Romanulu, decembrie 1879 (Anul 23)

1879-12-01

ANULU DOUE­PECI ȘI TREI TOIESCE SI VEI PUTE­A M­U­N­C­I I­­R­I. Linia, de 30 litere ptttit, pagina IV. — 40 l)anî Deto , , , pagina 111, — 2 lei — A se adresa: IN ROMANIA, la a fimiinistrațiunea diacului. LA PARIS, la Havas, Laffite et G­ne, 8­ Place de la Bourse, LA LONDON, la Eugene Mi­roiul. No. 81 A Fleet Street, London E. C. LA VIENA, la d-hil Haasentein și Vogler, Walfischgasse 10. LA HAMBURG, la d. Adolf Steiner, pentru totă Germania. Articolele nepublicate se ardă. 90 B­ANI ESEMPL­ARULU Nredacțiunnea și Administrațiimea strada Domnei, 14 ^ BRUM­ARU, ööh­l, 12 UNDREA. „Conservatorii miseri­ei.“ Supt acestu titlu (jiarul) La France a publicații unü micii bilanță ale vieței colorii cari se numescü con­servatori. In Dumineca de la 25 Noembre puserămü supt ochii cititoril­or ü no­ștri uă parte din acesti actu, care enumera faptele conservatorilorü de la triburile nomade și până la 1870. La France dovedesce că omenirea n’a facutü unii singurü pasü înainte, fără să întâmpine împedicare din partea conservatorilorü, că n’a a­­vutu oă singură fericire fără ca ea să fiă­ră înfrângere pentru ideile lorii. Traducătorele de la Romamlu a uitată a traduce și finele acelui în­semnată și instructiva articolii, pre­cum a fostü uitată a’i pune și ti­­tlulă dată de­ țicarul­ La France, a­­c­ela de „conservatori al miseriei“. Indreptândă scăparea din vedere a trad­­ucătorelui nostru, cred arămă că este bine, a repune aci pe scurtă, uă parte din acelă articolă, și apoi sfîrșitul ă seu, care a fostă cu to­tul c omisă. „Conservatorii Templului, amin­­tesce La Trance, aă cerută restig­­nirea lui Isusu­, mortea aceluia care chiam­a pe cei nenorociți. „Conservatorii romani aplaudară cândă văi]ură curgând și sângele din vinele lui Seneca, ce și le tăia din ordinul­ lui Neron. „Conservatorii catolici obținură de la regele Carol IX, d’a pune să măcelărescă pe protestanți în noptea Sântului Bartelemi. „Cândă Ludovic XIV puse pe dra­gon­ să urmărescă pe victimele fa­natismului său religiosă, el­ asculta de ordinele conservatorilor­ iesuiți. „Conservatorii, emigrați la Co­­blentz, armară brațele lor, paricide în contra țărei lor, și aduseră pe vrășmași în Francia. „Conservatorii uciseră Republica franceză în noptea de la 2 Decem­bre 1851. „Partida clericală și conservatorie voi resbelulă de la 1870.“ E ce acum și conclusiunea ce fu uitată d’a se traduce. „Adesea s’a pusă acum întreba­rea : ce ară pute voi să conserve coalițiunea anti­republicană­, forma­tă de omeni cari se urescă între dânșii, cari dorescă lucruri osebite și n’aă nici uă țintă comună ? Res­­ponsulă este simplu : în realitate , acest m­oment combată pentru privi­­legiele loră, pentru egoismulă loră, fără să le pese de poporul, care su­feră ; și numele adevărată ce li se cuvine este acel­­a de conservatori al miseriei.“ Cine are la noi aă fugită la Bra­­șovă în locă d’a se uni cu Domnuță Tudoră, pentru salvarea poporului română ? Acei cari se numiră conservatori. Cine suntă acei cari la 1818, în locă d’a susține programa națiunii, se uniră cu Turcii și cu Rușii în contra desrobirii națiunii române? Iluștrii conservatori. Cine sunt­ acei cari, în loc­ de a susține actele naționale, și din tote ponturile de vedere blânde, legale și bine­facétare ale patrioților, de la 1848, se uniră cu Turcii și cu Ru­șii, exilară pe unii întemnițară cu sutele pe­­ alții, și repuseră na­țiunea în precedintea sclavia și supt precedintele jafuri, degradare și mi­­seriă ? Renumiții conservatori. Cine simtă acei cari în locă d’a se uni cu națiunea la 1857 ș’a face ca divanurile ad-hoc din Moldova și Muntenia să se unescă, să voteze unirea, și s’o pună în dare in lu­crare alegendă ș’ună principe stră­ină, —­ precum ne îndemna în mo­dulă celă mai învederată a totă pu­tințele atunci Napoleon III, — lup­tară din contra pentru a menține definirea principateloră și a face ca străinii să ne dea ei că Constitu­­țiune care să ne silască se recur­­gemă la noui lupte pentru ca să ajungemă la dobândirea drepturilor­ nóstre ? Străluciții conservatori. Cine fură cei cari, supt domnia lui Cuza, luptară pe marte contra libertăților­ publice, contra împro­prietăririi sătenilor­, contra lărgi­rii legii electorale, contra stabilirii unui adevărată regimă constituțio­nală și provocază astă­felă lovirea de Stată, despotismulă, corupțiunea care ’să însoțesce totă-d’a­una fa­talmente, și, sdrobindă progresulă, aduseră uă nouă revoluțiune și nu­­merósele lupte și frământări prin care trecurămă ? Glorioșii noștri conservatori. Cine suntă acei cari chiar supt principele Carol cutezară să lupte din resputere pentru a sugruma li­bertățile publice și cu densele pro­gresulă morală și materială ală na­țiunii ? Patrioții noștri conservatori. Cine suntă cel cari, în ultimulă resbelă, nu cruțară nici ună mij­­locă, pentru a opri națiunea ro­mână d’a redobândi consciința de virtuțile iei, de-a se rădica, prin ea însășî, în ochii iei și ai lumii vechi și noul, și a ’și relua­, prin sângele seă, loculă ce ’i se cuvine în con­­certură europeană ? Bravii conservatori. Cine suntă cei cari chiar după faptele gloriase ale națiunii se si­liră din resputere de-a o josori în ochii lumii civilisate, prin cestiunea Israelițiloră, și merseră cu turbarea loră contra națiunii pene a se alia cu protivnicii loră naturali, numai ca să lovescă în onórea poporului română și să împedice propășirea lui, care cere liniște și unirea tutu­­roră pentru ca ea să se potcă face mai lesne, mai curendă și mai bine ? Nemilostivii conservatori. Și cândă acestea fură și suntă faptele lor, nu suntemă are în dreptü se ț­i­emă și noi toți cu <]ia­­rulă La France . Ce nă voită se conserve acești conservatori de nu fosorirea, degra­darea și miseria națiunii loră ? Ce ară pute voi acum să conserve coalițiunea anti-națională, formată de omeni cari se urescă între dân­șii, cari dorescă lucruri osebite și n’am nici uă țintă comună ? N’avemü drepte, se c­h­emă cu zia­­rul­ La France, că acesti omeni com­bată pentru privilegiele loră, pentru egoismul ă loră, fără să le pese de poporul, care suferă, și că numele ce li se cuvine a fostă și este de conservatori ai miseriei ? Conservatorii din Francia au celă puțină vă scuză : fie­care partidă luptă pentru drapelulu regilor­ sör, și de aceia se întrunescu tote pen­tru a resturna Republica, remâ­­nândă apoi să se bată flă­care pen­tru triumfală regelui seă. Ce urmărescă éasc la noi conser­vatorii miseriei în asociațiunea loră cu fracțiunea și cu ună altă grupă mai multă sau mai puțină liberală? Mai suntă la noi candidați la Comună ? Nu maîncredemă în acestă colo­sală smintelc. Să mai fiă străini cari ară voi să distrugă unitatea României și prin urmare edstința acestei fru­­muse și nobile națiuni ? Ne place ai spera că nici chiară străinii nu se vor urmai încerca se ucidă acesta țară. Dară chiară dacă vr’ună străină ară mai pute dori să asemene ucidere, este peste pu­tință să admite măi că mai póte fi ună singură Română, fiă chiară conser­­vatoră ală miseriei, care să mai vo­­iescă astăzi distrugerea Statului ro­mână. Ce­derii urmăresce acesta ibridă asociațiune,­ pentru ca să lupte cu atâta frenesiă de a paraliza lucra­rea națiunii pentru deplina i ei res­taurare morală, și materială? Are ea de țintă numai dorința de a veni la guvernă ? Acesta dorință este legitimă, când­ se caută a se deplini prin voința națiunii. Care este ensö­drapelulü ce pre­­sintă ea națiunii, pentru ca marea iei majoritate sö’i de guvernulu ? Drapelulu d-loru Grigore Sturdza și Manolache Kostaki, împletită cu drapelulu d-loru Nicolae Ionescu și George Vernescu ? Este peste putință ca nesce băr­bați atâtă de emininți se credă că voră atrage națiunea supt­ună a­­semene drapelă. Ancă vă dată dară, ce urmăresce actuala nostră op­isițiune? Nu scimă și nu înțelegemă de­uă cam dată că ea ară pute dobândi altă­ceva de­câtă de a împedica mersulu legală și sigură ală națiu­nii pe calea binelui, și a face astă­­felă ca națiunea, la ori­ce pedică va întâlni din parte’i, să’I strige: Conservatori ai miseriei, lăsați-mă în fine să­ mi facă în liniște afacerile mele. SAMBATA, 1 DECEMBRE, 1879. LUMINEAZA-TE ȘI VEI FI. *> ABONAMENTE. In Capitală și districte: una anii 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru taie torile Europei, trimestru 15 lei A se adresa : IN ROMANIA, la administrațiunea diarulul LA PARIS, la d-n I Darras-Halegrain, 5 rue de l’anciene comédie și Havas, Laffite et C-nié, 8 place de la Bourse. LA VIENA, la d. B. G. PopovicI, 15 Fleisch­markt. IN ITALIA, la d. doctorii Gustavo Groce. Via San ßenigno, 17, Genova. Scrisorile nefrancate se refusd. 20 BANI ESEMPL­ARULII SE I­NIȚIULU TE­LEGRAFICA ALU AGENȚIEI HAVAS. Paris, 11 Decembre. — D. Le Royer, ministru al­ justiției,­­și-a dată demisiunea. Senatulă și Camera deputaților,ü aă vo­tată ună credită de 5 milione pentru să­racii din Francia. In Senată mareșalulă Canrobert, alesă de curendă, explică că a primit o manda­­tură de senatoră pentru că alegerea sea este ună omagiu adusă armatei. Elă de­clină ori­ce responsabilitate pentru partici­parea sea la lovitura de Stată Napoleoni­ană de la 2 Decembre. Elă n’a făcută de­câtă sé se supună ordineloră capilară sei, orice elă, și se’și îndeplinescu datoria sea de soldată. Acesta declarațiune a fost­ a­­plaudată de drepta. Berlin, 11 Decembre. — Cornițele Șu­­valoff a sosită astă­zi, întorcendu-se de la Cannes și va merge la Petersburg. D. de Hatzfeld, ambasadorul­ Germaniei la Con­­stantinopole, se ïntorce asta-sora de la Var­­zin, unde s’a dusă se facă visită principe­lui de Bismarck. Viena, 11 Decembre.— Se scrie din Ce­­tinic Corespondenței Politice : «Principele Nichita adresândă m­ă raportă telegrafică împăratului Rusiei asupra celebrării serbă­rii Sântului George în Muntenegru. Ța­­­­rulă a respinsă asemenea prin telegrafă și a mulțămită principelui, dicendă că a­­cesta mărturisire de frăția va întări legă­turile de iubire care unescă pe Rusia cu Muntenegrulă și pe care nimică nu le va pute sdruncina.’* Constantinopole, 11 Decembre.— Patriar­­h­ală grecii a adresată Porții uă scrisóre în care exprimă convingerea sea că Porța, cu ocasiunea reformelor­ proiectate, nu va aduce nici uă atingere vechielor­ drepturi și privilegii ale Bisericei ortodoxe și că le va confirma în curendă. Patriarh­al­ pro­pune în acelașă timpă­are­care măsuri pri­vită­re la Biserica ortodoxă, măsuri care ar­ trebui introduse în provinc­iile imperiului Otomană. Pesta, 11 Decembre.—Rîulut Koroș, care s-a revărsată, a inundată sătulă Brad și oă parte a orașului Alba-Iulia, unde mai multe persone aă perită. Orașul­ Arad e privită acum ca scăpată, afară de împrejurări ne­așteptate. Paris, 11 Decembre.—D. Le Royer păs­­treza provisorră direcțiunea ministerului ju­stiției. Scriea publicată de Neue Freie Presse, după care lordul­ Lyons , ambasadorulă Englitereî, ar­ fi cerută explicări de la d. Waddington în privința atitudinii d-lui Fournier la Constantinopole, este cu totulă falsă. Asemenea nu este vorba de întorce­­rea d-lui Fournier. Berlin, 11 Decembre. — Gazeta Germa­niei de Nord, vorbindă despre­otărîrea Ca­merei deputaților­ din România relativă la rescumperarea căielor­ ferate și aretândă că scaunul­ societății va fi strămutată la Bucuresci, dice . »Se pare de necredută că determinațiunea fundamentală a conven­­țiunii, a cărei sem­nificațiune trebuie să fie pe deplină cunoscută de ministerul­ ro­mână care conducea aici negociările, a putută să fie părăsită numai așa, pe câtă vreme la Bucuresci nu se pute să nu se cunoscă consecințele ce țină asemene votă trebuie să atragă neapărată după sine.* Recunoscerea Independinței. Norddeutsche Allgemeine Zeitung, vorbindă de­numirea comitelui Tor­­nielli în postură de ministru pleni­­potențiară al­ Italiei la Bucur­esti, observă că în diferite cercuri se vede în acesta numire ună semnă că și cele­l­alte puteri vor­ recunosce în curândă independința României. ADUNAREA DEPUTAȚILO­RU. a Ședința de Duminecă 25 Noembre. Ședința se deschide la ora 1 d. a., supt președința d-luî vice-președinte I. Agarici, fiindă presințî 109 d-nî deputați. Sumarulă ședinței precedente se aprobă. Se comunică Adunării adresa comisiunii de petițiuni prin care face cunoscută că, constituindu-se, a alesă președinte pe d. P. Aureliană, era secretară pe d. Costescu Comănenu. La ordinea­­ filei fiindă urmarea desbate­­rii asupra proiectului de lege pentru res­cumperarea căielor­ ferate, se acordă cu­­vântul­ d-lui ministru de financie. D. D. Sturdza, ministru de financie, dice că­ astăzi vine la însuși proiect­ulă guver­nului, atacată din mai multe puncte de privire. Antetulu punctă atacată a fostă forma convențiunii. In ceia ce privesce forma con­­vențiunii, d-sea dice ea e singura formă posibilă, care a fostă adoptată și în alte State, și mai alesă în Germania. Eco esența iei : Statulă ie în manile sale esploatarea și administrația căieloră ferate. In privința acesta citeza art. 1 ală con­­vențiunii, care dice : »Societatea acționarilor« căieloră ferate »române cedeză și transferă Statului ro­­­mână cu începere de la 1 Ianuarie 1880 »și pentru iotă restulă duratei concesiunii »primitive, în modă definitivă și fără nici »uă restricțiune, administrarea și esploata­­»rea întregei rețele a linielor­ ferate ale »societății și în genere totă gestiunea între­­»prinderii sociale.* La acesta se mai referă încă și alte ar­ticole, dâră, mai alesă, articolul­ 19, care dice că : »De la 1 Marte 1880 celă multă. »Statură română va administra singură și »esclusivă drumurile de seră printr’uă di­­­recțiune esecutivă numită de guvernă și »revocabilă după placulă seă.* Preschimbându-se acțiunile primitive, prin acesta Statulă câștigă uă influință decisivă asupra societății acționarilor­. Aci­d, ministru explică care e forma în­trebuințată de guvernulă prusiană pentru rescumperarea unoră căi ferate. In ceia ce priveșce preschimbarea acți­­uniloră­­d-sea susține că acesta va fi pri­mită de toți acționarii, apoi trece la ces­tiunea transferării scaunului societății de la Berlin la Bucuresci și dovedesce că codula comercială germană nu opreșce acesta transferare. S’a făcută uă amestecare în diferința cursului diferitelor­ efecte. Cursulă acțiunilor­ primitive s’a­ficiată la 28. La 22 Maia 1878 elă ora 27,10, la 29 Maiă 1878 elă s’a urcată la 34,10 și numai în câte­va zile din Maiă 1879 au­mai fostă la 29. Cursulă a fostă în timpă de peste ună ană și jum­ătate peste 29. Cursulă prioritățiloră s’a­ficiată la 84. La 22 Mai­ 1878 elă era de 72,93, la 29 Maiă elă se urcase la 77,70 și de acolo, în timpă de ună ană și jumătate, cursulă a oscilată­ între 84 și 108.

Next