Romanulu, septembrie 1879 (Anul 23)
1879-09-15
TABELA II Israeliți can au obținută diplome în țară de universitate sau de bacalaureata, în numără de 44. TABELA III Israelițiî cari au obținută diplome în străinătate de universitate și cari esercită profesiunea lora în țară, în numera de 47 TABELA IV Israelițiî cari au făcuta donațiunî statului, séu cari au înființata stabilimente de bine-facere sca de educațiune. 2. TABELA V Israelițiî cari au stabilita și poseda stabilimente de comercia sca de industrie, în numără de 85. TABELA VI Israelițiî cari au scrisü și tipărită opere în limba română, în numera de 13. SOIRI D’ALE PILEI. Din județe. D. dr. A. Fotu anundă dfiarelor din Iași că d. chirurgü dentiștii Carol Cazaban, a dăruita Societății mediciloru și naturaliștiloru din Iași orecare obiecte paleontologice, ca semna de recunoscință pentru îmbrățișarea ce a avuta în țară în timpü de mai bine de 20 ani. Obiectele dăruite sunt : Trei lănci romane, găsite lângă Ruginosa; Uă bombă de turn găsită în casele d-lui Walter ; Uă baterie rusă idem ; Trei dinți de Mastadon găsiți lângă Miroslava ; Colți de Mastadon idem ; Două dinți de Mamuth idem; Uă bucată Asbest găsită la Grecescî (Carpațî); Lemne petrificate în pădurea d-lui Sandu Miclescu; Șepte cutii cu Mosaice din temple romane ; Cinci bucăți marmoră din temple romane și grecescî; Uă bucată Onesc găsită în rîu la Bistrița ; Uă bucată Madrapore găsită în M.-Neagră; Două scoice găsite în M.Neagră ; Două scoice găsite în Marea Adriatică ; Una Sylex găsită în Tergula-Ocna cu un formă de capü de ursa ; Kaplin găsită le Calavera. D. Fetu esprime donatorului viuî mulțumiri din partea societății medicilor și naturaliștilor ieșeni. * Ștafeta află că guvernulü ar fi luata disposițiunea de a controla mai bine decât a pene acum intrarea de saci in țară, căci supt denumire de «saci usațî», care arti fi servită pentru esportarea grânelora române, se înapoiesce mai întregulü importă de saci în România fără a plăti taxele vamale, causânduse astű íela fiscului daunei însemnate. Sperama că acesta controla va fi pe atâta de eficace, câta și legală, asta-felu că atâta interesele Statului, câta și ala esporturilor, se nu fiă lesate. * Una însemnata numera de cetățeni din Craiova au adresata felicitări d-lui I. Pretoru, procurorii generala de pe lângă Curtea de apelă din Bucuresci, pentru înaltele simțiminte de care a fosta inspirata studiul- sau asupra divorțului, citită cu ocasiunea redeschiderii audiențeloru Curții. Cetățenii mulțămesca asemene d-lui Adolfo Cantacuzino, primul președinte al Curții, pentru elocintele espresiunî și autoritatea cu care a recomandata tinerilorü magistrați de la prima instanță de-a se inspira din ideile espuse de d. Pretoru întru îndeplinirea grelelorű atribuțiunî ce au în materiă de divorța. * Printr’una decretă apărută în Monitorulu de astăzi, d. Dimitrie Tipărescu , actuală supt-prefectă de la plasa Dumbrava, judetulu Mehedinți e numita în asemene calitate la plasa Câmpulă, același județu, în locula d-lui I Igiroșanu, destituită, era d. P. Christescu, supt-prefectă la plasa Dumbrava, județulu Mehedinți, în loculu d-lui D. Tipărescu, transferată. Din străinătate. In privința întrevederii dintre d. Waddington și lordul Salisbury se telegrafieză din Londra următorele : Salisbury areta lui Waddington că Englitera, din causa stării lucrurilor în Indii și a unora complicațiuni posibile, nu póte cu nici una chipuse constanță ca Egiptulu, în ceia ce privesce întrega sea administrațiune, se fiă pusă supt ună comitetă centrală internațională, după cum s’a propusă de Austria, Italia și Rusia. S’amű puté întâmpla ca Englitera, deca ară consimți la una asemene plană, în timpii ce mai critici, pentru dominațiunea sea în Indii, se se afle în minoritate în privința ce-i remî sele de a trimite trupe acolo prin canalul de Suez. In schimba ensă, Engliteza nu rădică nici oă obiecțiune în contra unui controla franceso-englesü în Egipt, fără amestecuri Austriei, Italiei și Rusiei. In privința dificultăților turco-grece, Salisbury se arătä dispusă a primi în mai multe puncte propunerea francesă. * Diarele din Viena primescă din Pesta, urmatorea telegramă: Cea mai mare parte din diarele ungare se ocupă de primirea principelui Bismarck la Viena și însoțescă cu espresiune de cea mai mare simpatie relațiunile de intimitate ce se manifestază prin acesta între Austria și Germania. Organele tuturor partidelor salută înțelegerea cu Germania ca singura garanție a păcii. Numai Egyetértés, organiia stângei extreme, dă simpatiei sale uă însemnătate care nu se póte publica în Austria din causa legii asupra presei. * După cum se anundă din Viena către Standard, cornițele Andrassy a făcută principelui Bismarck declarațiunea că este autoritata de împeratură Francisc Iosef să esprime consimțimântulă sea pentru încheierea unei alianțe defensive cu Germania. Bismarck făcu mai târziu uă declarațiune în acelașă sensă înaintea împăratului, și accentua espresă că este autoritata pentru acesta de împeratură Germaniei. Corespondentula diarului Standard afirmă că pe ne scrisă,acum nu ț s’a încheiata nimica în * Se telegrafieză din Petersburg cu data de 24 Septembre : Divisiunea îndreptată în contra Turcomanilor va fi întărită prin două brigade. Acestă măsură nu s’a luată pentru că număral a trupelor v a descrescuta din causa dificultății campaniei, ci pentru că există una plană pentru lățirea campaniei. De aceia comanda asupra acestora trupe va fi încredințată unui generala mai vechia în grada decât a cum este generalulă Tergukassoff. ROMANUL II, 16 SEPTEMBRE, 1879 A ÍUNA NE A NEPUTAȚ HORI. Ședința de Joui, ÎS Septembre. Ședința se deschide la ora 1 după aredí. supt. președința d-lui C. A. Rosetti, funda presintî 129 d-nî deputați. Sumarula ședinței precedente se aprobă. Se comunică demisiunea d-lui deputată C. Corbu, din causă de bolă. După orecare discuțiune se pune la vot demisiunea și se respinge , acordându-se d-luî Corbu unu concediu. Se comunică petițiunea d-luî dr. Kernbach, prin care arătă că din erőre s’a trecuta în lista Evreilor, ce se propune a se împământeni, fundă căd-sea nici străină, nici Evreă nu este, ci Română și creștină. D. Gr. Bălănescu (zice că d. dr. Kernbach e creștină catolică și împământenită. D. V. Sireteanu susține asemenea că familia Kernbach este română și ține a constata de la începută că listele nominale formate prin polițiă și administrațiune sunt inexacte. Incidentulu închi Jându-se, petițiunea se trimite la comitetul delegațiloră. 1. P. Chițu declară de plastologiă declarațiunea d-lui Bobeica, că alegătorii craioveni ară pune în suspiciune pe mandatarii lor, că nu se vor ține de făgăduințele pe care le-aă făcută în privința revizuirii art. 7. D. P. Cernătescu dice că d-sea n’a autorisata pe d. Chițu se declare în numele d-sele că va vota pentru cutare sau cutare proiecta. D-sea are de sistemă a vota in secreta, considerândă acesta ca votata cela mai demnă. V. Chițu dice că nu a vorbita în numele d-lui Cernătescu, ci afișă , pentru respectulă datorită alegetoriloră noștri, noi, deputații Doljului, vomă vota pe faclâ. Prin urmare nu l’a înglodată pe d-sea că ară fi luată îngagiaminte în fidia alegetoriloru de a vota pe faclă. D. T. Ciupercescu zice că nu a reqlatü publicate în Monitoru declarațiunile făcute de d. Visanti și de alții, cândă cu punerea votului asupre proiectului de revizuire a art. 7 din Constituțiune și întrebă pe d. președinte decâ a primit auă petițiune din Iași cu mai multe iscălituri, prin care mai mulți comercianți de acolo ceră ca revizuirea art. 7 se se facă numai pe principiula naturalisării individuale și cu majoritate de două treimi. D. Președinte respunde că acesta petițiune s’a înaintată comitetului delegațiloră încă din 7 Septembre. .....mr------------------------------------------------------~i D. P. Enescu dă citire raportului și proiectului de lege prin care se deschide pe sema ministerului de financie unu credită suplementară de 373,527 lei, dintre cari 300.000 leî pentru plata diurnei d-soră deputați, era 73,527 leî pentru plata pensiunilor cuvenite văduvelor și orfanilor, pensionarilor de peste Milcovă. După orecare discuțiune proiectulu se pune la vota și se primesce cu 76 bile albe contra 23 negre. Ședința se rădică la orele 3 și Adunarea trece a lucra în secțiuni. Ședința de Vineri, 11 Septembre 1879. Președința d-lui C. A. Rosetti. D. Crețulescu depune două mesagie: unuia pentru deschiderea unui credită și altuia pentru cumpărarea unei case pentru a se face una spitală. D. Kogálnicenu respune la că interpelare a d-lui Cârlănescu, făcută în ședința de astădî, asupra administrațiunii județului Mehedinți. D. Cârlănescu declarându-se satisfăcută, se trece la ordinea dileî. D. I. C. Brătianu, prim-ministru, depune ună mesagră pentru ună credită. După aceia se urmeză o discuțiune lungă rădicată de d. N. Ionescu, asupra unei interpelări a d-sele. La acestă discuțiune iau parte pe renda d-nui Ionescu, Kogâlnicénu, d. președinte— în aplicarea regulamentului—d. I C. Brătianu și d. Vernescu; ea se termină prin mă voia—dată în mare majoritate—care admite cererea d-lui Kogâlnicénu, adică ca interpelarea d-lui Ionescu să se amâne până la resolvarea cestiunii israelite. D. Vernescu revine asupra cererii sale, făcută încă de multa, de a ’i-se da dosarele relative la căile ferate și. d. ministru I. C. Brătianu promițânda că ’i-se va da oricânda va voi, incidentala se închide-Camera trece la 2 ore în secțiuni. "PARTEA ECONOMICA Mișcarea porturilorü Severinü, 13 Septembre.—Bastimente sosite încărcate 3, plecate încărcate 2, deșerte 1. Marfă sosită spre importa, 19‘/2 tone. S’au esportat.o 1 tonă de alte mărfuri. Grâulă (greut, 60 livre) 100—115 lei, porumbulă (60 livre) 72—76 leî. FELURIMI Omorîtorulu Arghirovici.—După cum află Renascerea, Arghirovici a mărturisită în fine că era este omorîtorulu lui Simion Șapira și alu sociei acestuia. * Furtuna Mitropolitulu.—Alaltăieri Jourj s’a furată din casa I. P. S. S. Mitropolitului Primată ună ceasornice cu lanța de aură, care prețuiaă împreună 200 galbeni. Se bănuiește că ună tapițeră, care a lucrata mai multe dile în casă, ară fi autorulu furtului.O încercare de omoră. — Arî napte, două individe, intrândă în stabilimentulü așa numita Ținea Cafegiaiia, din strada Bradului, nă năvălită asupra neî, voindă a o strînge de gâtu. La strigătele acesteia unu oficiăru anume Manolescu, care trecea pe acolo, sări în ajutorata victimei, elă primi însără lovitură de ciomagii de la unuia din acei individi, care dispăru apoi îndată dimpreună cu tovarășul său. înainte de-a fugi, același individă mai sparse și capul unei calfe de croitoră, care sărise și elă în ajutorul celor amenințați. Nelegiuitură s’a refugiată apoi în str. Golesci, No. 135, unde a fosta urmărită de poliție. O încercare de matricidă. — Moise Rosenberg a încercată ieri să omore pe mama mea, anume Clara. Din fericire a putută fi împedecată de la acestă crimă și data pe mâna justiției.* Delapidarea de la Craiova. — Cititorii noștri sciu că, acum câteva luni, s’a descoperită la Craiova uă delapidare comisă de câțiva funcționari, prin falsă. Procesulă intentata acuzațiloru era inscrisa a se judeca în sesiunea trecută a Curții cu jurați din Craiova. E că însă ce ne spune în acestă privință diacuta Vocea Craiovei: „Ieri, 10 Septembre curtate, era decisă a se judeca procesul de falsificare și sustragere de bani publici de către Ghiță Frumușanu în complicitate cu I. Vercescu, Ionid, Savu Penescu și Gheorghe Niculescu. Încă de pe la 9 ore a. m. sala de ședință și mai tote coridorele erau pline de unii numeroși auditorii , toți așteptau impacienți să vădă ce resultațü va ave. Pe la orele 1 p. m., ședința declarându-se deschisă, supt președința d-lui Bildirescu membru al Curții apelative, s’a făcuta apelulă nominală ală d-loră jurați și atunci pe dată, d advocată publică făcendă recusație în persona d-lui preșdinte Bildirescu, ședința fu suspendată pene ce veni d. Eugenie Angelescu, membru al Curții, fapt care la redeschiderea ședinței judecându-se recusația făcută d-lui Bildirescu, s’a și admisă de curte în majoritate; însă tată nu s’a putută judeca procesulă. D. președinte declarândă că nu este pusă în cunoscință de rasele prin care a trecuta instrucția acestui proces, și pentru motivul că camera juraților era în ultima zi a sesiunii sale, o amânată procesulă pentru sesiunea viitore.* * Furt. D. Ștefan Pavlescu, dirce Ștafeta din Iași, lipsind ple dile de acasă, unde nu lăsase de câtă ună bătrână neputinciosă păzitoră, la 11. curenta, la íntorcerea consortei sale, a găsită în cancelaria sca lada de fierü stricată, capacula ieî sfărâmată, cenușa turnată prin casă, eră din ea 500 galbeni lipsă, mai multe sute franci în monetă de argintă și bilete hipotecare, bijuterii maî multe bucăți, cum și bonuri domeniale Cu tóte că lipsia cela mai mică indicia, cea mai mică urmă sau bănuieră, atâta asupra acelora ce aă comisă furtură, câtă și a timpului cândă s’a petrecută faptulu, totuși din examinarile ce d. prefectă ală poliției a făcută ânsușî în fața locului, însoțită de d. comisari Nicușoi, Casian, Botez și Barbu, poliția a și luata cele mai energice măsuri pentru prinderea furilor. Trebuie să mărturisimă că d comisară Nicușoi adese ori, și astă dată ca totu-deauna, a desfășurata inteligență și aptitudine și, cu concursura colegilor săi, ieri săra, la 9 ore, tâlharulü cu alți complici ai săi a și fostă prinsă și arestată. Asupra lui s’a și găsită ună bonă domenială ce portă numărulă și seria bonurilor d-lui Pavelescu furate. De atunci până acum investigațiunile se urmără cu energie, cu tote încercările hoților, de a persista în negațiune. Astăzî diminăță, d. comisară Nicușor a găsită și instrumentele cu care s’a operată spargerea; speră că, câtă de curendă, se va constata totala și se voră găsi și obiectele, cum și banii furați. Terminândă, trebuie se constatama încă uă dată energia și inteligența ce acum, ca și totă-deauna, a desfășurată poliția condusă de actualulăi ei șefă, d. Frâncu.* Citimă în Corespondența provincială : Velniță arsă.—Vineri spre Sâmbătă, 31 Augusta, a arsă parte din velnița de pe moșia Grumăzesci, plasa de Susu (județul Nămțu), cu 1500 vedre spirtă. După cele ce aflămă, nu a fost a asigurată la nici uă societate, așa încâta paguba este suferită numai de arendașul aiei, Altar Crăcăoanu. * Grindină. — Luni 3 Septembre ora 2 după amedü, pe comuna Roznovă a fosta grindină, venită cu așa furie în câta chiară diligența care venia de la Bacău— Piatra, pentru ca nu caii să fugă, a trebuit a să stea și se fie ținuți de frâne de către vizitiă și conductori. Pagube n’a făcută, din cauză că recoltele suntumai cu desăvârșire adunate. * Cutremuru. — Citimă în Telegrafula Română din Sibiu : »la Arad s’a simțită în 15 Septembre st. n., pe la 10 ore săra uă sguduire de pămentu. Casele cu mobilele în ele se clătinau și cădeau unele peste altele (?) Cutremurulă a ținută numai vremă câteva secunde. Totă în acestă di s’aă simțită sguduiri de pămenlă și în Varias și Sf. Petru, mișcându-se de la mearfă d spre resărită.* Din cele ce spune Telgrafulü Română se pare că în Arad casele cădeau unele peste altele. Desicură uă greșală de redacțiune. Va fi voita sedică că mobilele din case cădeau unele peste altele. I Nord, vorbindu de călătoria principelui de Bismarck la Viena, dice. »Relațiunile politice ale Germaniei cu Austria formată pentru politica esterioră germană uămasă, a cărei importanță s’a mărită cu fiecare din ultimii ani. Era prin urmare neapărată pentru principele de Bismarck de a ave în totă bună vremea siguranța despre statornicia relațiunilor sale amicale cu Austria. Afară de acesta, cunoscință causelară și a consecințelor, retragerii comitelui Andrassy avea pentru dânsul a uă însemnătate atâta de mare, încâta a trebuita să caute a fi se pune în legătură directă cu cancelarul Austriei demisionară și cu succesorul a séu; asemenea trebuita să se sflăscă a găsi în sferele cele mai înalte ale Monarhiei austro-ungare siguranța de care credea că are trebuință faciă de Suveranula séu și faciă de Germania. E că pentru ce s’hotărîtă călătoria principelui la Viena. »Suntemă și cum, adauge fora oficială, că schimbula de idei ce s’a făcuta acum a satisfăcută pe deplină ambele părți. Trebuie să presupunerea că unirea celoră două imperii în a voi să urmeze oă politică pacinică și că înțelegerea foră mutuală asupra intereselora economice ale celor două popore voră fi primită cu acestă ocasiune că garanțiă pe atâta de complectă, pe câtă o poță da moralminte încrederea și buna voință reciprocă. Londra, 25 Septembre —Diarulu Times, discutânda proiectulu guvernului română pentru soluțiunea cestiunii israelite, se îndouiesce de valorea sa practică. După diarulă, englesii, trebuie ca emanciparea Evreiloră să se facă într'una modă practică, răpede și deplină. Reproducem următorele serii, care au fost publicate numai în edițiunea pentru Capitală a numărului precedinte : Servițiulu telegrafică al Agenției Havas. Viena, 25 Septembre. — Gazeta Vienei publică numirea a 4 membri ereditari ai Camerei Seniorilor și a 14 membri, numiți pe viață, printre cari figureza guvernatorulu creditului fondară, d. Bezecny, baronii Brenner și Hubner și fostula ministru d. Habietinek. Berlin, 25 Sept. — Gazeta Germaniei de 857 SOCIETATEA ROMANA (In Arme, Gimnastică și dare la Semmi, Strada Batistea No. 2. Comitetul Societății are onore a aduce la cunoscință d-loră membri, precum și a amatorilor de dare la semnă, că Duminecă (16 ale curentei) reîncepă tragerile în țintă cu pistolula și vor continua în tote Duminecele, de la orele 124, fundă timpură proprce. Personele ce se voră distinge în tragere se voră premia. Comitetul 1. Societatea Concordia Română Comitetulu Secțiunii Dumnelorü Duminecă 16. Septembre ora după amie-fi se va face inauguratrea grădinei de copii cu solemnitatea prevăzută în programă. Toți domnii și domnele ce dorescă prosperitatea acestei instituțiuni sunt rugați să binevoiescă a asista la acestă serbare. Comitetulă:. BIBLIOGRAFIA Aeșită de supt tipară . Noua metodă pentru a învăța limba francesă sau cursă elementară de gramatică francesă teoretică și practică (PARTEA FORMALA) cu exerciții de tradiția. Conversațiuni și teme de A. J. Demetriu, profesoră de limba și corespondența francesă la scala comercială din capitală. Se află de vendiare la librăriele Ștefănescu et Barach și Socec et. Comp. * La librăria Socecă se află de vânzare piesa : ,FEC‘ORA DE LA ORLEANS“ Tragedia deji Schiller, trad. de S. I. Grossmann. Prețura unui exemplarü 1 francă. * In curendă va ieși de supt țipară. Principie de stiluri composițiune pentru usură clasei III gymnasiale, de Dem. I. Popilianu, profesoră la licenla din Craiova, carte aprobată de onor, ministeră ală instrucțiunii publice cu No. 10.444. * 8 Instrucțiune și îngrijire în familie Domna Zanne str. Ermitului No. 3.[(lângă casa de sănătate) doresce a lua vre-uă două, sau multă trei copii, de la vârsta de 5— 8 ani. Doctoralii Marcovici întorcendu-se de la congresul internațională din Amsterdam, anuncă clientelii sele din Capitală și provincie că reîncepe visitele sale. Consultații în cabinetul seu în tote filele de la — 6 ore sera, strada Brezoianu No. 21. Dr. S. M. Lempart, dentistai americana dă consultațiuni, calea Victoriei No. 15 bis, în fiecare zi de lucru de la 9 pené la 1 și de la 2 péne 5 ore era Duminecele de la 9 péné la 11 ore.