Romanulu, octombrie 1879 (Anul 23)
1879-10-24
Redacțiunica și Administrațiunea strada Donmci, 14 ANULU DOUEZECI ȘI TREI VOIESCE ȘI VEL PUTE ANUNCIURI. Linia de 30 litere petit, pagina IV. — 40 bani Deto » » » pagina HI, — 2 lel — A se adresa: JIN ROMANIA, la administrațiunea Țarului. LA PARIS, la Havas, Laffite et C-ne, 8 Place de la Bourse. LA LONDON, la Eugéne Micoud, No. 81-A Fleet Street, London E. C. LA VIENA, la d-nil Haasentein și Vogler, Walfischgasse 10. LA HAMBURG, la d. Adolf Steiner, pentru totă Germania. Articolele nepublicate se ardu. 20 BANI ESEMPLUiLU Rii Pistocol 23 brumarelu crni« obw, 4 brumaru Spirile din străinătate sunt forte grave. Cestiunea Orientului urmeză de a neliniști Europa întregă. Situațiunea Turciei, atâtă de adâncă modificată prin tratatul de la Berlin, devine din <ji întâi mai precariă. Nu mai este nici un îndoială pentru nimeni că edificiulă atâtă de gloriosă cădinioră al împărăției otomane cade în ruine, fără ca nimică în lume să potă opri ruina deplină. Pentru momentă, totă atențiunea politicei europeane este concentrată asupra moștenirii aceluia care, mai nainte de ultimulă rebelă, era „marele muribundă ale Orientului“, și care astăzi este și mai muribundă, fără cnse a mai fi mare. Starea relațiunilor dintre Porta otomană și guvernul engleză, somațiunea făcută de Englit era de a esecuta imediată reformele promise în Turcia asiatică; neputința Porții de a executa acele reforme; sosirea escadrei englese în apele turcesce, ocupațiunea austriacă înaintată petic în sangiaculă Novibazarului etc. surită atâte indicie sigure că nu e vorba de nimică mai puțină decâtă de împărțirea moștenirii. Pripirea cu care procede Englitera mai este și indicială că, daca nu tote , celă puțină unele din puteri sunt grăbite a termina cu cestiunea Orientului, mai ’nainte ca Rusia să se ’ntremeze de sacrificiele ultimului resbelă și de sguduirile mișcării sociale ce o frămăntă cu atâta furiă. Acum , întrebarea de căpetenie este : se va putea reface ultima și marea operațiune a suprimării directe seu indirecte a împărăției otomane, fără uă nouă sguduire europeană, fără noule vărsări de sânge ? Lucrul nu este cu totul peste putință în starea de astăzi a lucrurilor. Prudența trebuie să oprescă case pe oricine de a nu întrevede și complicări, și evenimente pline de pericole, mai cu semn pentru unicele state din Orient. Datoria Românilor este cleră de a nu perdeună momentă din vedere evenimentele politice ce atingă Orientulă și, în faca complicărilor, ce întunecă orizontulă, de a lăsa la uă parte certurile bizantine, și a lucra toți cu sporti și cu agerime. Amă demonstrată în numerală de ieri folosesc materiale ale rescumperării căieloră ferate, după proiectulă presintată de guvernă. N’amă arătată casö de câtă parte din folosele ce le dobândesce Statulă din acestă operațiune. Să resumămă deră, pentru mai deplină lămurire, cele arătate deja și să trecemă înainte. Amă dovedită că ceia ce datoresce Statuiă pentru căiele ferate, după convențiunea astăzii în vigore, suntă : 18,857,880 lei pe anü, în timp de 81 ani. După proiectul de rescumpărare Statuia va datora case numai câte 17,607,160 lei în primii 20 ani, și câte 15,984,000 lei în ultimii 24 ani, seă în mijlocie : 16 721,800 lei pe an, în timpii de 44 ani. Nu trebuie să fie cineva nici mare financiară, nici mare matematică, nici savantă în orice ramură ar fi, spre a vede că rescumpărarea, astăferă cum se propune, dă Statului ună folosă imensă. Prin acestă operațiune el se achită de totă datoria căielor ferate în 44 ani în locă de 81 ani. Și acestă scurtare de termenă se dobândesce nu numai fără nici ună sacrificiă, adică fără mărirea anuității, deră încă cu uă economiă de 2,136,080 lei asupra anuității actuale. Statulă câștigă dură 93,987,520 lei asupra anuitățiloră în cei 44 ani, eră în cei 37 ani, cari urmeză de la împlinirea celor 44 ani până la termenul de 81 ani, pentru care Statulă este astăzi îngagiată, ele câștigă întrega anuitate ce o plătesce astăzi, cu singura deosebire că în cei din urmă 21 ani va economisi cota amortisării de una la mie, urmândă a plăti numai garanția de 71 la sută, adică câte 18,609,750 lei pe ană. Cine nu vede folosulă colosală ală acestei operațiuni? Nici chiară roua credință cea mai sfruntată nu ’să-ară pute nega. De aceia, invitămă încă vă dată pe toți adversarii rescumpărării, se discute cestiunea cu seriosifoate și se nege decapată esactitatea cifreloră ce producem ă. Deră folosele materiale ce le-ară retrage România din rescumpărare nu se mărginescă aci. După convențiunea astăzi în vigore, deosebită de anuitatea de 18,857.880 lei, se mai impună Statului mai multe alte cheltuieli. Este mai antesă retribuirea diferitelor organe ale societății, care se face din venitul fi esploatării, adică în sarcina Statului, deorece tată ce se chieltuieșce din acestă venită, reduce cu atâta profitură netă și obligă pe Stată să completeze de la densulă garanția de 1 % asupra capitalului de construcțiune. Astăfelă va dispăre direcțiunea din Berlin, lăsândă uă economia de. . 75,000 1. Dispărendă consiliul de supraveghiare prin preschimbarea tutor acțiunilor, se va economisa tantiema de cel mai puțin. 200,000 „ Inginerii căreloră ferate devenind inginerii Statului, se suprimă controlulă instituită astă două economiă de..................... 100,000 „ Societatea înscrie astăzi în compturi uă dobândă la capitalul de esploatare. Esploatarea făcându-se după rescumpărare , directă de către Stată, acea dobândă se economiseșce, adică . . . 400,000 „ Totală. . 775,000 „ Admitemă că direcțiunea din Bucuresci va costa și în viitoră totă atâtă de scumpă câtă costă astăzi; admitemă că tote celelalte chieltuieli vor urma de a se face pe acelașă picioră ca astăzi, cu tote că esperiența a dovedită, chiară de curendă cu ocasiunea luării monopolului tutunurilor, supt administrațiunea Statului, că societățile străine administreză multă mai scumpă decâtă Statulă. Ei bine, admițendă că nimică din celelalte cheltuieli nu se vor reduce, Statulă beneficieză încă de sumele enumerate mai susu, adică de 775,000 lei pe fiecare an. Deca la economia de 2,136,080 realizată asupra anuităților, după cum am demonstrată mai susă, adaugemă și economia de 775,000 lei, constatămă că Statulă realisă prin rescumpărare uă economiă totală de 2,911,080 lei pe ană în timpă de 44 ani, fără a mai vorbi de folosulă și mai însemnată ală celor 37 ani, în care câștigă întrega anuitate de astăzi. Apoi noi, cari neamă ocupată mai de aprope și de multă timpă de cestiunea căieloră nostre ferate, scimă câtă costă întreținerea căieloră esploatate de companiele străine și câtă costă aceia a căieloră Statului; scimă că aceiași reparațiune făcută lauă liniă a Statului și la uă liniă esploatată de străini, costă celă puțină 30 £ mai scumpă la linia esploatată de străini. Aceiași proporțiune este păstrată și la aprovisionarea cu cărbuni, cu lemne, cu uleia, etc., etc. Vomă veni în altă munera cu cifre oficiale în acesta privire, și vomă dovedi că folositlă ce’să va retrage Statulă va fi nu numai de la anuități și de la acele suprimări de chieltuieli, pe care le-amă enumerată mai susă, ci de la chieltuielele de totă jiua. Se va întâmpla cu esploatarea căielor ferate, ceia ce se întâmplă cu monopolulă tutunuriloră, unde Statulă nu numai că vinde mai mult, deră câștigă, și de la prețura tutunuriloră, și de la fabricare, și de la totă ce este chieltuiala. In tote calculele făcute mai susă, amă omisă de a vorbi despre împrumutulă de 20 de milione, pe care îlă face Statulă de vă dată cu rescumperarea, totă prin emisiunea de obligațiuni 6 g. Acestă împrumută este oă afacere deosebită ; elă nu este delocă cerută de trebuințele rescumperarii; e énse neapărată pentru punerea căieloră ferate în posițiune nu numai de a respunde la trebuințele ce ele suntă chiemate se îndestuleze, dară și de a produce câtă se va pute mai multă. Orice reparațiune, ori ce îmbunătățire se face astă ii căieloră ferate, se face în comptulă Statului, căci este luată din venitulă esploatării, eră nicide cum din fondul de construcțiune. Calea ferată fiindă în prostă stare, că mare parte din venită este mistuită în reparațiuni, adesea desființate la prima crescere a apelor. In primavara trecută din causa inundațiunilor, nu numai că s’aă cheltuită sume colosale pe reparațiuni, deră încă venitulă esploatării a fostă forte multă scăzută, prin lungi și dese întreruperi de circulațiune. Din acestă causă căiele ferate nu voră da pote anulă acesta de câtă patru milióne venită netă, în loc de optă milióne câtă s’a înscrisă în bugetă. Ei bine, reparațiunile radicale ce se vor face și îmbunătățirile de totă felulă ce se vor realisa cu împrumutură de 20 milione, nu numai că voră reduce cu multă cheltuielile de întreținere, deră încă voră procura comercialui înlesniri, menite a face să crască într’uă mare proporțiune venitulă linierară. Câștigul va fi aci din două părți: de la întreținere și de la esploatare. In fine, acestă nouă și mare îmbunătățire, care va cresce venitul, și va reduce cu multă chieltuielile, România o dobândesce fără nici ună sacrificiă. Datoria căielor ferate, chiară mărită cu aceste 20 milione, cere uă anuitate totală ce remâne supranuitatea de astăi și Statură totă câștigă încă 34 milione asupra anuităților. SERVITIULU TELEGRAFICII ALU AGENȚIEI HAVAS. Paris, 3 Noembre.—Bursa a fostă slabă astăziî; lichidarea rentelor, la finele lui Octobre, este laboriósa. Renta francesă 5 la sută coteza 114.80, cu cuponulă tăiată, după ce s’a închisă la ultima bursă cu 116.35. Renta română 5 la sută se’cotără 71.75. Londra, 3 Noembre. —• E adevărată că Engliteza stăruieșce pe lângă Portă ca să facă a se esecuta în curândă reformele în administrarea provincielor sele din Asia; cnse nu e nici de cum vorba de a detrona pe Sultanul Abdul-Hamid spre a’lă înlocui cu fratele seu luptă epitropiă europeană. Cetinje, 3 Noembre. — Muntenegrenii aă ocupată Kula și Pepidh. Aă înaintată apoi, după ce aă luată Velika, și să resipită bandele albanese pene dincolo de Brezovița. Constantinopole, 3 Noembre. — Savas pașa, ministru al afacerilor străine, a însărcinată prin depeșe telegrafică pe Edhem pașa, ambasadorulă otomană la Viena, se asigure pe baronul de Haymerle că menținerea bunelor relațiuni dintre Portă și Austria va forma obiectul atențiunii scrupulase a noului guvernă turcă. Se confirmă că d. Lavard a cerută de la Portă esecutarea imediată a reformelor în Asia, amenințândă în casulă unei mai lungi întârzieri de a chema escadra englesă. Demersul ambasadorului englesă a produsă uă mare consternare la Portă și la Paiață. Principele Lobanoff, ambasadorul Rusiei, care avuse alaltă ierîită audiență de trei ore la Sultană, avea intențiunea să plece la Livadia. Rieîntorcerea M. S. R. Domnei. Citima în Monitorul de acjl . După oă petrecere două săptămână la castelul de la Weinburg în Elveția la augustii părinți ai Domnitorului, A. S. R. Domna a pornită Vineri, 18 curentă, spre Viena, unde a ajunsă Sâmbătă dimineța și unde a fost întâmpinată de ministrul României cu personalullegațiunii. Altețearea Regală, nesimțindă nici uă ostenilă de drumură făcută, a decisă a urma în acea cși călătoria și a pornită la orele 2 din Viena, sosindă Duminică, la orele 10 și jumătate diminăța, la Vârciorova, unde a fost întâmpinată de d ministru al justiției, de d. generala Cerkez, comandantul divisiei I militare teritoriale, de prefectură județului și de autoritățile locale. A. S. R. Domna ’și-a urmată drumul, fiind salutată la tote orașele și garele, unde trenul ă se opria, de autoritățile civile și militare și de notabilități, domni și domne, care, mai alesă în orașele Severin, Craiova, Slatina și Piteșcî, au adusă adevărate ovațiuni, dovedindă bu MERCURI, 24 OCTOBRE, 1879. LUMINEAZA-TE ȘI VEI FI. ____ 6 ABONAMENTE. In Capitală și districte: una anii 48 lei; sase luni 21 lei; trei luni 12 lei;ouă lună 4 lei. Pentru tăie țările Europei, trimestru 15 lei. A se adresa : IN ROMANIA, la administrațiunea cțiarului. LA PARIS, la d-n i Darras-Halegraiu, 5 rue de l’anciene comédie și Havas, Laffite et C-nie, 8 place de la Bourse. LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15 Fleischmarkt. IN ITALIA, la d. doctoră Gustavo Croce. Via San Benigno, 17, Centura. Scrisorile nefrancate se refusä. 20 BAM ESEMPLABÜLÜ cursa ce simțeaă pentru fericita întorcere a A. S. R. Domneî. D. generală Cernat, comandantulă divisiei II teritoriale, a întâmpinată pe Altețearea Regală la Pitescu și d. inspectoră generală Davila la Craiova. La gara Titu, unde se adunase ună mare numără de săteni spre a saluta întâlnirea iubiților. Suverani, A. S. R. Domnulă a întâmpinată pe Augusta Sea socră și aă urmata împreună drumul spre București, unde Altețele Lojă Regale au sosită la orele 9 sărai în gara Cotroceni. Aci se aflaă I. P. S. S. Mitropolitul Primară , domnii miniștri, înalții demnitari și funcționari superiori ai Statului, șefii de corpuri din garnisonă, precum și diferite persona de distincțiune și notabilități și ună mare numără de domne, care au înmânată frumose buchete de fiori A. S. R. Domneî. După ce am convorbită pă jumătate de oră cu personele presente, care le-au esprimată urări de bună venire , R. A. L. L. R. R. Domnulă și Domna s’aă îndreptată spre Palatur de la Cotroceni. Circulara d-lui Boerescu. Corespondința politică scrie : Pester Loyd publică ultima circulară a guvernului română privitore la cestiunea Evreilor. Acestă documentă adresată representanților României pe lângă puterile semnatare anunță că revizuirea Constituției și cestiunea Evreilor s’a primită de Constituanta română și observă că acestă resultată fericita a asigurată spiritele , liniștindu-se agitările, s’au depărtată pericolele seriose internaționale, care ar fi putut isvorî din prelungirea luptei între guvernă și oposiție. Apropierea s’a îndeplinit a fă cănduse câteva schimbări în proiectură primitivă. Guvernul română a dobândită încrederea că proiectulă primitivă nu ar fi putută întruni majoritatea de două treimi cerută de Constituție și că din fatalitate cabinetulă însuși ar fi trebuită să cadă. Nu era mai bine, în loc să lupte contra curentului, împotriva simțimintelor naționale, să urmeze acestă curentă regulându’lă prin concesii conforme trebuințelor momentului caracterisate printr’uă înțeleptă moderațiune ? Disolvarea Camerei ar fi dată naștere unei crise de supremă violență; informațiele luate ne făceau să bănuim și că alegerile nouă ară fi fostă semnalulă unei revoluțiii a cărei victime ară fi fostă mai ânteiă Israeliții și ale cărei efecte și urmări în Oriinte nu le-ară fi putută prevedă nimeni. Nu mai remânea altăceva de făcută, decâtără înțelegere cu opoziția. In sfîrșită nota circulară susține că s’aă făcută numai schimbări de formă, lăsândă neatinse basele primului proiect. Circulara exprimă convingerea că guvernele voră sei aprecia situația delicată a României, care, supunăndu-se intențiunilor diplomației europene, asclută garanta cele mai prețiose și mai legitime interese economice și naționale. Serbarea națională de la Petra. Duminecă, 14 Octobre, orașul nostru Pătra a serbată una din cele mai frumose și patriotice evenimente; în acestă a zi s’a inaugurată marmora comemorativă a ostașilor din județul Nămțu morți în resbelulă pentru independință, oferită de către distinsul profesoră d. Vasile Alesandrescu Urechiă, fiul acestui județă. Pătra în acestă zi, pentru ântăia oră, avură serbătore de felulă acesta, și totă ea fucea d’ântăia care să salute cu intusiasmă memoria ostașiloră morți pe câmpiele Bulgariei. Mercuri, 10 Octobre, se forma comitetulă organisatoră ală acestei serbări, compusă din d-nii Alexandru Blanciort, G. Sion Cherei, M. Halanga, Grigore Gr. Isăcescu , I. Negre, N. Vicol, V. Dogariu, Gr. C. Buțureanu, Th. Dornescu, M. Albu, C. V. Andrieș, C. Șoaric, Dr. Predescu, T. Boldur Lățescu și N. Cristodulo, care a procedată la lucrările pregătitore serbării, a invitată telegrafică pe guvernă prin d. prim-ministru, pe primarii cu concetățenii tuturor orașelor de reședință din țară, pe primarii și învățătorii comunelor rurale din totă județulă, presa din Bucurescî și Iași, a decisă publicarea programei serbării, a unui apelă către cetățenii Petreni și alte cestiuni atingătóre de acestă serbare. Pentru c Ziua de Vineri 12 curentă, arendă a sosi în Roman d. V. A. Urechiă cu delegațiunea scólei sale, comitetulă organisatoră a delegată pe d-nii V. Dogarcă și G. Sion Gherea spre întâmpinare, la 9 ore sosi la gară, unde era așteptată de delegațiunea Petreană, de d. Morțun, prefec-