Romanulu, septembrie 1879 (Anul 23)

1879-09-15

TABELA II Israeli­ți can au obținută diplome în țară de universitate sau de bacalaureata, în numără de 44. TABELA III Israelițiî cari au obținută diplome în străinătate de universitate și cari esercită profesiunea lora în țară, în numera de 47 TABELA IV Israelițiî cari au făcuta donațiunî sta­tului, séu cari au înființata stabilimente de bine-facere sca de educațiune. 2. TABELA V Israelițiî cari au stabilita și poseda sta­bilimente de comercia sca de industrie, în numără de 85. TABELA VI Israelițiî cari au scrisü și tipărită opere în limba română, în numera de 13. SOIRI D’ALE PILEI. Din județe. D. dr. A. Fotu anund­ă dfiarelor­ din Iași c­ă d. chirurgü dentiștii Carol Cazaban, a dăruita Societății mediciloru și natura­­liștiloru din Iași ore­care obiecte paleonto­logice, ca semna de recunoscință pentru îmbrățișarea ce a avuta în țară în timpü de mai bine de 20 ani. Obiectele dăruite sunt­ : Trei lănci romane, găsite lângă Ruginosa; Uă bombă de turn găsită în casele d-lui Walter ; Uă baterie rusă idem ; Trei dinți de Mastadon găsiți lângă Miroslava ; Colți de Mastadon idem ; Două dinți de Mamuth idem; Uă bucată Asbest găsită la Grecescî (Carpațî); Lemne petrificate în pădurea d-lui Sandu Miclescu; Șepte cutii cu Mosaice din temple romane ; Cinci bucăți marmoră­­ din temple romane și grecescî; Uă bucată Onesc găsită în rîu la Bistrița ; Uă bucată Madrapore găsită în M.-Neagră; Două scoice găsite în M.­Neagră ; Două scoice găsite în Marea Adriatică ; Una Sylex găsită în Ter­­gula-Ocna cu un formă de capü de ursa ; Kaplin găsită le Calavera. D. Fetu esprime donatorului viuî mulțu­miri din partea societății medicilor­ și na­­turaliștilor­ ieșeni. * Ștafeta află că guvernulü ar­ fi luata disposițiunea de a controla mai bine de­cât a pene acum intrarea de saci in țară, căci supt denumire de «saci usațî», care arti fi servită pentru esportarea grânelora române, se înapoiesce mai întregulü importă de saci în România fără a plăti taxele vamale, causându­se astű­ íela fiscului daunei însem­­nate. Sperama că acesta controla va fi pe atâta de eficace, câta și legală, asta-felu că atâta interesele Statului, câta și ala es­porturilor, se nu fiă lesate. * Una însemnata numera de cetățeni din Craiova au adresata felicitări d-lui I. Pre­­toru, procurorii generala de pe lângă Cur­tea de apelă din Bucuresci, pentru înaltele simțiminte de care a fosta inspirata stu­­diul- sau asupra divorțului, citită cu oca­­siunea redeschiderii audiențeloru Curții. Cetățenii mulțămesca asemene d-lui A­­dolfo Cantacuzino, primul­ președinte al­ Curții, pentru elocintele espresiunî și au­toritatea cu care a recomandata tinerilorü magistrați de la prima instanță de-a se inspira din ideile espuse de d. Pretoru întru îndeplinirea grelelorű atribuțiunî ce au în materiă de divorța. * Printr’una decretă apărută în Monitorulu de astăzi, d. Dimitrie Tipărescu , actuală supt-prefectă de la plasa Dumbrava, jude­­tulu Mehedinți e numita în asemene cali­­tate la plasa Câmpulă, același județu, în locula d-lui I Igiroșanu, destituită, era d. P. Christescu, supt-prefectă la plasa Dum­brava, județulu Mehedinți, în loculu d-lui D. Tipărescu, transferată. Din străinătate. In privința întrevederii dintre d. Wad­­dington și lordul­ Salisbury se telegrafieză di­n Londra urm­ător­ele : Salisbury areta lui Wadding­ton că En­glitera, din causa stării lucruri­lor­ în In­dii și a unora complicațiuni posibile, nu póte cu nici una chipu­se constanță ca E­­giptulu, în ceia ce privesce întrega sea ad­­ministrațiune, se fiă pusă supt ună comi­­tetă centrală internațională, după cum s’a propusă de Austria, Italia și Rusia. S’amű puté întâmpla ca Englitera, deca ară con­simți la una asemene plană, în timpii ce mai critici, pentru dominațiunea sea în In­dii, se se afle în minoritate în privința ce-i rem­î sele de a trimite trupe acolo prin ca­­nalul­ de Suez. In schimba ensă, Engliteza nu rădică nici oă obiecțiune în contra u­­nui controla franceso-englesü în Egipt­, fără amestecuri Austriei, Italiei și Rusiei. In privința dificultăților­ turco-grece, Sa­lisbury se arătä dispusă a primi în mai multe puncte propunerea francesă. * Diarele din Viena primescă din Pesta, urmatorea telegramă: Cea mai mare parte din diarele ungare se ocupă de primirea principelui Bismarck la Viena și însoțescă cu espresiune de cea mai mare simpatie relațiunile de intimitate ce se manifestază prin acesta între Austria și Germania. Organele tuturor­ partidelor­ salută înțelegerea cu Germania ca singura garanție a păcii. Numai Egyetértés, orga­­niia stângei extreme, dă simpatiei sale uă însemnătate care nu se póte publica în Austria din causa legii asupra presei. * După cum se anund­ă din Viena către Standard, cornițele Andrassy a făcută prin­cipelui Bismarck declarațiunea că este au­­toritata de împeratură Francisc­ Iosef să esprime consimțimântulă sea pentru înche­ierea unei alianțe defensive cu Germania. Bismarck făcu mai târziu uă declarațiune în acelașă sensă înaintea împăratului, și accent­ua espresă că este autoritata pen­tru acesta de împeratură Germaniei. Co­­respo­ndentula diarului Standard afirmă că pe ne scrisă,acum nu ț s’a încheiata nimica în * Se telegrafieză din Petersburg cu data de 24 Septembre : Divisiunea îndreptată în contra Turcoma­­nilor­ va fi întărită prin două brigade. A­­cestă măsură nu s’a luată pentru că nu­­m­ăral a trupelor v a descrescuta din causa dificultății campaniei, ci pentru că există una plană pentru lățirea campaniei. De a­­ceia comanda asupra acestora trupe va fi încredințată unui generala mai vechia în grada de­cât a cum este generalulă Tergu­­kassoff. ROMANUL II, 16 SEPTEMBRE, 1879 A Í­­UNA N­E A N­­E­P­U­T­A­Ț HORI. Ședința de Joui, ÎS Septembre. Ședința se deschide la ora 1 după a­­r­edí. supt. președința d-lui C. A. Rosetti, funda presintî 129 d-nî deputați. Sumarula ședinței precedente se aprobă. Se comunică demisiunea d-lui deputată C. Corbu, din causă de bolă. După ore­care discuțiune se pune la vot­ demisiunea și se respinge , acordându-se d-luî Corbu unu concediu. Se comunică petițiunea d-luî dr. Kern­­bach, prin care arătă că din erőre s’a tre­cuta în lista Evreilor, ce se propune a se împământeni, fundă că­d-sea nici străină, nici Evreă nu este, ci Română și creștină. D. Gr. Bălănescu (zice că d. dr. Kern­­bach e creștină catolică și împământenită. D. V. Sireteanu susține asemenea că familia Kernbach este română și ține a constata de la începută că listele nominale formate prin polițiă și administrațiune sunt­ inexacte. Incidentulu închi­ Jându-se, petițiunea se trimite la comitetul­ delegațiloră. 1­. P. Chițu declară de plastologiă de­clarațiunea d-lui Bobeica, că alegătorii cra­­ioveni ară pune în suspiciune pe manda­tarii lor, că nu se vor­ ține de făgăduin­țele pe care le-aă făcută în privința revi­­zuirii art. 7. D. P. Cernătescu dice că d-sea n’a au­­torisata pe d. Chițu se declare în numele d-sele că va vota pentru cutare sau cu­tare proiecta. D-sea are de sistemă a vota in secreta, considerândă acesta ca votata cela mai demnă. V. Chițu dice că nu a vorbita în numele d-lui Cernătescu, ci a­­fișă , pentru res­­pectulă datorită alegetoriloră noștri, noi, deputații Doljului, vomă vota pe faclâ. Prin urmare nu l’a înglodată pe d-sea că ară fi luată îngagiaminte în f­i­dia alegetoriloru de a vota pe faclă. D. T. Ciupercescu zice că nu a reqlatü publicate în Monitoru­ declarațiunile făcute de d. Visanti și de alții, cândă cu punerea votului asupre proiectului de revizuire a art. 7 din Constituțiune și întrebă pe d. pre­ședinte decâ a primit a­uă petițiune din Iași cu mai multe iscălituri, prin care mai mulți comercianți de acolo ceră ca revizuirea art. 7 se se facă numai pe principiula natura­­lisării individuale și cu majoritate de două treimi. D. Președinte respunde­ că acesta peti­țiune s’a înaintată comitetului delegațiloră încă din 7 Septembre. .....mr------------------------------------------------------~i D. P. Enescu dă citire raportului și pro­iectului de lege prin care se deschide pe sema ministerului de financie unu credită suplementară de 373,527 lei, dintre cari 300.000 leî pentru plata diurnei d-soră de­putați, era 73,527 leî pentru plata pensiu­­nilor­ cuvenite văduvelor­ și orfanilor, pensionarilor­ de peste Milcovă. După ore­care discuțiune proiectulu se pune la vota și se primesce cu 76 bile albe contra 23 negre. Ședința se rădică la orele 3 și Aduna­rea trece a lucra în secțiuni. Ședința de Vineri, 11 Septembre 1879. Președința d-lui C. A. Rosetti. D. Crețulescu depune două mesagie: u­­nuia pentru deschiderea unui credită și al­tuia pentru cumpărarea unei case pentru a se face una spitală. D. Kogálnicenu respune la că interpelare a d-lui Cârlănescu, făcută în ședința de astăd­î, asupra administrațiunii județului Me­hedinți. D. Cârlănescu declarându-se satis­făcută, se trece la ordinea dileî. D. I. C. Brătianu, prim­-ministru, de­pune ună mesagră pentru ună credită. După aceia se urmeză o­ discuțiune lungă rădicată de d. N. Ionescu, asupra u­­nei interpelări a d-sele. La acestă discuțiune iau parte pe renda d-nui Ionescu, Kogâlnicénu, d. președinte— în aplicarea regulamentului—d. I C. Bră­tianu și d. Vernescu; ea se termină prin m­ă voia—dată în mare majoritate—care admite cererea d-lui Kogâlnicénu, adică ca interpelarea d-lui Ionescu să se amâne pâ­nă la resolvarea cestiunii israelite. D. Vernescu revine asupra cererii sale, făcută încă de multa, de a ’i-se da dosa­rele relative la căile ferate și. d. ministru I. C. Brătianu promițânda că ’i-se va da ori­cânda va voi, incidentala se închide-Camera trece la 2 ore în secțiuni. "P­A­RT­EA ECONOMICA Mișcarea porturilorü Severinü, 13 Septembre.—Bastimente so­site încărcate 3, plecate încărcate 2, de­șerte 1. Marfă sosită spre importa, 19‘/2 tone. S’au esportat.o 1 tonă de alte mărfuri. Grâulă (greut, 60 livre) 100—­115 lei, porumbulă (60 livre) 72—76 leî. FELURIMI Omorîtorulu Arghirovici.—După cum află Renascerea, Arghirovici a mărturisită în fine că era este omorîtorulu lui Simion Șa­pira și alu sociei acestuia. * Furtu­na Mitropolitulu.­—Alaltă­ieri Jourj s’a furată din casa I. P. S. S. Mitropolitu­lui Primată ună ceasornice cu lanța de aură, care prețuiaă împreună 200 galbeni. Se bănuiește că ună tapițeră, care a lu­crata mai multe dile în casă, ară fi auto­­rulu furtului.O încercare de omoră. — A­rî napte, două individe, intrândă în stabilimentulü așa nu­mita Ținea Cafegiaiia, din strada Bradului, nă năvălită asupra neî, voindă a o strînge de gâtu. La strigătele acesteia unu oficiăru a­nume Manolescu, care trecea pe acolo, sări în ajutorata victimei, elă primi însă­ră lovitură de ciomagii de la unuia din acei individi, care dispăru apoi îndată dimpreună cu tovarășu­l său. înainte de-a fugi, același individă mai sparse și capul­ unei calfe de croitoră, care sărise și elă în ajutorul­ celor­ amenințați. Nelegiuitură s’a refugiată apoi în str. Golesci, No. 135, unde a fosta urmărită de poliție. O încercare de matricidă. — Moise Ro­senberg a încercată ieri să omore pe mama mea, anume Clara. Din fericire a putută fi împedecată de la acestă crimă și data pe mâna justiției.* Delapidarea de la Craiova. — Cititorii noștri sciu că, acum câte­va luni, s’a de­scoperită la Craiova uă delapidare comisă de câți­va funcționari, prin falsă. Proce­­sulă intentata acuzațiloru era inscrisa a se judeca în sesiunea trecută a Curții cu ju­rați din Craiova. E că însă ce ne spune în acestă privință diacuta Vocea Craiovei: „Ieri, 10 Septembre curtate, era decisă a se judeca procesul­ de falsificare și sus­tragere de bani publici de către Ghiță Fru­­m­ușanu în complicitate cu I. Vercescu, Ionid, Savu Penescu și Gheorghe Niculescu. Încă de pe la 9 ore a. m. sala de ședință și mai tote coridorele erau pline de unii nu­­meroși auditorii , toți așteptau impacienți să vădă ce resultațü va ave. Pe la orele 1 p. m., ședința declarându-se deschisă, supt președința d-lui Bildirescu membru al­ Cur­ții apelative, s’a făcuta apelulă nominală ală d-loră jurați și atunci pe dată, d ad­vocată publică făcendă recusație în per­sona d-lui pre­șdinte Bildirescu, ședința fu suspendată pene ce veni d. Eugenie Ange­­lescu, membru al­ Curții, fapt care la re­deschiderea ședinței judecându-se recusația făcută d-lui Bildirescu, s’a și admisă de curte în majoritate; însă tată nu s’a pu­tută judeca procesulă. D. președinte decla­­rândă că nu este pusă în cunoscință de rasele prin care a trecuta instrucția acestui proces, și pentru motivul­ că camera ju­­raților­ era în ultima­­ zi a sesiunii sale, o amânată procesulă pentru sesiunea vii­tore.* * Furt. D. Ștefan Pavlescu, dirce Ștafeta din Iași, lipsind ple dile de acasă, unde nu lăsase de câtă ună bătrână neputinciosă păzitoră, la 11. curenta, la íntorcerea consortei sale, a găsită în cancelaria sca lada de fierü stri­cată, capacula ieî sfărâmată, cenușa tur­nată prin casă, eră din ea 500 galbeni lipsă, mai multe sute franci în monetă de argintă și bilete hipotecare, bijuterii maî multe bucăți, cum­ și bonuri domeniale Cu tóte că lipsia cela mai mică indicia, cea mai mică urmă sau bănuieră, atâta asupra acelora ce aă comisă furtură, câtă și a tim­pului cândă s’a petrecută faptulu, totuși din examinarile ce d. prefectă ală poliției a făcută ânsușî în fața locului, însoțită de d. comisar­i Nicușoi, Casian, Botez și Bar­bu, poliția a și luata cele mai energice mă­suri pentru prinderea furilor. Trebuie să mărturisimă că d comisară Nicușoi adese ori, și astă dată ca totu-dea­una, a desfășu­rata inteligență și aptitudine și, cu concur­­sura colegilor­ săi, ieri săra, la 9 ore, tâl­­harulü cu alți complici ai săi a și fostă prinsă și arestată. Asupra lui s’a și găsită ună bonă domenială ce portă numărulă și seria bonurilor­ d-lui Pavelescu furate. De atunci până acum investigațiunile se ur­­mără cu energie, cu tote încercările hoți­­lor, de a persista în negațiune. Astăzî di­­minăță, d. comisară Nicușor a găsită și in­strumentele cu care s’a operată spargerea; speră că, câtă de curendă, se va constata totala și se voră găsi și obiectele, cum și banii furați. Terminândă, trebuie se con­­statama încă uă dată energia și inteligen­ța ce acum, ca și totă-dea­una, a desfășu­rată poliția condusă de actualulă­i ei șefă, d. Frâncu.* Citimă în Corespondența provincială : Velniță arsă.—Vineri spre Sâmbătă, 31 Augusta, a arsă parte din velnița de pe moșia Grumăzesci­, plasa de Susu (județul­ Nămțu), cu 1500 vedre spirtă. După cele ce aflămă, nu a fost a asigurată la nici uă societate, așa în­câta paguba este suferită numai de arendașul a­iei, Altar Crăcăoanu. * Grindină. — Luni 3 Septembre ora 2 după amedü, pe comuna Roznovă a fosta grindină, venită cu așa furie în câta chiară diligența care venia de la Bacău— Piatra, pentru ca nu caii să fugă, a trebuit a să stea și se fie ținuți de frâne de către vi­­zitiă și conductori. Pagube n’a făcută, din cauză că recol­tele suntu­mai cu desăvârșire adunate. * Cutremuru. — Citimă în Telegrafula Ro­mână din Sibiu : »la Arad s’a simțită în 15 Septembre st. n., pe la 10 ore săra­ uă sguduire de pămentu. Casele cu mobilele în ele se clătinau și cădeau unele peste altele (?) Cutremurulă a ținută numai vre­mă câte­va secunde. Totă în acestă di s’aă simțită sguduiri de pămenlă și în Varias și Sf. Petru, mișcându-se de la mearfă­ d spre resărită.* Din cele ce spune Tel­grafulü Română se pare că în Arad casele cădeau unele peste altele. De­sicură uă greșală de re­­dacțiune. Va fi voita se­dică că mobilele din case cădeau unele peste altele. I Nord, vorbindu de călătoria principelui de Bismarck la Viena, dice. »Relațiunile poli­tice ale Germaniei cu Austria formată pentru politica esterioră germană uă­masă, a cărei importanță s’a mărită cu fie­care din ultimii ani. Era prin urmare nea­părată pentru principele de Bismarck de­ a ave în totă bună vremea siguranța des­pre statornicia relațiunilor­ sale amicale cu Austria. Afară de acesta, cunoscință causelară și a consecințelor, retragerii comitelui Andrassy avea pentru dânsul a uă însemnătate atâta de mare, în­câta­­ a tre­buita să caute a fi se pune în legătură di­rectă cu cancelarul­ Austriei demisionară și cu succesorul a séu; asemene­a trebuita să se sflăscă a găsi în sferele cele mai înal­te ale Monarh­iei austro-ungare siguranța de care credea că are trebuință faciă de Suveranula séu și faciă de Germania. E că pentru ce s’h­otărîtă călătoria principelui la Viena. »Suntemă și cum­, adauge fora oficială, că schimbula de idei ce s’a făcuta acum a sa­tisfăcută pe deplină ambele părți. Trebuie să presupunerea că unirea celoră două im­perii în a voi să urmeze oă politică paci­­nică și că înțelegerea foră mutuală asupra intereselor­a economice ale celor­ două po­­pore voră fi primită cu acestă ocasiune că garanțiă pe atâta de complectă, pe câtă o poță da moralminte încrederea și buna voință reciprocă. Londra, 25 Septembre —Diarulu Times, discutânda proiectulu guvernului română pentru soluțiunea cestiunii israelite, se în­­douiesce de valorea s­a practică. După diarulă, englesii, trebuie ca emanciparea E­­vreiloră să se facă într'una modă practică, răpede și deplină. Reproducem­ următorele serii, care au fost­ publicate numai în edițiunea pentru Capitală a num­ă­­rului precedinte : Servițiulu telegrafică al­ Agenției Havas. Viena, 25 Septembre. — Gazeta Vienei publică numirea a 4 membri ereditari ai Camerei Seniorilor­ și a 14 membri, nu­miți pe viață, printre cari figureza guver­­natorulu creditului fondară, d. Bezecny, baronii Brenner și Hubner și fostula mi­nistru d. Habietinek. Berlin, 25 Sept. — Gazeta Germaniei de 857 SOCIETATEA ROMANA (In Arme, Gimnastică și dare la Semmi, Strada Batistea No. 2. Comitetul­ Societății are onore a aduce la cunoscință d-loră membri, precum și a amatorilor­ de dare la semnă, că Dumi­necă (16 ale curentei) reîncepă tragerile în țintă cu pistolula și vor­ continua în tote Duminecele, de la orele 12­4, fundă timpură proprce. Personele ce se voră distinge în tragere se voră premia. Comitetul 1. Societatea Concordia Română Comitetulu Secțiunii Dumnelorü Duminecă 16. Septembre ora după amie-­fi se va face inaugura­t­rea grădinei de copii cu solemnita­tea prevăzută în programă. Toți domnii și domnele ce dorescă prosperitatea acestei instituțiuni sunt rugați să bine­voiescă a asista la acestă serbare. Comitetulă:. BIBLIOGRAFI­A A­eșită de supt tipară . Noua metodă pentru a învăța limba francesă sau cursă elementară de grama­tică francesă teoretică și practică (PARTEA FORMALA) cu exerciții de tradiția. Con­­versațiuni și teme de A. J. Demetriu, pro­­fesoră de limba și corespondența francesă la scala comercială din capitală. Se află de vendiare la librăriele Ștefăne­­scu et Barach și Socec et. Comp. * La librăria Socecă se află de vânzare piesa : ,FEC‘ORA DE LA ORLEANS“ Tra­gedia deji Schiller, trad. de S. I. Grossmann. Prețura unui exemplarü 1 francă. * In curendă va ieși de supt țipară. Principie de stilu­ri composițiune pentru usură clasei III gymnasiale, de Dem. I. Popilianu, profesoră la licenla din Cra­iova, carte aprobată de onor, ministeră ală instrucțiunii publice cu No. 10.444. * 8 Instrucțiune și îngrijire în familie Domna Zanne str. Ermitului No. 3.[(lângă casa de sănătate) doresce a lua vre-uă două, sau multă trei copii, de la vârsta de 5— 8 ani. Doctoralii Marcovici întorcen­­du-se de la congresul­ internațio­nală din Amsterdam, anunc­ă clien­­telii sele din Capitală și provincie că reîncepe visitele sale. Consultații în cabinetul­ seu în tote­­ filele de la — 6 ore sera, strada Brezoianu No. 21. Dr. S. M. Lempart, dentistai a­­mericana dă consultațiuni, calea Vic­toriei No. 15 bis, în fie­care­­ zi de lucru de la 9 pené la 1 și de la 2 péne 5 ore era Duminecele de la 9 péné la 11 ore.

Next