Romanulu, ianuarie 1880 (Anul 24)
1880-01-01
*4 ANULU DOUA PECI ȘI PATRU VOIESCE SI VEI PlITEA MUNCIURI. Linia de 30 litere petit, pagina IVI — 40 bani Deto >t , pagina III — 2 lei — A se adresa : IN ROMANIA, la administratiunea diacului. LA PARIS, la Havas, Laffite et Cne, 8 Placa de la Bourse. LA LONDON, la líugéue Micoud. No. 81 -A Fleet Street, Loudon E. C. LA V1ENA, la d-nil Haasentein și Vogler, Walfischgasse 10. LA HAMBURG, la d. Adolf Steiner, pentru totă Germania. Articolele nepublicate se arda. 20 B4NIESEMPIREULT tleila crimiea și A tini misiali mira strada Dotmiei, 1 ■S MARȚI, 1 IANUARIU, 1880. LUMINEAZA-TE ȘI VEI EI. ARONAMENTE. In Capitală și districte: unii anii 48 lei; Rése luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru taie țările Europei, trimestru 15 lei se adresa : IN ROMANIA, la administrațiunea diarulul LA PARIS, la d-n I Darras-Halegrain, ft rus de Tanciene comédie și Havas, Laffîle et C-nie, 8 place de la Bourse. LA VIENA, la d. B. Ct. PopovicI, 15 Fleischmarkt. IN ITALIA, la d. doctorfi Gustavo Croce. Via San Benigno, 17, Cenova. Scrisorile'piefrancate se refusä. 20BANIESEMPLABULU Sucuresci, 8 —F, Credemü că suntem fi cu toții înțeleși, în privința democrației domnulu Grigorie Mihai Sturdza și acelora fără nume aderinți ai domnieiséle, prcemi fară nume căci se scie, trebue sé se scră, că pâne acum mai nici unu omu nu a voitü sĕ spună publicului ca face parte din a Beizadelei Democrației națională. Mai înainte de a vorbi despre partea națională a princiarei democrații, ceva lămuriri despre cele ce spune la adresa nostii primula numero alü democrației nationale. „Primimü lupta,vice principele „democrată , pnse pe una terama „reală și cu temeni demni atâta „pentru noi câta și pentru acei cari „ne citescu.“ Care este terämulü leală pe care s’a pusü, in primula numerü, leala democrația, și termenii demni ai „prințului“ naționala ? Noi amu fosta amintită ca programa de la Iași conținea pedepsa cu morte. Leali și demni credemu câ amu fostu, reproducêndu credințele politice ale celoru cari au făptuitu, suptscrisu și publicata acea '"'cgui. < v. «o unde acum d. Grigorie Mihai Sturdza ? 1. Câ din puntul de vedere juridica „pedepsa cu morte este su„pusu controverselorü 1. 2. „Ea esistâ în tóte legislațiunile țerilor civilisate. 3. „Chiar în anulü acesta s’a „reînființată în Synțeza, republica „cea mai liberala și democratică.“ Așa deja fiindu ca în Elveția s’a comisü un crima, acesta te-a încuragiata, democrate Beizade, a te declara democrata cu pedepsa cu mórte. Mulțămima de mârturire. Cum ai facutü cnse de a uita câ tactica acesta a partidei dumitele este vechiă și că prin urmare nu mai pute amăgi pe nimene? Tóte legile cele mai sugrumatore, ce le-a presintatü d. strandaki Kostaki, le-a însoțita cu cuvintele : — Aceste legi sunt testualű copiate după legile Republicei francese de la 1793. Pentru totu ce a fostu și este bunu In țările civilisate ni se zjice : — Nu suntemö âncă înaintați cum suntu cetățenii aceloru țări. Totu ce este reű se cere e se introduce la noi,sicemune. —Astafelu este și în Francia, și în Englitera, și pe acesta temei ü se și propuse în Camera rostru de a se introduce dreptulüeodalü pentru primula născută. Și pe acesta terämn d. Sturdza ne <zice : Asta-felű a fost și este în Francia. Asta-felű este chiar acum în tote țările civilisate. Asta-felű s’a făcută în anulü acesta și în Elveția. Se stabilimü derü și noi nu tóte legile bune din acele țări, ci numai cele rele, și dintre aceste pedepsa cu mortea. Vă dată pe acestă cale, de ce nu se propune a se aduce la noi tóte legile din evulu de mitjlocu, din Francia și din Englitera : dreptulu seniorului , dreptulu de a’și lega soția de gâtă ș’a o vinde la târgu etc., etc., etc. ? Încă una faptu istorica: domnule generari și Belzadé, pe care l’ai uitatu; déru ’u’lu amintimü noi, ca se pótu servi democrației dumitéle. Mareșalulu Narvaez era la ora morții. Duhovnicul îi zise : „Ierți pe toți inamicii dumitéle?“ — „N’amă inamici“, respinse mareșalul cu mândriă : „Pe toți ama pusă de ’i-a înpușcata.“ Se vedem acum și lealitatea și demnele espresiuni ale Beizadehî din democrația domniei sale. In primula No. <jice : „In facia pedepsei cu mortea sunt două feluri de omeni. „Unii, cari au milă de victime. „Alții cari au milă de asasini. „Complicii aceluia care a ucisü pe „Barbu Catargi vor fi totu d’aima „cu cel din urmă. „Să nu se turbure confrații de la „Uomunul”. Capulă partidului nostru, în cestia pedepsei cu marte, „împărtășesce și elă slăbiciunea aceloră cari se luptă între mila penetra victime și cerința de a nu pedepsi omorulă prin omoră.“ Așa déja „lealitatea“ democrației grindzesci este de a zice că noi, aești de la Românulă, suntemii complicii celui care a ucisă pe Barbu Catargi. Așa deja, termenii săi cei „demni* suntű de a ne face ucigași ș’a declara că nu ne va ucide, nu va pedepsi omorulă prin omoră. Deja grațiare princiară ! Ce ară fi ce éase acum inteligintele domnu Grigorie Sturdza, déci, imitându lealitatea și demnitatea domniei-séle, amu vorbi și noi despre calomniósele acusăț ce ’i s’aă făcută, c’a trasu la țintă în omu, c’a împușcată unu servitoru, etc.? Fiă case liniștită. Deprinși cu lealitatea și demnitatea poporului română, nici vădată nu vomă adopta acea lealitate și demnitate care, după cum dovedi d. Grigorie Mihai Sturdza, domnesce în princiara domnieisale democrațiă. Ce ne mai promite în primulű séu numera anonima democrațiă a „prințului“ Grigorie Mihai Sturdza? Nu va mai spori,jlie, censulii electorala , „ci ’lu va scade potrivită „cu scăderea ce a suferita averea „publică și privată.“ Una filosofă adisă : „Ideiele se schimbă mai lesne, déri forte cu greu deprinderile:“ Vecji déri , domnule Beizade, rea chiarü dacă ’ți-ai fi schimbată Iiele, deprinderile Regulamentului organică te oprescr d’a, vorbi ca ună sinceră democrată. Proclami democrația. Te declari democrată, și ’ndî*tă te numesci principe; ș’acesta chi. ,ră cândă scii bine că principe nu ești. Proclami democrația și totă dumneta declari că democrația dumitele națiunea nu se va guverna ea însăși prin aleșii iei direcți, ci printr’uă clasă privilegiată prin averea ce va ave. Ceva și mai semnificătoră . Scăderea censului electorală se spune curată că nu se face fiindă că astafelü cere dreptulu unei națiuni. Nu acesta se promite că se va face numai fiindă că națiunea a sărăcită în acești patru ani, supt guvernul partidei liberale. Aiică ceva care strigă cu voce puternică în favorea lealității stindardului democratică al domnului Beizade Sturdza : Declară că a cerută urcarea censului electorală fiindă că la facerea programei din Iași națiunea era avută. Ei bine ! Cine nu rîde cândă aude ună bărbată de Stată, capă ală unei vechie și ală unei noui partide, cjicându că acum 15 ani țara era cu multă mai avută decâtă astă-cji ! (1). Cine nu va rîde de modulă cum înțelege democrația domnulă Beizade Sturdza cândă îlă vede că cuteză a scrie, în primulű numără ală democrației sale, c’a cerută urcarea censului, fiindăcă colegiile electorale aleseseră deputați din partida națională liberală ! Eco propriele ’i cuvinte : „Vedeți dojit că numai ună simțimentă patriotică a făcută să se creite atunci că celă mai bună mijlocii pentru a preîntâmpina în viitoră asemeni pericole (votarea concesiunii Strasberg nu pate fi altă decât sporirea censului electorală).“ Așa déra, democratul Beizadé declară, în democrația sea, că pentru că deputații au fostă votată concesiunea Strasberg, trebuie să se restrîngă încă cea mai restrînsă lege electorală. Să se suprime orice dreptă ală națiunii și să se pună în locul ăiei numai proprietarii cei mari și arendașii loră ! E! Dară de ce uită că în urmă aleșii d-lui Lascar Catargiuă lăsată să se ié banii din lada de la Berlin ? De ce uită că în locă de a se desface de Starsberg, cândă a făcută falimentă, nu mai dată 911milióne și concesiunea Bleichröder, care apoi, eră în contrar convențiunii, a luată cele mai gravă transformări pentru țară ? (2). De ce uită renumita concesiune Crawley și împrumuturile de milione care necurmată trecură și se strecurară printre degetele tovarășilor democratului Beizade ? Democrația „prințului“ Grigorie îîisT" Sturdza fiindă bine cunoscută, venimă și la partea iei națională. Ver jurama că dumnelui simți trebuința d’ad sice : „ Democrația națională“ ca și cum ară fi simțită că póte se fiă și democrația antinațională. Dému are simțit'a numai séu spus’a lucrulă pe fală în discursulu său programă din ședința de la Semită în (ziua de 1 (13) Decembre ? In Românulă de la 18 Decembre ne amu împlinita datoria d’a arăta publicului cum înțelege naționalitatea română fiul lui Mihai Vodă Sturdza; puțina dĕru mai avemă a <]ice séu mai dreptű a aminti aci în acestă gravă cestiune. In discursul- programă din Senatu a zisit : „Recunoscință Rusiei, mai multű „de câtă tutoră puteriloră, căci Rusia ne-a emancipată. Ea ne-a formată cele d’anteiü batalióne și es„cadrane române.“ Respundemă Beizadehi. Invățătorule ! așa făcut’ai ? Déce este precum sicî, de ce la 1851 te ai făcută Muhlis Pașia, și te ai dusă cu Turcii sĕ udijî bataliónele și escadrónele bine-facétórei Rusii ? „Alâturia cu ea neama învrednicită sĕ contribuim și noi la emanciparea frațiloru creștini din „Oriinte. „Alăturia cu armata iei amu rădicată prestigiulu militaru alu nostru, care era de multu uitatu.“ Déce este așa de ce tovarășii dumitéle ne-au atacatu , și ne atacă pe mórte, c’amu dusu cu sila armata pe câmpulu de onore ? De ce, dumneta , Pașă în lupta contra Rusiei, n’ai eșit și la 1877 din conaculu dumitele spre a lua parte la lupta gloriosă împreună cu Rusia ? De ce n'ai eștiu la lumină, celu puținu ca acum, pentru a combate cu condeiulu, pe cei cari atâta neam combătută ? De ce nu ne susții nici chiarü astății pentru faptulă acela? De ce în totă acelă timpă n’ai fostă democrată-națională ? „Alăturia cu Rusia ne-amă dobândită, cu arma în mână, neatârnarea țărei.“ Așa fiindă, de ce n’ai eșită atunci pe scena politică pentru a face pe principele Gottschakoff se ’nțelegă că, recunoscuți de marele Imperatore de aliați ai săi și de națiune independinte, nu era dreptă ca în zilele de fericire, să fie alungați de la preliminările păcii de la Kazanlik și de la Adrianopole bravii luptători din zilele negre, nu era dreptă ca pentru oă națiune care și-a dobândită independința pe câmpul de onore, să trateze la Sant-Stefano d’a dreptul cu Turcia și printr’ensa se ne reia Basarabia ? Intervenirea fiului lui Mihai Sturdza de cea lipsită atunci democrației naționale a României. Siliți a sfirși, venimă la faptulă celă gravă , la cestiunea națională, la cestiunea esistinței nóstre. România se iésá: »Iiie d. Grigorie Mihai Sturdza „din strînsa legătură în care este pusă cu zérile apusene.“ „Viitorul nostru ne legă către „aceste State. (Slavii din Peninsula Balcanică). „Noi, isolați, n’avimă uă garanția; într’uă confederațiune cu acele „State, dobendimă uă greutate „mare. Trebuie dorit să țintimă laacestă scopă politică, ca pe câtă se „va pute se căutămă a ajuta formarea unei confederațiuni cu Statele aceste în grupul cărora figu„rămă și noi.“ Eco dérit pentru cea eșită din castelulű séa, din gubernia sea, fluid lui Mihai Vodă Sturdza. Eco ce este a Beizadelii democrațiă națională. Arnă fostă și suntemă amici ai tutoră naționalitățiloră. Arnă fostă și suntemă amici sinceri ai naționalităților vecine. Noi artă dată dovedi prin fapte și mari sacrificii, era nu prin cuvinte numai. Asi curămă éase naționalitatea română "intrândă în confederațiunea slavică, în contra voinței Germaniei și mai cu semn a Austro-Ungariei ? Rusia în Iași cere primesce chiar acesta fapta din lu irtea nóstră ?4 Cândă Austro-Ungaria ne-aru vedé urmându programa d-lui G. M. Sturdza și ne-aru de chiai’a resbelă, asigură d. G. M. Sturdza că Rusia va voi și va pute scote din otarele sale unu milionn de oștire pentru apărarea și salvarea nóstra ? Tratatulu de la Berlin s’a facutü contra Rusiei, deși este o totă puternică. Tóte națiunile armeză. Vé^ultima luptă de condetă Intre Rusia, Germania și Austro-Ungaria. Se vorbesce chiar de resbelă între Rusia și aceste puteri. Statele cele noui din Peninsula Balcanică sunt în mare frămentare. Noulă ministeru din Bulgaria s’a făcută și nici că s’a completată încă. Diavulă Philippopolis $ice eli „noulă ministeră a plăcută la toți agenții puteriloru, dérü nu și consilierului rusă, care și-ară fi dată demisiunea“. Uă telegramă ne-a spusă că elă a și fostă chiemată la Petersburg. Oă altă telegramă spune că principele Bulgariei se va duce la Petersburg unde va sta până ce Camera cea nouă va revizui noua Constituțiune. O altă telegramă din Petersburg spune că țarul de Petersburg ,zice că Bulgarii, voind a să scape Constituțiunea, perdă țara loră. Altă telegramă din Berlin asigură că „s’a cerută Czarului dechlarațiuni însemnate în privința mișcării oscililoră ruse din Polonia“. Gazetta Coloniei zice : „Să se refuleze Francesii la denșii acasă „cum poftescă, se nu încuragieze „énse în nici ună chipă pe Rusia „d’a ’ncerca nous aventure.“ Nu mai amintim frămentările din totă Orientele și scopurile ce se susține că se urmărescă de Germania și Austro-Ungaria întrunite. pu 1) Montesquieu afisat: „Să se cerceteze causa tubrii fără de legilorü se va vede că ele vina din nepedepsirea crimelor”, era nu din moderarea pedepelor”.* D. Thomssen, care a depisa în Camera Belgiei raportulu său asupra politie judiciare, formuleza următorea maximă care arată pe caldurosulü aboliționistii alü pedepsei cu nartea. „Incertitudinea represiuni, cu multa mai puternică decâtu mărimea pdepseî, trebuie se se caute mici loculu de a marține securitatea generală." A se vede Interprdinta Belgică de la 7 ianuarie, colona a doua, „Policit judiciară“. (1) A se vede respunsulu nostru prin cifre din Românulă de la 8 Decembre. (2) A se vede mai la vale discursul a d-lui președinte al consiliului de miniștri în ședința Senatului de la 22 Decembre.