Romanulu, septembrie 1879 (Anul 23)

1879-09-19

ANULU DOUE­ZECI ȘI TREI Refracțiinea și Administrați­unea strada Dorimei 14 VOIESTE SI VEI PUTEA ANUNCIURI Linia de 30 litere petit, pagina IV — 40 bai­l Leto . , , pagina III, 2 lei — A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea 4iarului­­LA PARIS, la Havas, Lafitte et C-ne, 8 Place de la Bourse, LA LONDON, la Eugéne Micoud, N0.8I-A Fleet Street, London E. C. LA VIENA, la d-nil Haasentein și Vogler, Walfischgasse 10. LA HAMBURG, la d. Adolf Steiner, pentru tótá Germania. Articolele nepublicate se ardă. 20 BANI ESEMFLARTILU Bucuresci, Răpciune. Asta­si a sosit­ în Bucureșci prin­cipele nouei provincie autonome crea­te în Orient­, în urma resbelului din 1877 și a regularii făcută de areopagul­ă europeană. Primirea ce a găsită Domnitorulă Bulgariei în capitala României fostă, simpatică și cordială. Națiunea a­română, abia ajunsă la deplinătatea drepturiloră i ei suverane, după se­­cole de lupte și de suferințe, vede cu fericire emanciparea ori­cărui poporă împilată și ’lă îmbrăcioșază ca pe ună frate. Emanciparea poporului bulgară înfățișază pentru Români­a să inte­resă cu atâtă mai vin­, cu câtă în epoca de domnire a Osmanicilor­ a­­supra Bulgariei, România a fostă totă-d’a­una ună asilă, ună focaru de lumină și de educațiune politică, precum și ună câmpă de propășire și de înavuțire pentru ffarte mulți omeni din cei mai ade frunte ai na­țiunii bulgare. Românii sunt­ fericiți de-a vede asta­ ji că uă bună parte din sta­­tură­ majoră ală națiunii bulgare, că mulți deputați din cei mai înfluriți, capi de partide , funcționari supe­riori în ramurile administrațiunii, sunt­ trecuți acolo din România, unde ’și-am făcută instrucțiunea , ’și-aă primită educațiunea politică și mai mulți au ocupată chiar func­țiuni publice ale statului română. Sperămă că acestă împrejurare, datorită posițiunii politice și sociale a României, precum și vecinătății sale cu Bulgaria, va contribui pu­ternică a restrînge câtă mai multă legăturile de amide și solidaritatea de interese dintre cele două provin­cii situate de a drepta și de a stânga Dunărei. Nu există în Europa altă grupă de state, care să aibă ună atâtă de mare interesă a rămânea puture strînsă unite, cum suntă­micele state din Orient­. România, Bulga­ria, Serbia, Grecia, Muntenegrulă, avendă mai tóte aceleași temeri din afară, avendă aceleași aspirațiuni pentru viitoră, suntă constrînse de interesele loră comune, și de însuși simțimântulu conservării, a nu în­­focioșa de câtă ună singură mănun­­chiă, care prin intima sea legătură să dobândescă puterea, ce nu póte avea flă­care din aceste state în parte. Gestiuni etnografice și istorice îm­partă și vor­ împărți totă­dea­una Orientală Europei și mai în speci­ală Peninsula Balcanică în state re­lative mici, daca ară fi comparate cu marile puteri, care se întindă astăț­i asupra celei mai mari părți a Europei. Prin urmare aceste state nu pot­ găsi de­câtă în desvolta­­rea loră internă și în strînsa legă­tură de interese dintre dânsele ga­ranția viitorului loră. Numai că orbire neexplicabilă, uă orbire precursori a morții ar­ pu­tea face ca aceste state să se în­­vrăjbescă între densele și să înce­teze de a considera uă lovire adusă ori­căreia din ele, ca uă lovire a­­dusă tuturor­. Fie­care din aceste state trebuie să fie sigură că ori­ce atingere venită din afară asupra unuia, este uă îndreptare pe calea care va aduce mâne aceiași atingere și asupra sea Astă­ felă de relațiuni dom­ină noi să vedemă stabilindu-se între Sta­tele mai vechi și mai noul din O­­rientă. Acesta credemă noi că tre­buie să fia politica viitorului. Nu vedemă viață, putere și progresă, de­câtă în stabilirea unor­ asemeni ra­porturi, căci ele dândă securitatea pentru viitoră, liniștea și încrederea pentru mom­entă, ară permite și în­lesni acea repidă propășire pe tă­­râmuură economică și intelectuală, fără de care nu póte fi emancipare reală pentru ună poporă. Astăzi cândă Domnulă Români­­loră, luptătoră împreună cu armata sea pentru drepta causă a liberării Bulgariei, primeste visita principelui noului­ stată bulgară, credemă că ocasiunea este bună de a reaminti ambelor­ națiuni, de-a drepta și de­­a stânga Dunării, legămintele ce tre­buie să se întemeieze între densele. Experiența trecutului și aspira­ți­iunile spre viitoră voră realisa, sun­­temă încredințați, aceste dorințe de pace, de unire și de colaborare la opera comunei rădicări naționale și politice. SERVIȚIULU TELEGRAFICII ALU AGENȚIEI HAVAS. Constantinopole. 29 Septembre.—Comi­­siunea internațională de delimitare și-a terminată lucrările pentru ficsarea frunta­riei militare între Bulgaria și Rumelia O­­rientală. Traseulă, astă­felă cumă a fostă rectificată, a fostă adoptată de cinci din șapte membri ai comisiunii; comisarul­ Rusiei a votată în contra, ală Franciei s’a abținută. Se zice că Rusia nu va recunosce va­­lorea votului pentru că n’a fostă luată în unanimitate. Simlah. 29 Septembre.—Generalul­ Ro­bert a dată m­ă manifestă spre a informa pe locuitorii Afganistanului despre scopul­ înaintării trupelor­ engleze spre Cabală; el­ se declară că indigenii cari se voră a­­réta pacinicî, nu vor­ ave­a se teme de nimică, pe cândă toți aceia cari voră fi găsiți urmați, voră fi considerați și tratați ca inamici. ----------------..iMBI....-------------------­ Sosirea Principelui Bulgariei. A. S. principele Alexandru I, Dom­nul­­ Bulgariei , a sosită astazi la ameji în capitala nostra. La 10 ore, A. S. a sosită la Giur­giu, unde a fost­ întâmpinată de d. generală Cernată și de d. colonelă Pastia, și, plecândă de acolo cu ună trenă specială, a ajunsă la Bucu­­resci la 12 ore, trecendă de la gara Filaretă pe linia de joncțiune care merge la gara Târgoviștei și oprin­­du-se de-a dreptul­ d­inaintea pala­tului de la Cotroceni. Aici, principele Alexandru I a fost­ primită de A. S. R. Domnitorulă , însoțită de d-nii miniștrii I. C. Bră­­tianu, V. Boerescu , col. G. Leca și An. Stolojană (d. N. Cretzulescu fi­­indă cam indispusă , eră d. M. Ko­­gălniceanu plecând­ de ieri în Do­­brogea), de casa civilă și militară a Măriei Sale, de oficiării superiori din garnisonă, de d. prefectă ală poliției, d. primară ală orașului și d. prefectă de Ilfovă. A. S. Domnulă Bulgariei era în­soțită de optă persone, dintre care două civile și șefe militare. La co­­borîrea din trenă, principele Alexan­dru I a fost­ primită de Augustulă nostru Domnă, care­­ i-a strînsă mâna cu cordialitate. Principele Alexan­dru I a schimbată apoi câte­va cu­vinte cu fie­care din d-nii miniștri, precum și cu cei­l­alți d-ni. Suin­­du-se apoi într’uă trăsură cu A. S. R. Domnulă nostru, a intrată în curtea palatului Cotroceni. Gar­da a făcută onorurile militare. Suita prin­cipelui Alexandru a urmată apoi pe josă, condusă de mareșalul­ Curții, d. T. Văcărescu. Toți au luată apoi dejunulă cu R. A. S. S. Se crede că Augustulă ospe ală Domnitorului nostru nu va sta de câtă scurtă timpă în mijlocul­ no­stru. M. S. R. Domna în streinătate. Giu­mă în Monitorulu de adî. A. S. R. Domna, terminândă cura de la Scheveningen, se află acum la Amster­dam, unde va petrece câtă­va timpă pen­tru întremarea sănătăței, după băile de mare. Principele Bismarck în Viena. Vă depeșă ne-a anunțată că în timpul­ șederii sale la Viena prin­cipele Bismarck a făcută uă visită și ambasadorului francesă, ci lui Teis­serene de Bort. In acestă privință Pester-Lloyd pri­mesce din Viena urmatorea comu­nicare : După ce se schimbară salutările obici­nuite în modulă cela mai cordială, se vor­bi mai multă vreme despre situațiunea e­­conomică a ambelor­ țări; după aceia con­vorbirea trecu asupra politicei. Principele de Bismarck dete cele mai formale și mai categorice asigurări, că intimile relațiuni dintre Germania și Austria nu trebuie se neliniștéseá câtuși de puțină pe Francia și să nu-î atingă nici uă susceptibilitate, înțelegerea austro-germană,­­fise cancela­­rulă, nu va îngusta și schimba întru ni­­mică minunatele relațiuni cari s’au stabi­lită între Germania și Francia și care voră deveni și mai intime cu timpulă. Nici uă dată, adause principele de Bismarck, nu amu făcută să rea întrebuințare din cu­­véntuld meă, cânde cugetările, spre ă înșela sea a’mî as­D-nnră Waddington s’a putută convinge despre acesta anulă tre­cută în Berlin, și ceia ce diferă acum, este în totă sinceritatea. Intre altele, principele de Bismarck își esprimă marea sea mulțămire despre pri­mirea ce ’i­ s’a făcută în Viena. Visita a ținută uă jumătate de oră. Bismarck era însoțită de principele Reuss. Intrevorbirea n’a avută casé­locă de câtă între densulă și Teisserenc. Acesta exprimă cancelarului viua satisfacțiune ce simte audindu aseme­nea cuvinte din gura principelui de Bis­marck. Ei se despărțiră apoi. D-nulă Teis­serenc, care este încă suferindă, întorse cu tote acestea îndată visita­tea principe­lui, înse nu’lă găsi a­casă. Gestiunea turco-grecă. După uă telegramă din Constanti­nopole a biuroului Reuter, guver­­nului grecii ar­ fi supusă puterilor­ următorea resoluțiune: „Guvernulă Greciei și ală Turciei, inspirate de dorința, de­ a înlesni rectificarea fruntariilor­ dintre Gre­cia și Turcia, dorită de puterile eu­ropene, declară că recunoscă proto­­colulă ală 18-lea ală tratatului din Berlin ca bază a negocierilor­.“ Acestă resoluțiune va fi supusă ----------------......—eSJ»——--------------------­ MERCU­RI, 19 SEPTEMBRE, 1879. LUMINEZA­TE ȘI VEI FI. ABONAMENTE.! In Capitală și districte: unii anii 48 lei; și de luni 24 lei; trei luni 12 lei; nnj lună 4 lei. Pentru tote țările Europei trimestru 15 lai A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea­­ țiarului. LA PARIS, la d-nil Darras-Halegrain, 5 rue de l'anciene comédie și Havas, Lafitte et C­une, 8 place de la Bourse. LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15 Fleisch­i markt w IN ITAXIIA la d. doctorii Gustavo Croce. Vis San Benigno, 17, Genova. Scrisorile nefrancate se refusa. 20 B­ANI RSF.MPL­A BULE de delegații greci în viitorea șe­dință a comisiunii turco-greceșci pentru regularea fruntariilor­. Acesta se consideră ca ună efectă ală intrevederii de la Dieppe a d­­lui de Waddington cu marchisară de Salisbury. Rusia ar­ fi căutată să paraliseze o­ înțelegere directă între Constantinopole și Atena cu scopă de­ a face să se întrunască oă conferință de ambasadori, căreia să ’i supună apoi și alte cestiuni spre resolvare. Neue Freie Presse zice că planul­ acesta va fi încrucișată, printr’uă nemijlocită învoială între Portă și Grecia. Același fiară pretinde că și trans­ferarea consulului generală franceză, d. Tricou, de la Cairo la Teheran, ară fi un consecință a întrevederii de la Dieppe. D. Tricou ar­ fi fostă pe fac­ă adversarulă Engliterei și ar­ fi împedecată ori­ce înțelegere între Francia și Englitera. Rusia și înțelegerea austro­­germană. Supt acestă titlu National-Zeitung din Berlin publică un corespondență pe care o primește din Petersburg de la un persană forte autorizată, care merită ună interesă cu atâtă mai mare, pentru că deschide per­spective cu totul­ noui și supune politica principelui Gorciakoff unei critice nemilose. Eco părțile esențiale ale acestei scrisori : „Visita cancelarului germană la Viena nu e nicăiri privită cu atâta seriositate ca aici și, după cum ori­cine scie, cu drepții curentă. Faptul­ înstrăinării între Rusia și Germania a venită la cunoscința celor­ mai mulți abia prin cunoscutulă resbelu diaris­­tică, și cei mai puțini creduli n’aă vrută multă timpă se credu nici chiaru în serio­­sitatea acestei certe. In adevĕre, la uă pri­vire superficială se părea de necredută ca politica germană, care s’a răcicatu atâta timpă pe amb­ia cu Rusia, să facă de nă­­dată uă schimbare de frontă. Evenimintele din 1875 și faptulă că la încheiarea tra­tatului de la San-Stefano Rusia procedase cu totulă isolată și pe propria iui socotală și că într’uă cestiune de ună caracteră eu­ropeană nu ceruse nici sfatulu Germaniei nici pe ală altei puteri, tote astea fură considerate ca incidente și ca nesce capri­cii ale politicei ruseșce, care n’ară ave nici uă însemnătate pentru relațiunile sale cu puterea vecină. Asupra Congresului vomă trece răpede. E dreptă că principele Bismarck a spriji­nită mai multă de­câtă ori­care cedarea Batumului, retrocedarea Basarabiei, lăsa­rea Sofiei la Bulgaria și alte bagatele­­) de acestea din pretențiunile rusesc î;­­nse, după cumă amul disă, acestea au fostă ba­gatele în comparațiune cu concesiunea impărțită­ Bulgariei în done, concesiune pe care Rusia a fostă silită s’o facă, și care, orî­ce s’ară­dice și oră­ câtă ară batjocori oposițiunea acestă succesă ală lordului Bea­­consfield, a distrusă posițiunea de ante­­gardă rusescă pe Peninsula Balcanică Bul­garia până la porțile Adrianopolei era uă putere. Bulgaria până la Balcani nu­ este 1). Retrocedarea Basarabiei o consideră cores­pondentului din Petersburgü ca uă bagatelă? Nota Bed, de câtă ună stată trecetore fără nici uă greutate într’uă­otărîre. Speranța pentru uă unire a celoră două țârii, speranță care totă se mai nutria în cercurile politice de­­aici, este acumă în pantură de-a fi, nimi­cită. Nu maî e nici uă îndouială, că Rusia n’ară fi trebuită sĕ se învoiescă cu memo­­randulă din Maî, cu totă depeșa resboinică din Aprile a lui Salisbury, décá cornițele Suvaloff ară fi putută găsi, cu ocasiunea cunoscutei séle călătorii la Petersburg, sprijinulă Germaniei pentru planul­ unei Bulgarii mari; lipsindu’i énse acestă spri­jină, ié a fostă silită să capituleze și prin­cipele Gorciakoff s’ară fi esprimatu atunci, că acumă e quizte cu Germania. De la Congresă lucrurile au continuată a merge pe acelașă văgașă, nu fără ca principele Gorciakoff să mai fi cădut fi vă­­dată într’uă ilusiune. Și cee care fu acea ilusiune. Din împrejurarea că președintele Congresului a lăsată ca cela mai de aprope interesată să esecute în prima liniă diferi­tele stipulațiuni, precum și din faptul­ că, din causa concediului sec­­elă zoria lucră­rile Congresului într’ună modă băte leră la oclu, din acestea tote principele Gorciakoff avu ilusiunea a deduce că marele cance­­laru va permite ca pactură de la San-Ste­fano, ruptă în modă oficială, să ajungă din nou a ave valore într’ună modă oficiosă. Atitudinea Germaniei în cestiunea Marei Bulgarii trebuia să da motive și pentru alte deducțiuni și nu era de­locă de natură a fi considerată ca urmare a unei trecătore susceptibilități atinse a cancelarului ger­mană, după cum din nefericire se consi­dera într’uă parte ore­care. Acolo se mai credea a fi dobândită convingerea că prin­cipele Bismarck sfătuise pe cornițele An­­drassy, în momentele otărîtore după preli­­­ minariele de la Adrianopole, a marca pen­ tru ori­ce eventualitate cerculu intereselor­ austriace din sasa de rîul­ Timok cu 100,000 omeni, și acestă lucru fu credut­, fără a se considera ca altă ce­va, de­câtă ca uă invasiune momentană. Agenții ruși din Pe­ninsula Balcanică, atâtă civili câtă și mili­tari, se și instalară pentru un­ deceniu, era nu pentru m­ă­ană ; toți își aducă a­­minte cum aă compromisă ei în timpul­ acesta pe Rusia. După ce se dovedi­­ese destulă de lămurită că uă prelungire a o­­cupațiunii nu va găsi sprijină nici la Ber­lin—nici chiară supt forma cea mai puțină espresă — Rusia se retrase și se încredința în minele pe care le aședase, de­și se vede nevoită a stinge de uă cam dată fitilulă. Politica rusă are — după posițiunea im­periului Țarului — privilegiul­ de a pute comite mai multe greșeli de câtă alta ș și până atunci ea comisese trei greșeli în­­­semnate; cea mai neiertată a fostă a pa­tra —■ reala gustă de-a ’și manifesta po­somorîrea pentru propriele sale intere­­­se, în convingerea că, în fac­a posițiu­nii Germaniei, acesta se pate face fără a atrage uă pedepsă după sine ; după ce se vede mai în urmă că conducătorul­ po­liticei din afară a Germaniei este în punză de a’și face cu succesă dramă liberă, se ivi din no­ uă situațiune neașteptată, care merită uă seriosă atențiune, cu tote că po­litica rusă se pusese singură în posițiune de­ a nu pute împedeca mersul­ lucrurilor­. Convorbirile de la Gastein și de la Viena nu au de scopă­ră alianță defensivă și o­­fensivă între Austria și Germania — alian­ță cu totul­ de prisosă; ele nu aă nici spre Résaritü, nici spre Apusă vre­uă tendință agresivă, acesta e dreptă; resultatul ă loră va fi pură și simplu de-a pironi pe Rusia și de-a isola prin acesta din nooă pe Fran­cia. Acesta ajunge.

Next