Romanulu, octombrie 1879 (Anul 23)
1879-10-14
ANULU DOVE fIECI ȘI TREI VOIESTE SI TEI PUTEA. ANUNCIURI. Linia de 30 litere petit, pagina IV. 40 bani Deto , , , pagina III. 2 lei — A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diarului. LA PARIS, la Havas, Laffite el Cne, 8 Place de la Bourse. LA LONDON, la EugéneMicoud, No.81-A Fleet Street, London E. C. LA VIKNA, la d-nii Haasentein și Vogler, Walfischgasse 10. LA HAMBURG, la d. Adolf Steiner, pentru tótá Germania. Articolele nepublicate se ardă. 20 BANI ESEMPLARULU lltiacțumfia și Administrațiunea strada Druinno! 14 tulă începută făcută pe terâmură resboinică și politică, de la 1877 până astăzi. Senatulă a votată a fii, Sâmbătă, lista de naturalisare presintată de guvernă a 888 Israeliți cari aă servită în armată. Lista s’a votată cu 88 bile pentru și 3 contra. Doni senatori s’aă abținută. Bucuresci, ® Brumărelu Incepu a ne sosi fiiarele din străinătate, care ne aduce impresiunea produsă în Europa de soluțiunea dată în România cestiunii Evreilor. In genere, impresiunea nu este pre bună, fiarele favorabile Evreilor, și în special, cele pe lângă care Alianța Israelită are vre-uă înrîurire, spumegă de mâniă; abia cele mai favorabile României recunoscu acum că trebuia să se facă partea focului, în ceia ce privesce împrejurările locale. Tóte înse, fără deosebire, celu puțina tote cele mai însemnate, despre care avemu pene astâfii cunoscință , nu facu din ceia ce privescu ca neîndestulatură din punctul de vedere ală tratatului de Berlin, un causă de neadmitere a României în rândul puterilor europeane. Din contra, mai multe, precum La République Française în Francia și Allgemeine Zeitung în Germania, se rostesc în favorea grabnicei recunosceri a României, mai cu osebire pentru rațiuni politice. Altele, precum Neue Freie Presse, întrifiéndu-se mai mult asupra acestora rațiuni politice, deși versa foea în contra soluțiunii votată de Camere, susținu totuși că puterile trebuie să facă locu României alături cu densele. Interese politice europeane, fiică acele fiare, impună acestă decisiune, și guvernul actuală ală României, mai în specială d. Ioan Brătianu, putendă singură să dea garanții acelor interese, este neapărată a se admite de Europa soluțiunea votată de Camerele române, pentru a nu se întâmpla în România uă schimbare de cabinetă, prejudiciabilă intereselor europeane. Dândă sema de acestă curentă ce se formeza în opiniunea publică din străinătate, constată că mai anteră că purtarea națiunii române în ultima crisă a orientului, ilustrarea armatei române pe câmpul de bătălie și apoi demna și curagiosa resistență la pretensiunile Rusiei, dândă Europei întregi cea mai înaltă ideiă despre valorea militară și politică a Românilor, salveza și astăzi tera de impunerile cele mai grele și mai ucisictare în cestiunea Evreiloră. Ince mă dejii cu cea mai adâncă convingere : déca România nu lua parte la ultimulű resbelț, décasta umilită sau cu brațele încrucișate sé’i trecă peste cârpă armatele ruseșci, fără a’și atribui nici mărolă activă, demnă și vitejescă, nu numai că ’i-se răpia Basarabia, fără nici uă ideiă de descaunare, deja în urmă, străinii dictândă ca stăpâni la noi, fără cruțare și fără stimă pentru uă națiune ce n’ar fi dată nici uă probă de vitalitate și de ființă politică, ne-ară fi impusă emanciparea în masă a tutoră Evreilor. Decă România va eși, amu pute fiice déca a eșită victoriosâ și din acestă încercare, cum a eșită din atâte altele de mai bine de doui ani, acestă ultimă victoria n’o datoresce decâtă totă revelațiunilor strălucite din 1877 și politicei patriotice și cu vederi profunde, după care se conduce țera de la 1876 ínecee, ■<tw..■' țr In presentă pasiunile și animositățile politice sunt pre mari în țară; numai istoria va pute verifica și constata cu nepărtenire și într’ună modă nediscutabilă temeinicia afirmațiunii ce facemă. In afară casé, unde lucrurile se vede fără pasiune, bărbații politici din România și faptele lor sunt deja judecați cu nepărtinire și prețuiți după cum merită. Nu mai este astăzii nimeni în Europa care să nu recunoscă marea superioritate a vederilor politice ce cârmuiescă destinatele României de la 1876 ínccee. Nu mai este cabinetă europeană care să nu mărturisescá marea sen stimă pentru cabinetul Brătianu, în urma faptelor mărețe, pe care eră, ajutată de Domnă și de țară, a parvenită să le smulgă, adesea cu cele mai mari lupte, de la revoitorii din afară și de la pasiunile orbe din întru. Nu mai este cabinetă europeană, afară póte de unulă singură, care pentru acestă cuventű să nu aibă cea mai mare încredere în ministerial Brătianu , spre a duce România la îndeplinirea însemnatului rolă ce ’i ’lă-a desemnată Europa în Orientă. Nu este în fine nici ună cabinetă europeană, care să nu mărturisescă că ceia ce a putută dobândi ministeriul Brătianu de la puteri, ca concesiuni în cestiunea Evreiloră, n’ară fi dobândită nici ună altă ministerii, căci nici ună altulă n’ar fi putută să fie înconjurată de atâta prestigiu și de atâta credită. Nu constatămă aceste fapte—căci ceia ce spuseră că nu suntă aprecieri, suntă fapte positive — nu le constata mai spre a putea pune la activul partidei ce avemű onórea de-a represinta și a guvernului iei, evenimentele mărețe săvârșite de la 1877 tncóee și posițiunea strălucită dobândită de România. Nu ca omeni de partidă au lucrată bărbații politici, cari au condusă destinatele României în acești din urmă ani, ci numai ca patrioți români, plini de credință în calitățile și viitorul națiunii române. Ceia ce a lipsită bărbaților politici din tabera opusă spre a-i face capabili de fapte mari, este tocmai acesta credință patriotică, singura în stare de a realisa minuni. Constatândă deja resultatele politicei urmată de la 1876 ínecee, filcemă tutuloră, fără deosebire de partidă : Eco ce face credința în sine și în patria mea. Aveți vădată acestă nobilă credință; vedeți vă dată câtă de demnă de densa este națiunea română ; lucrați toți cu credință că România este chiemată la mari destinate, și în puțini ani statală română va străluci ca mă sare puternică , în mijilocul celoralalte state ale Orientului. Facemă apelă la acestă credință patriotică, căci de aci înainte începe lucrarea de întărire și de mărire a edificiului. Dacă vomă slăbi în cale, décá nu vomă rădica sufletele nóstre mai presusă de pasiunile și de ambițiunile meschine; decă nu vomă ave toți de busolă viitorulă măreță ală României, nu numai că edificiulă nu va fi întărită și mărită, déri se va compromite și străluci MESAGIULU DOMNESCU CITITU ADI IN SENATU ȘI LA CAMERA Domniloru senatori, Domniloru deputați. Unanimitatea pusă de d-vostră în resolvarea uneia din Gestiunile cele mai spinose ce aă preocupată România v’a creată drepturi neșterse la recunoșcința țarei. Acastă unanimitate a dovedită încă vă dată ca, în cestiunile cele mari naționale, Românii seră a pune deuă parte orice considerațiune, orice spirită de partidă, spre a nu se gândi decâtă la interesul generală. Acesta cestiune comună a constatată din nou că, deși Constituțiunea nostră, ca orice operă omenesca, pute ave defectele sale, ánsă chiară acestea nu se cuvină a fi îndreptate, ca unele ce facă parte din pactur nostru fundamentală, de câtă atunci cândă reforma este simțită de întrega națiune. Atitudinea poporului română, reserva ce elă ,și-a impusă, înțelepciunea cea arătată mărginindu-se în aceste împrejurări delicate în cerculă discuțiunii legale și evitândă orice tulburare care ară fi putută compromite interesele României, a justificată încă uă dată credința ce amă pusă în inteligența și prevederea politică a acestei țări. Cândăuă națiune se află în asemeni condițiuni, ori care ară fi greutățile ce ’i s’ară înfățișa, ea le póte privi fără temere. Ea póte păși înainte cu încredere în viitorul ă său. D-loră senatori, d-soră deputați, opera d-loră vóstre ca Adunări de revisuire este terminată. Acum d-le vóstre aveți ca Adunări ordinare a păși la lucrări legislative care nu potă suferi întârzirare. Indifiendű dérv astă fii sesiunea Camerelor de revisuire , în virtutea art. 95 din Const, declară deschisă sesiunea estraordinară a Camerelor ordinare și anume până la finele lunei curente Oetobre. Data în Bucuresci la 12 Octobre 1879. JJrmeza semnăturele Domnitorului și ale miniștrilor unității relevă că înțelegerea generală n’are trebuință de uă revizuire a Constituției , că spre a simplifica administrațiunea nu trebue a impieta asupra direcțiunei generale a Statului în tote afacerile. Viena, 24 Octobre (întârziată).—Respunândă la uă interpelare, d. Horst, ministru al apărării naționale, declară Camerei că toți reserviștii cari se găsescu în Bosnia voră fi trimiși pe la vetrele loră; ordinele sunt deja date pentru ca acestă mesură să se aplice pe jumătate în cursul lunei Noembre. Guvernulu presintă proiectele privitóre la unirea vamală, care trebuie să lege la sistemul vamală ală Monarhiei Bosnia, Brzegovina, Dalmația, Istria, orașul Brody și mai multe alte porturi france ale Adriaticei. Aceleași proiecte au trebuită să fie presintate în acelașă timpă Camerei ungare. Paris, 24 Octobre. — Se telegrafiaza de la Cannes că principele de Bismarck a străbătută acestă oraș. Mercuria trecută, ducendu-se la San Remo. Simlah, 24 Oetobre. — Se crede că triburi afgane, dușmane Englesilorű, caută a le împedeca trecerea prin Shatargardan. Viena, 24 Oetobre. —• Diavulă Politische Corespondenza primită din Cetlinge telegrama următore : „Uă puternică bandă de Albanesi a atacată ieri pe Muntenegreni între Ordanitza și Velika; întâlnirea a fostă forte sângerosă; resultatulă este necunoscută. Urmări mari se facă în totă Albania de mefia-nopte în contra Muntenegrenilor și Sârbilor”. * Londra, 25 Octobre. — Liberalii au ținută ieri la Manchester un mare meeting. Marchisală de Harrington a blamată cu asprime circulara lordului Salisbury, dânsulă a sisa că alianța între Austria și Germania dovedesce că interesul acestoră puteri este ca să oprască pe Rusia de a merge la Constantinopole, că prin urmare Englitera nu are trebuință să intervină »Dară, a adaosit dânsulă, e de reăaugură pentru naționalitățile renăscende din Orienta ca Englitera se încuragieze acesta alianță. In ori ce casă, și ori ce s'ară întâmpla, liberalii vor respecta convențiunile internationale esistentern SEIiVIȚIIîLA TELEGRA FICA ALU AGENȚIEI HAVAS. Viena, 24 Octobre. — (întârziată). Comisiunea Camerei Deputaților— însărcinată ca să redacteze uă adresă ca respunsă la discursulă Tronului ’și-a sfîrșită lucrarea. Sunt propuse două redacțiuni : a majorității și a minoritate!, care amândouă salută cu satisfacere intrarea în Reichsrath a deputaților Cehi, exprimă dorință pentru uă împăcare generală a poporelor. Monarhie! și relevă importanța de-a regula fără întârziere Gestiunile relative la armată, ținândă socotela de posițiunea contribuabililor. Ele accentueză necesitatea de a stabili raporturi comerciale favorabile cu tote puterile, derit mai cu semn cu Germania. Pe cândă proiectul majorităței dă uă mare importanță descentralizărei administrative, îndeplinim consoivntiasea legei fundamentale asupra egalităței tuturor, naționalităților și liberei desvoltări a activității Dieteloru provinciale, proiectulămine DUMINECA, 14 OCTOBRE, 1879. LUMINEZA-TE ȘI TEI FTI] ABONAMENTE.i In Capitală și dis.riete, unii and 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; nă lună 4 lei. Fenta ® tote țările Europei, trimestru 15 lei, ’ A se adresa : IN ROMANIA, H administrațiunea (Jiarulu!. LA PARIS, la d-niî Darras-Halegrain, 5 rue de l’anciene Comédie și Havas, Laffite et C-nie, 8 place de la Bourse. LA VIENA, la d. B- G. Popovici, 15 Fleisch markt. IN ITALIA la d. doctorä Gustavo Groce. Via San Benigno, 17, Genova. Scrisorile neframate se refund. 20 BANI ESEMPLABtJLÍJ § IV. Uă lege specială va determina modul ă prin care străinii vor pute stabili domiciliulă sară pe teritoriul României. § V. Numai Românii sau cei naturalisați Români potă dobândi imobile rurale în România. Drepturile pene acum câștigate sunt respectate. Convențiunile internaționale astăzi esistente remână în vigore cu tote clausele și termenul cuprinsă într’cnsele. Citimă în Augsburger Allgemeine Zeitung de la 20 Octobre : „Opiniunea celoră cari și acum ca și mai nainte credă în stricta esecutare a tutoră stipulațiunilor tratatului din Berlin a căpătată uă puternică impulsiune, prin spirea ce aă primită că România, după atâtea amânări și lupte, e în fine în ajură de-a împlini îndatorirea ce -i este impusă de tratatul de la Berlin în privința egalității sociale a tutoră confesiuniloră. „In acestă sensă s’a rostită alaltăieri Camera Deputaților din Bucurescĭ, după ce guvernul ă a făcută cu dibăciă țnă compromisă cu oposițiunea, care desarmăză pe adversarii sei din parlamentă și salveza tóte puntele esențiale ale proiectului cabinetului. „După cum anuncă seriile telegrafice, cabinetul a făcută deosebite concesiuni de formă, fără mare importanță, și a sacrificată listele nominale, înse în fondă a remasă neatinsă totă ce era importantă. Art. 7 se va înlocui în Constituțiunea română cu principiul prevăzută în art. 44 al tratatului din Berlin în privința egalității cultelor. Noua lege manține disposițiunea că numai cetățenii români pot dobândi proprietăți rurale, ceia ce va face, în casulă concretă, că Evreii cari nu posedă cetățenia română voră fi și de acum înainte ca și în trecută esclușî de la dobêndirea aceloră proprietăți. Se pote prevede că Senatul va aproba acestă învoire făcută în Cameră.“ ARTICOLUL 17 REVISUITU Monitorulu oficială de astăzii publică decretulă M. S. R. Domnitorului prin care se sancționeză noulă art. 7 ală Constituțiunii. Ece acela testa : Lege revisuitarea art. 7 din Constituțiune. Art. unică. In loculă art. 7 din Constituțiune, care se revisuiesee, se va pune următorulă : Art. 7. Diferința de credințe religiose și confesiuni nu constitue în România să piedică spre a dobândi drepturile civile și politice și a le esercita. ( I. Străinulă, fără osebire de religiune, supusă sau ne supusă unei protecțiuni străine, pate dobândi împământenirea cu condițiile următore : a) . Va adresa guvernului cererea de naturalizare, în care va arăta capitalul ce posede, profesiunea sau meseria ce exercită și voința de a -șî stabili domiciliul în România. b) . Va locui, în urma acestei cereri, zece ani în țară și va dovedi, prin faptele sale, că este folositori iei. § II. Pot fi scutiți de stagiu : a) . Acei cari vor fi adusă în țară industrii, invențiuni utile sau talente distinse, sed cari vor fi fundată aci stabilimente mari de comerciă sau de industriă. b) . Acei cari fiind născuți și crescuți în România, din părinți stabiliți în lora, nu s’a fi bucurată nici unii nici alții vre uă dată de vreuă protecțiune străină. o). Acei cari au servită supt drapelă în timpul resbelului pentru independență și cari voră pute fi naturalisați în modă colectivă după propunerea guvernului printr’uă singură lege și fără alte formalități. § III. Naturalizarea nu se pote acorda decâtă prin lege și în modă individuală. Engliteza și Afganistannl. Lordul Lytton, vice-regele Indieioră, a făcută consiliului de miniștri din Londra următorea propunere în privința Afganistanului : „Afganistanulă să fie tratată în timpă de câțiva ani ca și Hyderabad. Un membru din familia lui Jakub Khan ,se fie numită Emiră ală Afganistanului și residentul. Englizereî să aibă dreptul ă de controla asupra guvernului. Una contingență mare de trupe englese și indiene să ocupe diferitele punte ale țerei. Trupele vor fi comandate numai de oficiali englesi și Emirulă va suporta cheltuielile ocupațiunii. Emirulă va percepe veniturile țarei, supt controlul funcționarilor englesi. Asupra administrațiunii și justiției, asemenea vor exercita funcționarii englesi ună anumită controlări Acestă propunere, care e identică cu anexarea, pare a se primi de către consiliul de miniștrii. Uă telegramă anunța fidele trecute că fiul lui Jakub Khan, în etate de cinci ani, a fost numită, deci partea esențială din propunerea lordului Lytton este și esecutată. Alianța austro-germană și Italia Citimă în Deutsche Zeitung de la 22 Octobre: „De câteva file circulă scomptulă în Roma că diplomația austriacă și germană își pune totă silința de-a face pe Italia se adereze la înțelegerile stabilite între Austria și Germania. „Italiei ’i s’ară oferi pentru acesta aderare însemnate concesiuni pe terâmură economicu și comercială. „Se vede că Austria și Germania voiescă ca cu modulă acesta să se asigure în contra eventualității unei intime apropieri a Italiei de Francia.”