIS la Havas, Laffite et C-ne, 8 Place de la Bourse. LA. LONDON, la Eugéne Micoud, N0.8I-A Fleet Street, London K. C. LA VIENA, la d-nit Haasentein și Vogler Walfischgasse 10. LA HAMBURG, la d. Adolf Steiner, pentru tötä Germania. Articolele nepublicate se ardü. 20 BANI ESIMPLARÜLU Din causa sérbatorii de Luni, numerulü viitorui aici diarulul va apare Marți séra, iredacțiunea și Administrați­unea strada Romnel 14 DUMINECA, LUNI 5, 6 AUGUSTU, 1879. LUMINEZI­TE ȘI VEI FI. ABONAMENTE.­ In Capitală și districte: unQ anii 48 lei; șase luni 24 lei ; trei lun! 12 lei; tră lunîi 4 lei. Pentru tóte térile Europei :4 titm­estru 15 lui. A se adresa : IN ROMANIA, la­ administrațiunea Ștatului. LA PARIS, la d-nil Darras-Hale,>rain, 5 rue de l’anciene comédie și Havas, Laffite et G­ nie, 8 place de la Bourse. LA VIENA, la d. B- G. Popovici, 15 Fleisch­markt, IN ITALIA la d. doctorii Gustavo Croce. Via San Benigno, 17, Genova. Scrisorile nefrancate se refusă. 20 EI SI­SSEMPLABULL! Bucurescî, 4 Augustă. Suntem­ ajunși la acea epocă, a anului în care, pe când­ natura își grăbesee activitatea sea productivă, omulü care ’și a obositu mereu min­tea în speculațiuni și lucrări inte­lectuale câtă una momenta de re­­paosü. Până chiar­ și în regiunile politicei, se simte acum ca un sus­pensions momentană a activității. Muncitorulu pământului se odih­­neșce ierna, de nă­dată cu natura. Omulü de sciință, magistratură, ba chiari1 și politiculă, își ia unu minutu de resultare la timpulu ca­­nicularü alü anului, în care ne a­­flam­. Singura ziaristala stă înlănțuită la postură săă, obligată să -și porte sarcina fără pregetă, sentinelă pu­­rure deșteptă a cărui datorie este de a preveghia, cândü orizontele este senină și pustiă, de a vesti, cândă se ivesce vre una m­orți sau se face, vre uă mișcare, de a da semnalul­ de alarmă, cândă amenință vre­ună pericolă. La ora presentă, ne aflăm­ă toc­mai în stadiul­ de placidă observa­re, și de sk­urst nu este acela pe­­rioda cea mai plăcută a vieței de ziaristă. Totulă tace, totulă se odihnesce, și acelă repaosă atâta este de ‘pro­fundă, în­câtă elă nu destăinuesce nimica din evenimentele ce au să ’l urmeze, din soluțiunile ce se plă­­mădescă în tăcuta lui lânge­jire. Deră putemă susține că rolul­ per­manentă de observatoră, la care este condamnată presa periodică, îi dă ore care e speran­­ță în cele politice și, ch­iară decă în situațiunea actu­ală, așa de misteriosă, ea nu pate se declare lămurită totă ceia ce are să resulte din momentana stagna­­țiune a mișcării politice, celă pu­țină pate să predică cu ore­care si­­guranță că ’n liniștea de față nu se pregătescă furtuni, în politica ge­nerală a Europei. Deca ne­ctarele țărei, mărginimă privirile la ni se pare că deose­­bimü are care modificațiuni favora­bile bunei înțelegeri generale în o­­piniunea publică. Pornirile impe­­tuose și adesea puțină raționate în contra curentului de idei ce domina Europa, du dată locă unoră preo­­cupațiuni mai seriose despre adevă­ratele necesități ale țărei. Mulți Ro­mâni pară a fi înțelesă mai bine acum că uniculă pericolă pentru dânșii nu este împământenirea E­­vreilor­, ci încă și mai cu semn debilitatea actuală a organisațiunii economice, în societatea și în sta­­tul­ nostru română. Cândă ne vomă convinge pe de­plină că trebuiescă întărite teme­­liile existenței nóstre naționale pe tărâmură economică , și mai alesă cândă vomă începe a lucra energică în acestă sensă, vomă recunosce totă­de nă dată că în noi enși­net este uă tărie care va învinge lesne pe­ricolele de care ne amenință ames­tec­ul­ elementului israelită. Ni se pare că acestă curentă Taă luată acum ideile în țară la noi. Elă este de celă mai fericită au­­gură. Prin desvoltarea acestor­ idei, na­țiunea română va dovedi vitalitatea sea. Pusă în facia unei mari probleme sociale, ea nu putea să remână­­ multă timpă într’uă stare de ne­­domirire, care nu suscita de câtă soluțiuni nesuficiente. Demnitatea iei i­ară fi suferită în ochii întregei Eu­­­­rope, dintr’un asemene dovedit de neputința. Omenii politici ce apără intere­sele țărei au profitată și vor­ pro­fita încă de acestă momentu de re­culegere, spre a-și aținti ochii asu­pra adevăratelor­ nevoi ale națiunii române ; el aă recunoscută și voră recunosce care suntă verigele prin­cipale ale zeului. Descoperindu-le, patriotism­ulă inteligentă ale Româ­­niloră își va îndrepta activitatea spre înlăturarea lui. In două cuvinte : vomă simți to­ții că pericolă în împământenirea Israelițiloră esistă pentru noi nu­mai pe câtă voră fi slabe legăturile traiului economică ală poporului ro­mână. Astă­felă privită, cestiunea jisă israelită, este uă cestiune emina­mente națională și economică. Ea se reduce la uă problemă pe care o formulămă într’astă­felă : „Nu a respinge cu ori­ce preță „pe Israeliți dintre Români, căci za­darnice­ară fi aceste silințe, ci a „întări pe Români, astă­felă în­câtă „Israeliții să nu le mai potă fi sper­­i nnțioși.“ Cu câtă acestă ideiă va câștiga mai multă tărâmă și adepți, cu câtă ea va pătrunde mai adâncă printre noi, cu câtă ea va fi pusă în lucrare prin mijloce practice, cu atâtă so­­luțiunea marii cestiuni economice care ne agită va fi mai fericită pen­tru patria nostră. Noi vedemă că ea face progrese, și de aceia orizontere politică ale țărei ni se arată supt auspicii ce­va mai bune. Pe de altă parte, aceste elemente seriose și practice, cu care se îna­­ințesce acum cerculă de idei atin­­gătore de cestiunea israelită, nu potă să nu producă asupra opiniu­­nii publice din țările străine m­ă efectă forte favorabilă causei ro­mâne. Logica loră se impune tutu­­ror­. In ochii diplomației, ca și în ai publiciștilor­ din Europa, dispare din ce în ce mai multă părerea eronată cum că în România există în con­tra Israeliților­ prevențiuni de cre­dință și intoleranță religiosă. Presentată supt adevărata iei fașă, adică supt firea iei de cestiune cu­rată economică , și despuiată de a­­celă spirită de obstinată esclusivismă, care așa de multă se asemănă cu intoleranța , cestiunea israelită din România începe a fi pricepută de străini. Cn apropiare de idei se opereză de sine și între străini și Români, eră causa acestei forțe probabile și forte apropiate bune înțelegeri pro­vine dintru aceia numai că noi euși­­ne acum începemă a recunosce că, daca ne-amă preocupa cu luare a­­minte și cu stăruință de buna stare socială a nostră înși­ne, pentru noi împământenirea Israelițiloră nară presentă ună mare pericolă. Pe acestă tărâmă , vomă intra lesne în acordă cu diplomația și cu opiniunea publică din totă lumea­­ cultă. Aflăm­ă cu uă­ deosebită plăcere că d-lui dr. Obedenaru i s’a conferită crucea de comandore ală ordinului Coronei Italiei. D. Obedenaru a îndeplinită în timpă de aprape doi ani și jumă­tate funcțiunile de însărcinata de a­­faceri ală agenției nostre diploma­tice la Roma, și acesta pe timpu­rile cele mai grele. Cititorii noștri își aducă aminte că puțină după tratatul­ de la San Stefano, guvernul­ Italiei a consim­țită a se suptsemna una tratată de comerciu în numele Regelui Italiei și ală Domnului Românilor­. Acesta fu primulă tratată supt­­semnată în modulă arătată, de un­de până atunci condițiunile se supt­­semnaseră între guvernul­ cutare și între guvernul­ română, era nu în­tre Suveranii țărilor­ respective. Amicul­ nostru, d. Obedenaru, a fost­ însărcinată cu negociarea și supt­ semnarea acelui tratată. Primul­ ministru al­ Italiei, d. Depretis, primi a suptsemna alături cu un­ simplu însărcinații de afaceri, numai pentru a arăta simpatia sea către națiunea­ nostră. Aflămtt că decorarea amicului no­stru a fostă făcută­­ din inițiativa Regelui Italiei, M. S., după cum ni se afirmă, a voită de moțu proprio sé de repre­­sintantului nostru ună testimoniu de stima și simpatia ce d. Obede­naru "și-a atrasă din partea tutu­­ror­ personelor­ de distincțiune ce­a frecventată în Italia. Ni se mai afirmă că d. comite Tornielli, senatoră, fostă secretară generală ală ministerului afacerilor­ străine, este numită trimisă estra­­ordinară și ministru plenipotențiară ală Regelui Italiei pe lângă Curtea din Bucuresci. SEN­­IȚIULU TELEGRAFICĂ ALU AGENȚIEI HAVAS. Londra, 15 Augustă.— Parlamentului s’a prorogată. Discursul­ tronului pentru în­chiderea sesiunii constată numai situațiu­­nea faptelor­ împlinite : esecutarea fidelă a t­uturoru stipulațiunilor­ tratatului din Ber­lin; delimitarea nouiloru fruntarii ale Sta­­telorű din Orient, aprope pe deplină ter­minată, resbelulă cu Afganistanulă sfîrșită cu bine și speranța apropiatului sfîrșită al­ resbelului cu Zulușii. Madrid, 15 Augustă.— Consiliul­ de mi­niștri s-a ocupată cu proiectul­ de căsăto­­rie a regelui­ Alfonso XII cu arh­iducesa Maria Christina, fiica arh­iducelui Carol Fer­dinand de Austria. Se crede că consiliul, și-a dată aprobarea; se dice chiar­ că d. Silvela, ministru al­ afaceriloră­strains se va duce în curându la Curtea din Viena spre a presinta cererea de căsătoria. Arh­iducesa Maria Christina e născută în 21 Iulie 1858. Viena, 16 Augustă.­­ Se consideră ca probabilă numirea comitelui Karoly ca mi­nistru al­ afacerilor­ străine ale Monar­h­iei în locul­ comitelui Andrassy. Londra, 16 Augustă. — Standard, co­­mentândă resultatele care potă decurge din întrevederea împăraților­ la Gastein, zice că acestă apropiere va ave­aă mare in­­fluință asupra relațiunilor­ raseloru ger­mane cu Rusia, că ea va împedeca întin­derea preponderanței slave spre Sudulu Balcanilor, și că va restrînge legăturile de amiciția între Austria și Principatele Du­nărene. m3 v CĂTRE AGRICULTORI Dacă prevederile nóstre se voră adeveri — și avemă temeiă să cre­­demă că ele nu ne voră înșela — atunci anulă acesta va fi în analele economice ale României umm­ană din cei mai buni, căci, fundă uă țâră eminamente agronomică, prosperita­tea iei atârnă în cea mai mare parte de la căutarea cerealelor­ sale pe piețele străine și, după cum amă a­­­­rătată în numerile precedente, ace­­a­stă căutare nu va lipsi în anulă a­­­­cesta, de vreme­­ ce în totă Europa recoltele sunt­ slabe și totă ast­­­feră în America. La noi, recoltele sunt­ în genere satisfacétóre, căci, de­și recolta po­rumbului va fi slabă în unele părți de dincole de Milcova, era în altele cu totulă compromisă, totuși cele­l­­alte cereale au lăsată pe cultivatori destulă de mulțumiți și chiară re­colta porumbului de dincolo de Mil­cova nu lasă nimică de dorită. Așa déja va fi căutare și vomă ave ce esporta. Aceste două condițiuni sunt­ in­dispensabile pentru prosperitatea ță­rei nóstre. Nu e destulă ca noi să avemă, trebuie ca alții să n’aibă. S’a întâm­plată să avemă ani forte mănoși și, nefiindă căutare, să fimă siliți a ține productele în hambarele nóstre. A­­nulă acesta , chiară decă amă pro­duce mai puțină, acelă puțină va fi mai multă de­câtă multură din anii mănoși dérü fără căutare, căci îlă vomă pute preface în aură, în locă de a’lă ține în grânarele nóstre, și acesta e ce ne trebuie. Nu mai vorbimă de urcarea pre­­țuriloră, căci acesta se ’nțelege de sine. Una asemene­a nă era de lipsă a­­gricultorilor­ români. Arendașii mai alesă, atâtă ai moșiilor­ Statului, câtă și ai proprietăților­ particulare, suferiseră multă în anii trecuți și ei aveau nevoia de-a se reculege. Să sperămă că anulă acesta va rădica acestă clasă de omeni atâtă de fo­­lositare și cu ea pe țărână, și cu țărână țara întregă. Amă făcută aceste considerațiuni pentru ca să ajungemă la uă ces­tiune care intereseza pre multă pe agricultorii români. In­­ zilele de 13 și 14 Augustă se va ține licitațiune pentru arenda­rea moșiilor­ Statului a căroră pe­­riodă espiră la 23 Aprile 1880 , pentru acelea care au fost­ date pe perioda 1876 —1886 și pentru cari s’a cerută resilierea contractelor, cu începere de la 23 Aprile 1880, con­­formă legii din 22 Mai 1878, înse­rată în Monitorulu oficială n. 115 din 1878, precum și pentru acelea re­­mase nearendate din periodele es­­pirate și căutate în regia. Licitațiunea se va ține: Numai la Bucuresci, pentru moși­ile de dincolo de Milcova a căroră arendă va fi mai mare de 10.000 lei, în localul­ administrațiunii Do­­meniilor­, în filele de 13 și 14 Au­gust­, orele 12 amiezi. In aceste moșii intră și cele din județul­­ Ilfovă, ori­care ar­ fi arenda. La prefecturile de județe, pentru tote moșiile cari presintă u­ arendă mai mică de 10.000 lei. Numai la Iași, pentru moșiile de dincolo de Milcova, a căroră arendă va fi mai mare de 10.000 lei, în localură palatului administrativă în aceleși <­ile. La prefecturile de județe pentru tote moșiile cu uă arendă mai mică. Condițiunile cu care se arendeză sunt­ condițiunile generale publica­te prin Monitorul­ oficială, n. 132, din 1879 cu regulamentul­ de lici­tațiune din Monitorulu­r. 130 din 1877, la care s’a introdusă modifi­care numai în ceia ce se atinge de valorea garanției provisorie, care se reduce la a 6-a parte din arenda ac­tuală a moșiilor, puse în licitațiu­ne, cu condițiunea specială privitóre la moșiile pe cari s’au destinată lo­curi pentru împroprietărirea însu­­rățeiloră, înserată în Monitorul­ o­­ficial n­r. 139 din 1879 și cu alte osebite condițiuni speciale privitóre numai la unele moșii, cari condi­­țiuni se voră pune în vederea con­­curenților, în­­ fiua licitațiunii. Pentru unele moșii care se aren­­dază și cu parchete de păduri, se voră arenda cu condițiunile gene­rale și speciale relative la esploata­­rea pădurilor­, publicate în Monito­rulü oficialii n. 132 din 1877. Credemă a face u­ă servin­ă tu­­turoră agricultorilor­, punându-le în vedere cele de mai susü. Déri cre­demă a le face u­ă servin­ă și mai mare, atrăgându-le atențiunea asu­pra inconvenientelor, ce resultă pen­tru dânșii cândă nu se ducă în per­­sonă ca să asiste la licitațiune, ci se lasă a fi esploatați de mijloci­tori cari nu potă de­câtă să’i pă­­gubască. De aceia sperămă că astâzi, cândă cariera de cultivatură ală pământu­lui pare a fi atâtă de sub­ietare, toți doritorii de a lua cu arendă moșii de ale Statului se voră pre­sinta în personă la licitațiune și ’și voră face singuri interesele, precum nici uă­ dată nu le pote face uă altă persona. Principele Bismarck și Husi­a. Găsimă astă­zi în întregulă seă articolul­ jiarului Norddeutsche All­gemeine Zeitung prin care respunde di­arului Times, articolă deja semna­lată și resumată pe scurtă de ser­­vițiulă nostru telegrafică. E că traducerea acelui articolă : »Panturi din articolul­ diarului Times de la 2 Augustă care a dată motivă la două diare rusescî de-a agita publiculu din Rusia în contra Germaniei și în contra con­ducătorului politicei germane e următo­­rulă : s Ambele provincii, Bulgaria și Rumelia Orientală, sunt­ libere de ori­ce domina­­țiune exclusivă și potă să urmărescă uă desvoltare care se va arăta firescă pentru ele. Acesta e deja în sine ună mare câș­tigă și recunoscința o merită nu numai puterile care împreună cu noi în prima liniă aă făcută să valoreze pretensiunile Europei, ci și bărbatul­ de stată care pene la ună puntă are care a fostă­ună arbi­tru în campania diplomatică. Tratatul­ din Berlin are se mulțămăscă nascerea­rea in­fluenței prevedetóre și otărîta pe care a esercitată-o în gradul ă celă mai mare prin­cipele Bismark. Tratatul, în anumite pri­vințe, după cum a disă uă dată d. Bis­­mark, e opera d-săle și cancelarulă a a­­vută dără­ină interesă naturală de-a asi­­gura deplina lui esecutare. E de însemnată că, ori­câtă de intime ară fi fostă do­uă jumătate de secolă relațiunile între Rusia și Germania, totuși în cursul­ desbaterilor­, de câte ori s’aă ivită contrazicere între pre­tensiunile puterilor­ occidentale și între ale Rusiei în Orient­, Germania, supt influența principelui Bismark, a făcută totă­dea­una ca cumpăna să atârne definitivă în favorea Occidentului. * »Aliniatul­ din urmă, Ih­e Norddeutsche Allgemeine Zeitung, stă în flagrantă con­­tradicere cu faptele și cu desbaterile Con­gresului. Trebuie dără să presupunemă că autorul­ acestui articolă n’are nici cea mai mică cunoscință de acele desbateri,săă, ca Englesă, găsesce a fi în interesulă țărei săle de a rescula pe panslavistî în contra Ger­­­maniei. Deca ziarele rusescî răspândescă minciuni în privința atitudinii Germaniei la Congresă, acesta se pote explica prin îm­prejurarea că ele se silescă să acopere gre­șelile politicei ruseșci, aruncândă vina asu­pra străiniloră, en.­o ună diară englesă nu pote­ară acăstă scusă. ., Gestiunile asupra cărora era uă cărtă

Next