Romanulu, decembrie 1879 (Anul 23)
1879-12-01
ANULU DOUEPECI ȘI TREI TOIESCE SI VEI PUTEA MUNCI IRI. Linia, de 30 litere ptttit, pagina IV. — 40 l)anî Deto , , , pagina 111, — 2 lei — A se adresa: IN ROMANIA, la a fimiinistrațiunea diacului. LA PARIS, la Havas, Laffite et Gne, 8 Place de la Bourse, LA LONDON, la Eugene Miroiul. No. 81 A Fleet Street, London E. C. LA VIENA, la d-hil Haasentein și Vogler, Walfischgasse 10. LA HAMBURG, la d. Adolf Steiner, pentru totă Germania. Articolele nepublicate se ardă. 90 BANI ESEMPLARULU Nredacțiunnea și Administrațiimea strada Domnei, 14 ^ BRUMARU, ööhl, 12 UNDREA. „Conservatorii miseriei.“ Supt acestu titlu (jiarul) La France a publicații unü micii bilanță ale vieței colorii cari se numescü conservatori. In Dumineca de la 25 Noembre puserămü supt ochii cititorilor ü noștri uă parte din acesti actu, care enumera faptele conservatorilorü de la triburile nomade și până la 1870. La France dovedesce că omenirea n’a facutü unii singurü pasü înainte, fără să întâmpine împedicare din partea conservatorilorü, că n’a avutu oă singură fericire fără ca ea să fiără înfrângere pentru ideile lorii. Traducătorele de la Romamlu a uitată a traduce și finele acelui însemnată și instructiva articolii, precum a fostü uitată a’i pune și titlulă dată de țicarul La France, acela de „conservatori al miseriei“. Indreptândă scăparea din vedere a traducătorelui nostru, cred arămă că este bine, a repune aci pe scurtă, uă parte din acelă articolă, și apoi sfîrșitul ă seu, care a fostă cu totul c omisă. „Conservatorii Templului, amintesce La Trance, aă cerută restignirea lui Isusu, mortea aceluia care chiama pe cei nenorociți. „Conservatorii romani aplaudară cândă văi]ură curgând și sângele din vinele lui Seneca, ce și le tăia din ordinul lui Neron. „Conservatorii catolici obținură de la regele Carol IX, d’a pune să măcelărescă pe protestanți în noptea Sântului Bartelemi. „Cândă Ludovic XIV puse pe dragon să urmărescă pe victimele fanatismului său religiosă, el asculta de ordinele conservatorilor iesuiți. „Conservatorii, emigrați la Coblentz, armară brațele lor, paricide în contra țărei lor, și aduseră pe vrășmași în Francia. „Conservatorii uciseră Republica franceză în noptea de la 2 Decembre 1851. „Partida clericală și conservatorie voi resbelulă de la 1870.“ E ce acum și conclusiunea ce fu uitată d’a se traduce. „Adesea s’a pusă acum întrebarea : ce ară pute voi să conserve coalițiunea antirepublicană, formată de omeni cari se urescă între dânșii, cari dorescă lucruri osebite și n’aă nici uă țintă comună ? Responsulă este simplu : în realitate , acest moment combată pentru privilegiele loră, pentru egoismulă loră, fără să le pese de poporul, care suferă ; și numele adevărată ce li se cuvine este acela de conservatori al miseriei.“ Cine are la noi aă fugită la Brașovă în locă d’a se uni cu Domnuță Tudoră, pentru salvarea poporului română ? Acei cari se numiră conservatori. Cine suntă acei cari la 1818, în locă d’a susține programa națiunii, se uniră cu Turcii și cu Rușii în contra desrobirii națiunii române? Iluștrii conservatori. Cine sunt acei cari, în loc de a susține actele naționale, și din tote ponturile de vedere blânde, legale și binefacétare ale patrioților, de la 1848, se uniră cu Turcii și cu Rușii, exilară pe unii întemnițară cu sutele pe alții, și repuseră națiunea în precedintea sclavia și supt precedintele jafuri, degradare și miseriă ? Renumiții conservatori. Cine simtă acei cari în locă d’a se uni cu națiunea la 1857 ș’a face ca divanurile ad-hoc din Moldova și Muntenia să se unescă, să voteze unirea, și s’o pună în dare in lucrare alegendă ș’ună principe străină, — precum ne îndemna în modulă celă mai învederată a totă putințele atunci Napoleon III, — luptară din contra pentru a menține definirea principateloră și a face ca străinii să ne dea ei că Constituțiune care să ne silască se recurgemă la noui lupte pentru ca să ajungemă la dobândirea drepturilor nóstre ? Străluciții conservatori. Cine fură cei cari, supt domnia lui Cuza, luptară pe marte contra libertăților publice, contra împroprietăririi sătenilor, contra lărgirii legii electorale, contra stabilirii unui adevărată regimă constituțională și provocază astăfelă lovirea de Stată, despotismulă, corupțiunea care ’să însoțesce totă-d’auna fatalmente, și, sdrobindă progresulă, aduseră uă nouă revoluțiune și numerósele lupte și frământări prin care trecurămă ? Glorioșii noștri conservatori. Cine suntă acei cari chiar supt principele Carol cutezară să lupte din resputere pentru a sugruma libertățile publice și cu densele progresulă morală și materială ală națiunii ? Patrioții noștri conservatori. Cine suntă cel cari, în ultimulă resbelă, nu cruțară nici ună mijlocă, pentru a opri națiunea română d’a redobândi consciința de virtuțile iei, de-a se rădica, prin ea însășî, în ochii iei și ai lumii vechi și noul, și a ’și relua, prin sângele seă, loculă ce ’i se cuvine în concertură europeană ? Bravii conservatori. Cine suntă cei cari chiar după faptele gloriase ale națiunii se siliră din resputere de-a o josori în ochii lumii civilisate, prin cestiunea Israelițiloră, și merseră cu turbarea loră contra națiunii pene a se alia cu protivnicii loră naturali, numai ca să lovescă în onórea poporului română și să împedice propășirea lui, care cere liniște și unirea tuturoră pentru ca ea să se potcă face mai lesne, mai curendă și mai bine ? Nemilostivii conservatori. Și cândă acestea fură și suntă faptele lor, nu suntemă are în dreptü se țiemă și noi toți cu <]iarulă La France . Ce nă voită se conserve acești conservatori de nu fosorirea, degradarea și miseria națiunii loră ? Ce ară pute voi acum să conserve coalițiunea anti-națională, formată de omeni cari se urescă între dânșii, cari dorescă lucruri osebite și n’am nici uă țintă comună ? N’avemü drepte, se chemă cu ziarul La France, că acesti omeni combată pentru privilegiele loră, pentru egoismul ă loră, fără să le pese de poporul, care suferă, și că numele ce li se cuvine a fostă și este de conservatori ai miseriei ? Conservatorii din Francia au celă puțină vă scuză : fiecare partidă luptă pentru drapelulu regilor sör, și de aceia se întrunescu tote pentru a resturna Republica, remânândă apoi să se bată flăcare pentru triumfală regelui seă. Ce urmărescă éasc la noi conservatorii miseriei în asociațiunea loră cu fracțiunea și cu ună altă grupă mai multă sau mai puțină liberală? Mai suntă la noi candidați la Comună ? Nu maîncredemă în acestă colosală smintelc. Să mai fiă străini cari ară voi să distrugă unitatea României și prin urmare edstința acestei frumuse și nobile națiuni ? Ne place ai spera că nici chiară străinii nu se vor urmai încerca se ucidă acesta țară. Dară chiară dacă vr’ună străină ară mai pute dori să asemene ucidere, este peste putință să admite măi că mai póte fi ună singură Română, fiă chiară conservatoră ală miseriei, care să mai voiescă astăzi distrugerea Statului română. Cederii urmăresce acesta ibridă asociațiune, pentru ca să lupte cu atâta frenesiă de a paraliza lucrarea națiunii pentru deplina i ei restaurare morală, și materială? Are ea de țintă numai dorința de a veni la guvernă ? Acesta dorință este legitimă, când se caută a se deplini prin voința națiunii. Care este ensödrapelulü ce presintă ea națiunii, pentru ca marea iei majoritate sö’i de guvernulu ? Drapelulu d-loru Grigore Sturdza și Manolache Kostaki, împletită cu drapelulu d-loru Nicolae Ionescu și George Vernescu ? Este peste putință ca nesce bărbați atâtă de emininți se credă că voră atrage națiunea suptună asemene drapelă. Ancă vă dată dară, ce urmăresce actuala nostră opisițiune? Nu scimă și nu înțelegemă deuă cam dată că ea ară pute dobândi altăceva decâtă de a împedica mersulu legală și sigură ală națiunii pe calea binelui, și a face astăfelă ca națiunea, la orice pedică va întâlni din parte’i, să’I strige: Conservatori ai miseriei, lăsați-mă în fine să mi facă în liniște afacerile mele. SAMBATA, 1 DECEMBRE, 1879. LUMINEAZA-TE ȘI VEI FI. *> ABONAMENTE. In Capitală și districte: una anii 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru taie torile Europei, trimestru 15 lei A se adresa : IN ROMANIA, la administrațiunea diarulul LA PARIS, la d-n I Darras-Halegrain, 5 rue de l’anciene comédie și Havas, Laffite et C-nié, 8 place de la Bourse. LA VIENA, la d. B. G. PopovicI, 15 Fleischmarkt. IN ITALIA, la d. doctorii Gustavo Groce. Via San ßenigno, 17, Genova. Scrisorile nefrancate se refusd. 20 BANI ESEMPLARULII SE INIȚIULU TELEGRAFICA ALU AGENȚIEI HAVAS. Paris, 11 Decembre. — D. Le Royer, ministru al justiției,și-a dată demisiunea. Senatulă și Camera deputaților,ü aă votată ună credită de 5 milione pentru săracii din Francia. In Senată mareșalulă Canrobert, alesă de curendă, explică că a primit o mandatură de senatoră pentru că alegerea sea este ună omagiu adusă armatei. Elă declină orice responsabilitate pentru participarea sea la lovitura de Stată Napoleoniană de la 2 Decembre. Elă n’a făcută decâtă sé se supună ordineloră capilară sei, orice elă, și se’și îndeplinescu datoria sea de soldată. Acesta declarațiune a fost aplaudată de drepta. Berlin, 11 Decembre. — Cornițele Șuvaloff a sosită astăzi, întorcendu-se de la Cannes și va merge la Petersburg. D. de Hatzfeld, ambasadorul Germaniei la Constantinopole, se ïntorce asta-sora de la Varzin, unde s’a dusă se facă visită principelui de Bismarck. Viena, 11 Decembre.— Se scrie din Cetinic Corespondenței Politice : «Principele Nichita adresândă mă raportă telegrafică împăratului Rusiei asupra celebrării serbării Sântului George în Muntenegru. Țarulă a respinsă asemenea prin telegrafă și a mulțămită principelui, dicendă că acesta mărturisire de frăția va întări legăturile de iubire care unescă pe Rusia cu Muntenegrulă și pe care nimică nu le va pute sdruncina.’* Constantinopole, 11 Decembre.— Patriarhală grecii a adresată Porții uă scrisóre în care exprimă convingerea sea că Porța, cu ocasiunea reformelor proiectate, nu va aduce nici uă atingere vechielor drepturi și privilegii ale Bisericei ortodoxe și că le va confirma în curendă. Patriarhal propune în acelașă timpăarecare măsuri privităre la Biserica ortodoxă, măsuri care ar trebui introduse în provinciile imperiului Otomană. Pesta, 11 Decembre.—Rîulut Koroș, care s-a revărsată, a inundată sătulă Brad și oă parte a orașului Alba-Iulia, unde mai multe persone aă perită. Orașul Arad e privită acum ca scăpată, afară de împrejurări neașteptate. Paris, 11 Decembre.—D. Le Royer păstreza provisorră direcțiunea ministerului justiției. Scriea publicată de Neue Freie Presse, după care lordul Lyons , ambasadorulă Englitereî, ar fi cerută explicări de la d. Waddington în privința atitudinii d-lui Fournier la Constantinopole, este cu totulă falsă. Asemenea nu este vorba de întorcerea d-lui Fournier. Berlin, 11 Decembre. — Gazeta Germaniei de Nord, vorbindă despreotărîrea Camerei deputaților din România relativă la rescumperarea căielor ferate și aretândă că scaunul societății va fi strămutată la Bucuresci, dice . »Se pare de necredută că determinațiunea fundamentală a convențiunii, a cărei semnificațiune trebuie să fie pe deplină cunoscută de ministerul română care conducea aici negociările, a putută să fie părăsită numai așa, pe câtă vreme la Bucuresci nu se pute să nu se cunoscă consecințele ce țină asemene votă trebuie să atragă neapărată după sine.* Recunoscerea Independinței. Norddeutsche Allgemeine Zeitung, vorbindă denumirea comitelui Tornielli în postură de ministru plenipotențiară al Italiei la Bucuresti, observă că în diferite cercuri se vede în acesta numire ună semnă că și celelalte puteri vor recunosce în curândă independința României. ADUNAREA DEPUTAȚILORU. a Ședința de Duminecă 25 Noembre. Ședința se deschide la ora 1 d. a., supt președința d-luî vice-președinte I. Agarici, fiindă presințî 109 d-nî deputați. Sumarulă ședinței precedente se aprobă. Se comunică Adunării adresa comisiunii de petițiuni prin care face cunoscută că, constituindu-se, a alesă președinte pe d. P. Aureliană, era secretară pe d. Costescu Comănenu. La ordinea filei fiindă urmarea desbaterii asupra proiectului de lege pentru rescumperarea căielor ferate, se acordă cuvântul d-lui ministru de financie. D. D. Sturdza, ministru de financie, dice că astăzi vine la însuși proiectulă guvernului, atacată din mai multe puncte de privire. Antetulu punctă atacată a fostă forma convențiunii. In ceia ce privesce forma convențiunii, d-sea dice ea e singura formă posibilă, care a fostă adoptată și în alte State, și mai alesă în Germania. Eco esența iei : Statulă ie în manile sale esploatarea și administrația căieloră ferate. In privința acesta citeza art. 1 ală convențiunii, care dice : »Societatea acționarilor« căieloră ferate »române cedeză și transferă Statului română cu începere de la 1 Ianuarie 1880 »și pentru iotă restulă duratei concesiunii »primitive, în modă definitivă și fără nici »uă restricțiune, administrarea și esploata»rea întregei rețele a linielor ferate ale »societății și în genere totă gestiunea între»prinderii sociale.* La acesta se mai referă încă și alte articole, dâră, mai alesă, articolul 19, care dice că : »De la 1 Marte 1880 celă multă. »Statură română va administra singură și »esclusivă drumurile de seră printr’uă direcțiune esecutivă numită de guvernă și »revocabilă după placulă seă.* Preschimbându-se acțiunile primitive, prin acesta Statulă câștigă uă influință decisivă asupra societății acționarilor. Acid, ministru explică care e forma întrebuințată de guvernulă prusiană pentru rescumperarea unoră căi ferate. In ceia ce priveșce preschimbarea acțiunilorăd-sea susține că acesta va fi primită de toți acționarii, apoi trece la cestiunea transferării scaunului societății de la Berlin la Bucuresci și dovedesce că codula comercială germană nu opreșce acesta transferare. S’a făcută uă amestecare în diferința cursului diferitelor efecte. Cursulă acțiunilor primitive s’aficiată la 28. La 22 Maia 1878 elă ora 27,10, la 29 Maiă 1878 elă s’a urcată la 34,10 și numai în câteva zile din Maiă 1879 aumai fostă la 29. Cursulă a fostă în timpă de peste ună ană și jumătate peste 29. Cursulă prioritățiloră s’aficiată la 84. La 22 Mai 1878 elă era de 72,93, la 29 Maiă elă se urcase la 77,70 și de acolo, în timpă de ună ană și jumătate, cursulă a oscilată între 84 și 108.