Romanulu, septembrie 1879 (Anul 23)
1879-09-19
ANULU DOUEZECI ȘI TREI Refracțiinea și Administrațiunea strada Dorimei 14 VOIESTE SI VEI PUTEA ANUNCIURI Linia de 30 litere petit, pagina IV — 40 bail Leto . , , pagina III, 2 lei — A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea 4iaruluiLA PARIS, la Havas, Lafitte et C-ne, 8 Place de la Bourse, LA LONDON, la Eugéne Micoud, N0.8I-A Fleet Street, London E. C. LA VIENA, la d-nil Haasentein și Vogler, Walfischgasse 10. LA HAMBURG, la d. Adolf Steiner, pentru tótá Germania. Articolele nepublicate se ardă. 20 BANI ESEMFLARTILU Bucuresci, Răpciune. Astasi a sosit în Bucureșci principele nouei provincie autonome create în Orient, în urma resbelului din 1877 și a regularii făcută de areopagulă europeană. Primirea ce a găsită Domnitorulă Bulgariei în capitala României fostă, simpatică și cordială. Națiunea aromână, abia ajunsă la deplinătatea drepturiloră i ei suverane, după secole de lupte și de suferințe, vede cu fericire emanciparea oricărui poporă împilată și ’lă îmbrăcioșază ca pe ună frate. Emanciparea poporului bulgară înfățișază pentru România să interesă cu atâtă mai vin, cu câtă în epoca de domnire a Osmanicilor asupra Bulgariei, România a fostă totă-d’auna ună asilă, ună focaru de lumină și de educațiune politică, precum și ună câmpă de propășire și de înavuțire pentru ffarte mulți omeni din cei mai ade frunte ai națiunii bulgare. Românii sunt fericiți de-a vede asta ji că uă bună parte din statură majoră ală națiunii bulgare, că mulți deputați din cei mai înfluriți, capi de partide , funcționari superiori în ramurile administrațiunii, sunt trecuți acolo din România, unde ’și-am făcută instrucțiunea , ’și-aă primită educațiunea politică și mai mulți au ocupată chiar funcțiuni publice ale statului română. Sperămă că acestă împrejurare, datorită posițiunii politice și sociale a României, precum și vecinătății sale cu Bulgaria, va contribui puternică a restrînge câtă mai multă legăturile de amide și solidaritatea de interese dintre cele două provincii situate de a drepta și de a stânga Dunărei. Nu există în Europa altă grupă de state, care să aibă ună atâtă de mare interesă a rămânea puture strînsă unite, cum suntămicele state din Orient. România, Bulgaria, Serbia, Grecia, Muntenegrulă, avendă mai tóte aceleași temeri din afară, avendă aceleași aspirațiuni pentru viitoră, suntă constrînse de interesele loră comune, și de însuși simțimântulu conservării, a nu înfocioșa de câtă ună singură mănunchiă, care prin intima sea legătură să dobândescă puterea, ce nu póte avea flăcare din aceste state în parte. Gestiuni etnografice și istorice împartă și vor împărți totădeauna Orientală Europei și mai în specială Peninsula Balcanică în state relative mici, daca ară fi comparate cu marile puteri, care se întindă astăți asupra celei mai mari părți a Europei. Prin urmare aceste state nu pot găsi decâtă în desvoltarea loră internă și în strînsa legătură de interese dintre dânsele garanția viitorului loră. Numai că orbire neexplicabilă, uă orbire precursori a morții ar putea face ca aceste state să se învrăjbescă între densele și să înceteze de a considera uă lovire adusă oricăreia din ele, ca uă lovire adusă tuturor. Fiecare din aceste state trebuie să fie sigură că orice atingere venită din afară asupra unuia, este uă îndreptare pe calea care va aduce mâne aceiași atingere și asupra sea Astă felă de relațiuni domină noi să vedemă stabilindu-se între Statele mai vechi și mai noul din Orientă. Acesta credemă noi că trebuie să fia politica viitorului. Nu vedemă viață, putere și progresă, decâtă în stabilirea unor asemeni raporturi, căci ele dândă securitatea pentru viitoră, liniștea și încrederea pentru momentă, ară permite și înlesni acea repidă propășire pe tărâmuură economică și intelectuală, fără de care nu póte fi emancipare reală pentru ună poporă. Astăzi cândă Domnulă Româniloră, luptătoră împreună cu armata sea pentru drepta causă a liberării Bulgariei, primeste visita principelui noului stată bulgară, credemă că ocasiunea este bună de a reaminti ambelor națiuni, de-a drepta și dea stânga Dunării, legămintele ce trebuie să se întemeieze între densele. Experiența trecutului și aspirațiiunile spre viitoră voră realisa, suntemă încredințați, aceste dorințe de pace, de unire și de colaborare la opera comunei rădicări naționale și politice. SERVIȚIULU TELEGRAFICII ALU AGENȚIEI HAVAS. Constantinopole. 29 Septembre.—Comisiunea internațională de delimitare și-a terminată lucrările pentru ficsarea fruntariei militare între Bulgaria și Rumelia Orientală. Traseulă, astăfelă cumă a fostă rectificată, a fostă adoptată de cinci din șapte membri ai comisiunii; comisarul Rusiei a votată în contra, ală Franciei s’a abținută. Se zice că Rusia nu va recunosce valorea votului pentru că n’a fostă luată în unanimitate. Simlah. 29 Septembre.—Generalul Robert a dată mă manifestă spre a informa pe locuitorii Afganistanului despre scopul înaintării trupelor engleze spre Cabală; el se declară că indigenii cari se voră aréta pacinicî, nu vor avea se teme de nimică, pe cândă toți aceia cari voră fi găsiți urmați, voră fi considerați și tratați ca inamici. ----------------..iMBI....------------------- Sosirea Principelui Bulgariei. A. S. principele Alexandru I, Domnul Bulgariei , a sosită astazi la ameji în capitala nostra. La 10 ore, A. S. a sosită la Giurgiu, unde a fost întâmpinată de d. generală Cernată și de d. colonelă Pastia, și, plecândă de acolo cu ună trenă specială, a ajunsă la Bucuresci la 12 ore, trecendă de la gara Filaretă pe linia de joncțiune care merge la gara Târgoviștei și oprindu-se de-a dreptul dinaintea palatului de la Cotroceni. Aici, principele Alexandru I a fost primită de A. S. R. Domnitorulă , însoțită de d-nii miniștrii I. C. Brătianu, V. Boerescu , col. G. Leca și An. Stolojană (d. N. Cretzulescu fiindă cam indispusă , eră d. M. Kogălniceanu plecând de ieri în Dobrogea), de casa civilă și militară a Măriei Sale, de oficiării superiori din garnisonă, de d. prefectă ală poliției, d. primară ală orașului și d. prefectă de Ilfovă. A. S. Domnulă Bulgariei era însoțită de optă persone, dintre care două civile și șefe militare. La coborîrea din trenă, principele Alexandru I a fost primită de Augustulă nostru Domnă, care i-a strînsă mâna cu cordialitate. Principele Alexandru I a schimbată apoi câteva cuvinte cu fiecare din d-nii miniștri, precum și cu ceilalți d-ni. Suindu-se apoi într’uă trăsură cu A. S. R. Domnulă nostru, a intrată în curtea palatului Cotroceni. Garda a făcută onorurile militare. Suita principelui Alexandru a urmată apoi pe josă, condusă de mareșalul Curții, d. T. Văcărescu. Toți au luată apoi dejunulă cu R. A. S. S. Se crede că Augustulă ospe ală Domnitorului nostru nu va sta de câtă scurtă timpă în mijlocul nostru. M. S. R. Domna în streinătate. Giumă în Monitorulu de adî. A. S. R. Domna, terminândă cura de la Scheveningen, se află acum la Amsterdam, unde va petrece câtăva timpă pentru întremarea sănătăței, după băile de mare. Principele Bismarck în Viena. Vă depeșă ne-a anunțată că în timpul șederii sale la Viena principele Bismarck a făcută uă visită și ambasadorului francesă, ci lui Teisserene de Bort. In acestă privință Pester-Lloyd primesce din Viena urmatorea comunicare : După ce se schimbară salutările obicinuite în modulă cela mai cordială, se vorbi mai multă vreme despre situațiunea economică a ambelor țări; după aceia convorbirea trecu asupra politicei. Principele de Bismarck dete cele mai formale și mai categorice asigurări, că intimile relațiuni dintre Germania și Austria nu trebuie se neliniștéseá câtuși de puțină pe Francia și să nu-î atingă nici uă susceptibilitate, înțelegerea austro-germană,fise cancelarulă, nu va îngusta și schimba întru nimică minunatele relațiuni cari s’au stabilită între Germania și Francia și care voră deveni și mai intime cu timpulă. Nici uă dată, adause principele de Bismarck, nu amu făcută să rea întrebuințare din cuvéntuld meă, cânde cugetările, spre ă înșela sea a’mî asD-nnră Waddington s’a putută convinge despre acesta anulă trecută în Berlin, și ceia ce diferă acum, este în totă sinceritatea. Intre altele, principele de Bismarck își esprimă marea sea mulțămire despre primirea ce ’i s’a făcută în Viena. Visita a ținută uă jumătate de oră. Bismarck era însoțită de principele Reuss. Intrevorbirea n’a avută casélocă de câtă între densulă și Teisserenc. Acesta exprimă cancelarului viua satisfacțiune ce simte audindu asemenea cuvinte din gura principelui de Bismarck. Ei se despărțiră apoi. D-nulă Teisserenc, care este încă suferindă, întorse cu tote acestea îndată visitatea principelui, înse nu’lă găsi acasă. Gestiunea turco-grecă. După uă telegramă din Constantinopole a biuroului Reuter, guvernului grecii ar fi supusă puterilor următorea resoluțiune: „Guvernulă Greciei și ală Turciei, inspirate de dorința, de a înlesni rectificarea fruntariilor dintre Grecia și Turcia, dorită de puterile europene, declară că recunoscă protocolulă ală 18-lea ală tratatului din Berlin ca bază a negocierilor.“ Acestă resoluțiune va fi supusă ----------------......—eSJ»——-------------------- MERCURI, 19 SEPTEMBRE, 1879. LUMINEZATE ȘI VEI FI. ABONAMENTE.! In Capitală și districte: unii anii 48 lei; și de luni 24 lei; trei luni 12 lei; nnj lună 4 lei. Pentru tote țările Europei trimestru 15 lai A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea țiarului. LA PARIS, la d-nil Darras-Halegrain, 5 rue de l'anciene comédie și Havas, Lafitte et Cune, 8 place de la Bourse. LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15 Fleischi markt w IN ITAXIIA la d. doctorii Gustavo Croce. Vis San Benigno, 17, Genova. Scrisorile nefrancate se refusa. 20 BANI RSF.MPLA BULE de delegații greci în viitorea ședință a comisiunii turco-greceșci pentru regularea fruntariilor. Acesta se consideră ca ună efectă ală intrevederii de la Dieppe a dlui de Waddington cu marchisară de Salisbury. Rusia ar fi căutată să paraliseze o înțelegere directă între Constantinopole și Atena cu scopă de a face să se întrunască oă conferință de ambasadori, căreia să ’i supună apoi și alte cestiuni spre resolvare. Neue Freie Presse zice că planul acesta va fi încrucișată, printr’uă nemijlocită învoială între Portă și Grecia. Același fiară pretinde că și transferarea consulului generală franceză, d. Tricou, de la Cairo la Teheran, ară fi un consecință a întrevederii de la Dieppe. D. Tricou ar fi fostă pe facă adversarulă Engliterei și ar fi împedecată orice înțelegere între Francia și Englitera. Rusia și înțelegerea austrogermană. Supt acestă titlu National-Zeitung din Berlin publică un corespondență pe care o primește din Petersburg de la un persană forte autorizată, care merită ună interesă cu atâtă mai mare, pentru că deschide perspective cu totul noui și supune politica principelui Gorciakoff unei critice nemilose. Eco părțile esențiale ale acestei scrisori : „Visita cancelarului germană la Viena nu e nicăiri privită cu atâta seriositate ca aici și, după cum oricine scie, cu drepții curentă. Faptul înstrăinării între Rusia și Germania a venită la cunoscința celor mai mulți abia prin cunoscutulă resbelu diaristică, și cei mai puțini creduli n’aă vrută multă timpă se credu nici chiaru în seriositatea acestei certe. In adevĕre, la uă privire superficială se părea de necredută ca politica germană, care s’a răcicatu atâta timpă pe ambia cu Rusia, să facă de nădată uă schimbare de frontă. Evenimintele din 1875 și faptulă că la încheiarea tratatului de la San-Stefano Rusia procedase cu totulă isolată și pe propria iui socotală și că într’uă cestiune de ună caracteră europeană nu ceruse nici sfatulu Germaniei nici pe ală altei puteri, tote astea fură considerate ca incidente și ca nesce capricii ale politicei ruseșce, care n’ară ave nici uă însemnătate pentru relațiunile sale cu puterea vecină. Asupra Congresului vomă trece răpede. E dreptă că principele Bismarck a sprijinită mai multă decâtă oricare cedarea Batumului, retrocedarea Basarabiei, lăsarea Sofiei la Bulgaria și alte bagatele) de acestea din pretențiunile rusesc î;nse, după cumă amul disă, acestea au fostă bagatele în comparațiune cu concesiunea impărțită Bulgariei în done, concesiune pe care Rusia a fostă silită s’o facă, și care, orîce s’arădice și oră câtă ară batjocori oposițiunea acestă succesă ală lordului Beaconsfield, a distrusă posițiunea de antegardă rusescă pe Peninsula Balcanică Bulgaria până la porțile Adrianopolei era uă putere. Bulgaria până la Balcani nu este 1). Retrocedarea Basarabiei o consideră corespondentului din Petersburgü ca uă bagatelă? Nota Bed, de câtă ună stată trecetore fără nici uă greutate într’uăotărîre. Speranța pentru uă unire a celoră două țârii, speranță care totă se mai nutria în cercurile politice deaici, este acumă în pantură de-a fi, nimicită. Nu maî e nici uă îndouială, că Rusia n’ară fi trebuită sĕ se învoiescă cu memorandulă din Maî, cu totă depeșa resboinică din Aprile a lui Salisbury, décá cornițele Suvaloff ară fi putută găsi, cu ocasiunea cunoscutei séle călătorii la Petersburg, sprijinulă Germaniei pentru planul unei Bulgarii mari; lipsindu’i énse acestă sprijină, ié a fostă silită să capituleze și principele Gorciakoff s’ară fi esprimatu atunci, că acumă e quizte cu Germania. De la Congresă lucrurile au continuată a merge pe acelașă văgașă, nu fără ca principele Gorciakoff să mai fi cădut fi vădată într’uă ilusiune. Și cee care fu acea ilusiune. Din împrejurarea că președintele Congresului a lăsată ca cela mai de aprope interesată să esecute în prima liniă diferitele stipulațiuni, precum și din faptul că, din causa concediului secelă zoria lucrările Congresului într’ună modă băte leră la oclu, din acestea tote principele Gorciakoff avu ilusiunea a deduce că marele cancelaru va permite ca pactură de la San-Stefano, ruptă în modă oficială, să ajungă din nou a ave valore într’ună modă oficiosă. Atitudinea Germaniei în cestiunea Marei Bulgarii trebuia să da motive și pentru alte deducțiuni și nu era delocă de natură a fi considerată ca urmare a unei trecătore susceptibilități atinse a cancelarului germană, după cum din nefericire se considera într’uă parte orecare. Acolo se mai credea a fi dobândită convingerea că principele Bismarck sfătuise pe cornițele Andrassy, în momentele otărîtore după preli minariele de la Adrianopole, a marca pen tru orice eventualitate cerculu intereselor austriace din sasa de rîul Timok cu 100,000 omeni, și acestă lucru fu credut, fără a se considera ca altă ceva, decâtă ca uă invasiune momentană. Agenții ruși din Peninsula Balcanică, atâtă civili câtă și militari, se și instalară pentru un deceniu, era nu pentru măană ; toți își aducă aminte cum aă compromisă ei în timpul acesta pe Rusia. După ce se dovediese destulă de lămurită că uă prelungire a ocupațiunii nu va găsi sprijină nici la Berlin—nici chiară supt forma cea mai puțină espresă — Rusia se retrase și se încredința în minele pe care le aședase, deși se vede nevoită a stinge de uă cam dată fitilulă. Politica rusă are — după posițiunea imperiului Țarului — privilegiul de a pute comite mai multe greșeli de câtă alta ș și până atunci ea comisese trei greșeli însemnate; cea mai neiertată a fostă a patra —■ reala gustă de-a ’și manifesta posomorîrea pentru propriele sale interese, în convingerea că, în faca posițiunii Germaniei, acesta se pate face fără a atrage uă pedepsă după sine ; după ce se vede mai în urmă că conducătorul politicei din afară a Germaniei este în punză de a’și face cu succesă dramă liberă, se ivi din no uă situațiune neașteptată, care merită uă seriosă atențiune, cu tote că politica rusă se pusese singură în posițiune de a nu pute împedeca mersul lucrurilor. Convorbirile de la Gastein și de la Viena nu au de scopără alianță defensivă și ofensivă între Austria și Germania — alianță cu totul de prisosă; ele nu aă nici spre Résaritü, nici spre Apusă vreuă tendință agresivă, acesta e dreptă; resultatul ă loră va fi pură și simplu de-a pironi pe Rusia și de-a isola prin acesta din nooă pe Francia. Acesta ajunge.