Romanulu, noiembrie 1879 (Anul 23)

1879-11-25

Semenska Alexandra, de 35 ani. Lewen­­son, de 27 ani. Lângă acuzați ședeau cinci preoți : unilă ortodoxă, una catolică, ună luterană, ună rabină și ună mollahă. De­ore­ce Mirsky a mărturisită atenta­­tulă comisă în contra generalului Drenteln, martorii chemați au fost­ înlăturați. Intre martori figura­uă letă cu numele Kestel­­mann, care era amanta lui Mirsky. Acestă acusată numai cu ocasiunea depunerii lui Setinin și-a perdută presența de spirită. Președintele énsé l-a chiemată la ordine și Mirsky și-a cerută iertare pentru cuvintele esprimate. La publicarea sentinței, abia pronuncia președintele cuvintele că Mirsky e con­damnată la morte și se auc­i una țipetă durerosă. Kestelmann, amanta lui Mirsky a fostă care a dată acestă țipătă și apoi a cădută leșinată, în­câtă a trebuită se f­ă transportată afară din sala ședinței. Astă­felă, Mirsky a fost­ condamnată la morte și Tarchoff la 13 ani și 4 luni de muncă silnică; era cei­l­alțî acuzați au fostă achitați. Mirsky mulțămește judecâ­­toriloră pentru achitarea sociloră sei că­rora le exprimă bucuria sea pentru achi­tare. Cununia regescti din Madrid. In privința celebrar­ii cununiei re­gelui Spaniei Alfonso XII cu arh­i­­ducesa Maria Christina de Austria, fiarele străine publică următorele depeși oficiale : Madrid, 29 Noembre; Sera. — Timpul ă s’a îndreptată. Serbarea de astăzi a înce­pută cu ună mare revelion musicală de minune esecutată. Tóte balcanele și tote casele sunt­ împodobite cu catifea roșie și cu stindarde spaniole și austriace. U­ i­­mensă mulțime de poporă a străbătută de dimineță pene sera stradele, în care tru­pele din tóte armele formau aleie. Alaiură de nuntași îlă începeaă echipa­­­iele înalț,iloră demnitari în mare gală, era caii aveau hamuri minunate și erau împo­dobiți cu pene scumpe. După acestea ur­­mau echipagiele diplomației și ale grandi­­lor­ Spaniei. Biserica Atocha, care e lungă deja nu pre spațiosă, era îmbrăcată în catifea ro­șie. Pentru demnele înaltei aristocrații, pen­tru ambasadori și femeile loră, cardinali și episcopi, miniștri și grancjii Spaniei, pen­tru generalități și pentru înalții demnitari invitați erau aședate estrade. Domnele cu mantiile loră cele albe și cu bogatele loră podobe de diamante și de mărgăritare, domnii cu strălucitele loră uniforme deco­rate cu ordine și cu cruci mari, presintaă că priveliște neasemănată. Pentru diariștii spanioli și străini, erau construite două estrade. La amicii sosiră infantele și regina Isa­bella; ele fură primite la porta bisericei, ca și regele care veni însoțită de arh­iducele Rainer de Austria, de către arh­i­episco­­pul­ de Toledo. Câte­va minute după a­­ceia păși pragul­ bisericei și miresa reges­­că cu mama iei arh­iducesa Elisabeta, cu ar­­h­iducesa Maria, domnele de onore austriace și spaniole și suita. Miresa făcu­tă impresiune forte simpatică și fu primită la intrarea ei cu ună murmură de admirațiune. Ceremo­nia celebrată de patriarh­ală din Madrid și servițiulă divină care urma după acesta ținu de la orele 12­/2 penă la 2. După sfirșirea ceremoniei regele și regina se a­­șeziară pe tronurile pregătite pentru denșii și primiră acolo felicitările celor­ de faciă Apoi părăsiră biserica în aceiași ordine ca la sosire, regele cu facia strălucitore , re­gina adâncă mișcată. Mărețulă cortegiă consta din 20 echipa­­­ie cu câte șase cai și alte 20 cu câte doui cai. Regele era într’uă trăsură de sticlă trasă de opt­ cai albi. In totă per­­cursulă loră până la Castel, Maiestățile Loră fură salutate cu mare intusiasmă de mulțimea poporului de care stradele erau pline îndesate. Madrid, 29 Noembre. — Principele de Asturia, infantele și înalții demnitari merseră înaintea regelui pene la biserică. Trupele formau alese în tote stradele parcurse de cortegială de nuntași. Miresa regescu, după ce -și completă toaleta la ministerul­ de marină, se duse cu mama sea și cu suita la biserica Atocha pe altă cale de câtă regele. Aci așteptaă corpură diplomatică și înalții demnitari. După ceremonia Maiestă­țile Loră străbătură în echipagiulă regescă stradele orașului. La intrarea în paiață tru­pele defilară pe d­inaintea Maiestăților care fură salutate de mulțime cu strigăte intusiaste. Regele și Regina primiră nume­rose felicitări. Luptele cu taurii vară are locă Luni și Marți. Madrid, 30 Noembre. — Ilum­inațiunea, care s’a făcută ieri, a fostă forte strălucită. La cenlulă dată în palatulă președențies aă luată parte arh­iducele Rainer și arh­idu­cesa Maria, precum și infantele spaniole. La paiață va fi astă­dî la amiédí visită, cu care ocasiune părechea regésca va primi felicitările și regele va presinta reginei pe capii autorităților­ și pe diplomați. Madrid, 1 Decembre.— Luptele cu tau­rii au începută astădî la amiédí și au ți­nută pene la 4 ore după amiéd­í. Regele și regina, arh­iducesa Elisabeta, regina Isa­bella și trei principese fură aclamate de publică la sosirea lor­. Regina și princi­pesele purtau, ca tate damele de distinc­­țiune, mantii albe. Arena era plină înde­sată; 15,000 persone se aflau într’easa. La ună semnală ală reginei lupta cu taurii începu. In arenă fură lăsați șase tauri. Pu­­bliculă urmăria spectacolulă cu uă vină încordare și cu repetite aclamațiunî. Ma mulți caii fură omorîțî de tauri. (Ce bar­­bariă! Nota Red.) Ună taură care trecuse bariera lua în carne pe ună gendarmă și vă arunca în aeră. (Ce barbariă!) Pu­­blicul, care mergea și se întorcea și ne­număratele echipagie presintaă, ca și ta­­bloulă generală din arenă, ună spectacolă măreță. Asta­ sera va fi la Operă ună concertă, pe care­­ să va da deputațiunea provincială a Madridului. Pe mai multe piețe vor­ fi focuri de artificii. Timpul­ e zece. Madrid, 3 Decembre. — La concertulu care s’a­rată alaltă­ seri la Operă a asi­stată Curtea Intrega. Totă programa con­sta din musică clasică germană. Seri­a avută locă a doua luptă cu tau­rii. La cea din urmă luptă mi­ă taură a­­taca linia helebardieriloră și fu omorîtă de aceștia. Sora fu în palatură regescă prorură de gală cu 120 cuverte, era după aceia strălucită recepțiune. La teatru s’a­rată Africana, pentru ospețiî invitați. Astăzi gar­­nisona va trece în revistă la Prado pe di­naintea Maiestățiloră Soră. A sora a ninsă, éra după aceia a înce­pută era a d­oua­ misionară; Virgiliă Iliescu, actuală supt­­comisară clasa I, de pe lângă poliția din capitală, oficiată de sergenți în capitală, în loculă d-lui G. Paraschivescu, destituită ; C. Constantinescu, supt-comisară clasa I în capitală, în loculă d-lui Virgiliă Iliescu, transferată ; Alexandru Athanasiad Balașu, supt-comisară clasa I în capitală, în loculă d-lui Sc. I. Melic ; Ștefan Tomescu, supt­­comisară clasa I în capitală, în locul ă d-lui Christache Dimitrescu destituită. Starea sanitară a terei. Direcțiunea serviciului sanitară face prin Monitorul­ de a di următorea publicațiune : — Din raporturile primite de la d-niî prefecți de județe și de la d-niî vice-preșe­­dințî ai consiliilor­ de higienă și de salu­britate publică aî orașelor, Bucurescî și Ploiescî, rezultă că de la 10—31 Octobre, a. c., a fostă variolă în Bucurescî, scarla­­tină în județul­ Prahova, în Bucurescî și în Ploiescî, disenteriă în județele Argeșu, Oltulă și Vâlcea și angină difterică în ju­dețele Dorohoiu, Neamțul­, Romanațî, Su­ceava și în Ploescî. 1879, Noembre 20 ACTE OFICIALE. Monitorul­ de actă publică următorele decrete : Sunt­ permutați : D. Eftimie Dimitrescu, actualulă șefă­­perceptoră de la biuiculă vamală Drânceniî, în asemene calitate la vama Fălciă, în lo­­cul­ d-lui Constantin Crudu, care se des­­titue pentru cea ultragiată pe pamarul­ comunei Fălciă. D. loan Bertea, actualulă șefă-perceptoră de la biuroulă vamală Scăpoșeni­, în ase­mene calitate la vama Drănceni­, în locul­ d-lui Eftimie Dimitrescu. D. Anton Furduescu, actuală impiegată de cancelariă clasa I, de la biuroulă vamal Sulina, este numită în postură de verifica­­tură-taxatură clasa I la vama Bucurescî, în locul­ d-lui Ioan Ghenovici, demisionată. Sunt­ numiți și transferați în ramura administrativă : D. D. Dimitrie Niculescu Drăgh­iceanu, fostă supt-prefectă și membru în consiliul­ județeană, directoră la prefectura județului Muscelu, la vacanța ce există ; George Sion, actualulă supt-prefectă de la plasa Brani­ștea, județulă Iași, în asemene calitate la plasa Cârligătura, acelașă județă, în locul­ decedatului Constantin Prăjescu; loan I. Buchcoi, supt-prefectă la plasa Braniștea, județulă Iași, în loculă d-lui G. Sion, trans­ferată ; Sterie Dumitrescu , fostă casieră de plasă, supt-prefectă la plaiulă Buzeă, județulă Buzeă, în loculă vacantă ; Gheor­­ghe Chirculescu, actualulă supt-prefectă de la plasa Câmpulă, județulă Buzeă, în ase­mene calitate la plasa Sărata, acelașă ju­deță, în loculă d-lui C. Christodorescu, de­ ROMANOLU, 25 NOEMBRE, 1879 SCIRI TEATRALE. Vestitulă tragediană Tomasso Salvini se află de câte­va zile la Viena. Dumineca tre­cută eră a dată în Ring-Theater de acolo prima sea represintațiune jucândă pe Cor­­rado în ra­porte civile*. * Adelina Patti a dată în Berlin represin­­tațiunea sea de adio jucândă pe Lucia în­tr’uă represintațiune de gală dată în ono­­rea regelui și reginei Danemarcei. Impe­ra­tul . Wilhelm se duse după sfîrșitul­ re­­presintațiunii pe scenă și exprimă divei ad­­mirațiunea s­a precum și speranța de a o pute saluta în curênda din nou în Berlin. »Firesce, adause monarh­ulă aretândă cu mâna spre pérulu scă celă albă, in vîrsta mea uă asemene speranță sémena aprópe cu uă Indrasnéla.* FELURIMI Omoră. — La otelulă Bahică din strada Berzei No. 87, locuia de mai multă tâmpă­­­ă domnă Mihalache Codreanu, funcțio­nară la administrațiunea domeniilor­ Sta­tului. Ieri, pe la orele 1 d. a., omenii ote­lului, mirați de neeșirea din camera sea a numitului chiriașă, se duseră se véde ce face, case nu găsiră de câtă ună cadavru. Nefericitulă Codreanu fusese înjunghiată cu ună pumnală în partea stângă a corpului. Parchetul­ a fostă îndată încunoșciințată despre acestă faptă, era cadavrul­ victimei a fostă transportată la spitalul­ Colțea. * Sinucidere.—Ieri, pe la orele 9­/2 a. m., individulă Costache Gackca din strada Bu­­zescu No. 55, s’a împușcată cu ună revol­veră. Căușele nu sunt­ cunoscute. * Furta.—D. doctoră Dimitrescu Severénu a fostă ieri victima unui furtă. Nesce fă­cători de rele s’aă introdusă în locuința d-sele din strada Teiloră No. 15 și i-au fu­rată diferite obiecte de prin casă. * Copilă rătăcită. — Ună copilă în vârstă de 6 ani a fostă găsită ieri pe la cimiti­­rulu Sf. Troiță. El­ spune că se numesce Anton, derü nu póte indica locuința părin­­țiloră seî. * Representațiunea dată în folosulă săraci­­loră. — Supt acestă titlu citimă în Curie­­rulă din Iași următorele : Ori de câte ori a fostă vorba de uă o­­peră de bine-facere, societatea românesca din orașul­ nostru s’a arătată zelosă de a da totă concursul ă­scă pentru a veni în ajutorul ă celoră nenorociți. Pentru astă­ dî avemă de înregistrată cu plăcere că re­­presentațiunea dată de trupa italiană, Du­minecă sora, a produsă suma de 2000 lei noi, scoțându-se tóte chieltuielele. — A­­flămă că on. d. C. Cerchez, activulă nos­tru primară, a și dispusă ca din acesta sumă să se cumpere lemne pentru a se împărți la săraci. —­ Aflămă totă vă dată că d. primară a visitată aceste pe la locuințele lor, pe mai mulți nenorociți bolnavi lipsiți de mijlocele de esistență și le-a venită în ajutoră atâtă cu bani câtă și cu lemne. PARTEA ECONOMICA Bugetul­ comunei Galați. Consiliul­ comunei Galați, dice Vocea Covurluiului, a începută desbaterea asupra bugetului pe 1880. Discuțiunea și votarea a începută la 19, a continuată la 20 și, după câtă soimă, va continua și astă­ fără. Veniturile ordinare, în nou­ă bugetă, s’aă votată și evaluată aprope cu certitudine la suma de 1,041,271 lei. Imprumutur­ ce s’a solicitată Adunării este de 2,500,000 și destinată a se plăti din ele datoria la Casa de consemnațiunî, cu panele pe mai mulți ani pentru canalurî, și restul ă afectată la pavagie. Venitulă specială pentru servițiur­ dru­­muriloră și pavărî de strade este evaluată la suma de 198.000 leî noul mmm La chieltuielî s’aă adusă ore­care îmbu­nătățiri la 3 serviție principale : la servi­țiulă medicală, la servițiul­ instrucțiunii și la servițiul­ de percepțiune. Servițiulă medicală s’a îmbunătățită cu 2 verificatori de morți și cu un pre mo­destă crescere la apaniamentele doctori­­loră. Scalele comunei, ce erau așa de reă re­munerate, încă aă primită fre-care ame­liorări. Așa d-nilor institutori, ce nu primiaă de câtă 170 lei salară pe lună, li s’a spo­rită la 190, și­­ s’a admisă gradațiunea pen­tru cei cu 12 ani de servință, dându-li-se încă 20 la sută asupra onorarului. „■mu., Buletinu telegraficii comercială Marsilia. Cursulu preturilorű. 5 Decembre. Londra. Incârcu­ri flotante disponibile. Sceling T din. Grîn­ghirea de Brăila cuarter­, de 492 tiv. n’au fost transacțiuni. Deto „ de Galați deto deto — — Porumbii de la Dunăre deto de 480 tiv. 29 % Deto de Galați . . deto detoliv. 32­­/.­ Orzfi de Galați . . deto de 4001iv. 25 — Deto de Brăila . . deto detoliv. 25 — Secară de la Dunăre deto de 4801iv. 35 s/4 Deto de Galați . . deto detoliv. 35 % Anvers. Fr. cent. Grid Sandomirka 100 chilograme 30 25 Deto Polish de Odessa deto 29 50 Secară de Dunăre deto 21 _ „ de laM.-Négráséüd’Azoff deto 20 50 Orzü de la Dunăre . . deto 18 25 Orzű de Odesa .... deto 18 — Semînță de in de la M.-Négrá deto 35 50 Semînță de napi de­ la Dun. deto 32 — Cursul­ Marsiliei lipsesce din causa în­treruperi linielorü. BULETINU METEOROLOGICA Vineri, 23 Noembre 1987 — 12 ore noptea — Înălțimea barometrică, 749“,ro. înălțimea termometrică,-1- 4 ° R. Plouă. Sâmbătă, 24 Noembre, 1879. — 8 ore dim. — înălțimea barometrică 749 m și înălțimea, termometrică, -1- 3 ° R. Celulă e norosă. Reproducem­ următorele serii care au fost­ publicate numai în edițiunea pentru Capitală a numă­rului președinte. In ședința de ieri a Camerei d. E. Costi­­nescu și-a terminată discursul­ începută în ședința precedentă și a dovedită că pro­­iectul­ de lege presintata de guvernă pen­tru rescumpărarea căielor­ ferate pune pe Stază într’nă situațiune din cele mai avan­­taajase și rădică creditulă stă în străină­­tate, combătând o astă­ felă prină cu prită tate afirmațiunile îndreptate în contra pro­iectului. După d. Costinescu e luată cuvântul, d. P. Buescu, care, după ce a declarată că de­și face parte din partida liberală va combate proiectul­ de faclă, a intrată în materiă și continuă încă. Societatea »Concordia Română*. Sâmbetă, 24 a. c., la 8 ore sera, va a­­ve locă uă serată, la care după citirea unei disertațiuni va urma ună concertă dată de d-șprele și d-niî cari facă parte din societate. — Intrarea liberă pentru membri și pentru personele introduse de membri. Comitetul­. „UNI­R­E­A“ Societate generală de asigurare mutuală contra focului Autorizată prin înaltulă decretă cu No. 1537 din 1877. Societatea de asigurare mutuală contra focului, fondată de proprie­tari, cari se asigură între denșii, cu scopu de a plăti numai costumi de asicurare și ca premiere lor, sö nu mai fia­bă speculă a societăților­­ comer­ciale; de aceia costulă de asicurare este multă mai mică la acestă so­cietate de­câtă la societățile comer­ciale. Asicurații asociați plătescă nu­mai jumătate din f premiele de asi­gurare, eră restulă numai cândă tre­buința va cere. Pene astăzi societa­tea n’a avută trebuință a face apelă la cea­l­altă jumătate a premiului 1081 de asigurare și a plătită totă­de­a­­una îndată pagubele mulțămindă pe proprietari. Prin îmulțirea asigurărilor­ și prin mărirea capitalului de reservă soci­etatea­ a scăzută anulă trecută co­­n­sațiunile de administrațiune cu 10 bani la mită pentru clădirile de cla­sa I-ă; anulă acesta adunarea gene­rală a proprietarilor­, vătjendă pros­peritatea societății, nă mai încuvi­ințată u­ nouă scădere cu 10 bani pentru cot­sațiunile de administrați­une la clădirile de clasa II-a. Societatea asigură imobile, mobi­le, mărfuri și producte în magazii. Adresa societății este în strada Domnei, n­o. 3, în localulu fostei so­cietăți financiare. In județe să se adreseze la domnii agenți respectivi. Direcțiunea. SPECTACOLE Teatrală Română (Teatrală Națională). —Duminecă, Buy-Bias. Teatrulă Baliană (Teatrală Națională). —Sâmbetă, Bărbierul­ din Sevilla. Teatrulă Francesa (Sala Bosel).—Sâm­betă, La Jolie Parfumeuse. Teatrulă Dacia.—In tóte serele, repre­­sintațiuni variate. BIBLIOGRAFIA­ A ieșită de supt tipară scrierea d-lui C. S. Marcovici, intitulată „Nfișa rescum­­pérare a căielor­ ferate“. De vendare la tóte librăriile din capitală cu prețura de 1 leă. * Esplicațiunea teoretică și practică a Codi­­celui de procedură civilă, conținând o comentariulă complectă ală tuturoră arti­­coleloră din codă, soluțiunile cestiunilor­ controversate, și indicațiunea jurisprudenței celei mai recente, a Curților­ de apelă, și a Curții de casațiune din Francia și România. A doua edițiune revădută, coresă, adausă și pusă în concordanță cu: 1) Legea din 26 Aprile 1877, privitore la suspensiunea prescripțiuniloră și termi­­nisoră, în materie de procedură (legea mo­­ratorie). 2) Legea din 25 Octobre 1877, privitóre la restrîngerea atribuțiunilor, ministerului publică, în materii civile. 3) Legea din 6 Martie 1879, pentru în­ființarea judecătoriilor­ comunale și de o­­cóle și doue apendice conținândă explica­țiunea procedurii comerciale și a procedu­rii în camera de consiliu (de chibzuire) de I. G. Sandulescu-Nanovenu, advocată, li­cențiată în dreptă, fostă președinte la tri­­bunalul­ Comercială, și procurară pe lingă Curtea de apelă din Bucuresci. Prețulă unui exemplară 25 lei nouă. Ună volumă în 8 °, conținândă 98 cule de țipară. Se află de venfrare în Capitală la libră­riile B. Niculescu’ (Danielopolo) pasagială română. Graeve, piața Teatrului, și la ti­pografia Ștefan Mihălescu, strada Lipscani, No. 11, administrațiunea ziarului România Liberă. Cererile din provincie se pot­ adresa și la d. Sandulescu-Nanovenu, strada Știrbei­­vodă No. 6, prin scrisori francate și înso­țite de costuma cății în bilete ipotecare. Numele destinatarului și adresa vor­ fi descifrabile, spre a se putea espedia uvra­­giulă.* Despre ipoteci în dreptură romană și despre privi­legie în dreptură română (tesă de licență) de M. Negoițescu. Materia importantă ce sunele , licențiată a soiutu a condensa într’una numără re­lativă mică de pagine dă lucrării sale unu noă merită, pe lângă acela de a ’i fi me­ritată titlul­ de licențiată. O recomandămu dera celoră ce se ocupă cu solința și u­­rămă succese d-lui Negoițescu în noua sea carieră. B. Pentru a da putere copiilor­ și perso­­nelor­ anemice, medicii consilierá a lua la dejună Hacăhout a lui Delangrenier din Paris, alimentă totă atâtă de agreabilă câtă și fortificantu. D Dr. S. M. LEMPART Calea Victoriei No. 15 bis. an­tistu american­ul On demande un professeur de fran­­(jais pour les classes supérieures d’un pensionnat â Braila. S’adresser pour les conditions et presenter ses titres â Mr. Socec, libraire, â Bucarest, ou â Mr. H. Dimopolu, â Braila.

Next