Romanulu, martie 1880 (Anul 24)
1880-03-01
ANULU DOLJEPECI ȘI PATRU Redacțiunnea și Administatțțiunea strada Domnei, 14 VOIESCE ȘI VEI PUTE ANUNCIURI. Linia de 30 litere petit, pagina IV, — 40 bani Dete , , , pagina III — 2 lei — A se adresa, IN ROMANIA, la administrațiunea cjiarului. LA PARIS, la Havas, Laffite et C-ne, 8 Place de la Bourse, LA LONDON, la Eugéne Micoud, No. 81-A Fleet Street, London E. C. LA VIENA, la d-niî Haasentein și Vogler, Walfischgasse 10. LA HAMBURG, la d. Adolf Steiner, pentru tótá Germania. Articolele nepublicate se ardü. 20 BANI ESEMPL ABULU Bucuresci, S ffiJSk îngrijirea despre starea financielor a țarei este una dintre cele mai legitime și mai naturale din îngrijirile ce trebuie să le aibă nu numai bărbații politici, ci și toți cetățenii, fără osebire. Financiele , într’uni statu, sunt nervulu vieței, sunt o miijloculă de căpetenie ale prosperității lui. Starea rea a lora denotă că stare rea a țârei întregi. De aceia amü vedea cu bucuria pe toți bărbații politici, și organele de publicitate dând c cestiunilor relative la financiară seriosă atențiune, studiindu-le și contribuindu astfelü la întărirea situațiunii financiare a României. Din nefericire, grupurile așa -zise conservatóre păru a fi apucate numai într’una modă intermitentă de dorula financielor, țârei. Acesta doru le vine, ca unu accesu de friguri, sau în ajunul realisării unei operațiuni financiare însemnate, sau în ajunul votării bugetelor, și atunci, nu constatarea stărei reale și găsirea mijloceloru de îndreptare pare a fi scopulü ce urmărescu, ci propagarea unorü temeri de pericole imaginare, răspândirea, care potű facerea creditului statului. Acestă procedere este nu numai nereală, ci și pagubitare intereselor publice; căci pute atinge creditulü Statului, și prin ele creditula privată. Organul grupului Iepurenu merge și mai departe ; ela susține nu numai că situațiunea actuală este rea, ci și că, supt guvernulü conservatori, ea era strălucită. Nu vom intra în cesbateri lungi în acestă privință; nici vomü aminti noi starea, în care se gäsiau financiele la căderea guvernului ,silit conservatorii de la putere. Vomü lăsa cuventulü actelorű oficiale, pentru ca lumina să se facă deplină și chiar cei ce caută a ocoli adevĕrulü sĕ fiu siliți a la recunosce. Astafelu, ín Monitorulu oficialii de la 28 Februariü 1876, gäsimü urmátórele cuvinte : »D. Ministru de financie presintǎ proiectulu pentru a asigura plata la timpu a creanțeloru statului prin unu imprumutu de 30 milione lei, și proiectulu de lege pentru asigurarea realizării împrumutului cu care să se plătască construirea linielorü Ploiesci-Predealu și Ocna». Lucrur e limpede. Creanțele statului, după chiar mărturirea ministrului de financie nu se puteau plăti de câtă facându-se una împrumută de 30 milione lei. Și acesta condu ? După ce se făcuse împrumuturi domeniala de 74 milione. După ce se urcaseră impositele cu 32 la sută peste ce erau în 1869 — 70, după cum o mărturesce chiar d. Iepurenu, în programa de la Mazar pașa. După ce, afară de imprumuturi domenialü, se contractaseră alte două împrumuturi, cum tjice totu programa de la Mazar-pașa isupt scrisă de d. Iepurenu, și, în sfirșită, după ce uă parte însemnată din bunurile Statului se vânduseră, spre a acoperi deficitele bugetare. Deci, imprumutulü de 30 milione, ceruta la 1876 era coronarea unei administrațiuni, care nu făcuse altă ceva de câtă împrumuturi, pusese imposite și cerea nouă împrumuturi, pentru „a plăti creanțele Statului.“ Care este situațiunea astăzi ? Vom lăsa să vorbescă iarăși acte oficiale. Eco ce citim în Monitorulü oficialii dela 24 Februarie : »Se aduce la cunoscința d-loră detentorî de titluri de ale împrumutului Renta 5 la sută, contractată în anul 1875, că cu începere de la 15 Martie a. c., casieria centrală va plăti cuponală aceloră titluri eligibilă la 1 Aprilie st. n . în monetă de aură Deci, după patru ani de administrare a guvernului liberalü, nu mai e nevoie de împrumuturi spre a plăti datoriele Statului. Mai multe , ele se platesc înainte de termenii. Deosebirea între uă situațiune și cealaltă este deosebirea dintre destrăbălare și ordine, dintre risipă și economia. Deruare e numai atâta ? Prin uă coincidință negreșită întâmplătore, chiar în ziua de 28 Februarie, a ji cändü ministrulu de financie conservatorii din 1876 anunțase că Statulu nu -și mai pute plăti datoriele fără unü împrumută de 30 milione, ministrulu de financie alü guvernului liberal din 1880, după provocarea d-lui Iepurenu, rosti ln Senatu următorele cuvinte, pe care le punemu chiarü aci supt ochii cititorilor noștri : »In anulă 1876, espunerea dată la consiliul de miniștri de către regretatul d. Strat, arată că deficitul anilor 75 și 76 era de 31 milióne, și asupra acelei situațiuni ivindu-se orecare discuțiune în Camera de la 1876, déca arătările domnului Strat sunt d efacte seu nu aă ajunsă la una termenă de miejlocă, și a fostă autoritatu guvernulu de atunci să facă oă emisiune de bonuri de tesaură în sumă de 16 milone, mi se pare, sumă care era în contra arătărilor d-lui Strat. Acesta lege a fostă promulgată după căderea guvernului conservatoru, și după diferitele legi făcute în timpul resbelului, în lipsă de alte resurse și cu consimțimântulă pururea ală Senatului, s’a făcută ore care chieltuielî și fiindă-că nu avemu atunci alte resurse; amu fostă siliți să mergemă cu emisiunea bonurilor de tesaură pene la suma de 28 milióne, matematicesce nu potü sei cifra, garantezi!ense cifra de 28 milióne. Afară de acesta, concesiunea liniei Ploiescu-Predeală, cândă a fostă concedată, se cifra cu uă sarcină asupra Statului de 42 milione și ceva. In urma transacțiunii, care a mijlocită între concesionari și guvernă, renundându-se la linia Adjud-Ocna, a remnsă a se face cheltuiala de 33 milione, pe care adăugândă-o la 28 milione, facă 61 milione, pentru care sumă guvernulu era în dreptü să facă emisiune de bonuri de tesaură. Astafelü dorit prin legea actuală în ființă suntemă autorisațî să contractămă împrumuturi până la cifra de 60 milióne; cu tóte acestea serviciele Statului au mersă fără a se face împrumuturi; linia Ploesci-Predeală a fostă plătită, afară de 2-3 milióne, care represintă campania anului viitoră, fiindă că nu mai este multă limpă penă atunci, și nu numai că n’amă făcută împrumutură de 60 milióne, pe care eram îndreptü să’la facemü, derűancă situațiunea bănescă, ce avemă actualmente, este din cele mai prospere, căci nu numai că se află bani în diferitele case publice, déja chiarü în ministerul de finance se află acum 12—13 milióne în numerari.“ Deci, de unde bi 1876, guvernulu conservatoru nu putea plati datoriele Statului, de catü facêndü unu imprumutu de 30 milióne, guvernulu liberalü— dupăuă administrare de patru ani — nu numai le plătesce la timpul ci și anticipeză în favorea creditoriloru, avendu și uă reservă metalică de 12 —13 milióne în casele tesaurului, acesta fără sĕ fi facutü vre-una împrumută, fără să fi creată vre-unu nou impositü. Ece situațiunea, și oricare ară fi strigătele oposițiunii, din fericire nu o va puté schimba. * Starea în mai bine se dovedesce nu numai din scriptele comptabilității Statului, nu numai din actele oficiale ce citarama, ci se simte de totu omul, se simte chiar de aceia cari au aerul de a o tăgădui. SEIIVIrUL TELEGRAFICII ALU AGENȚIEI HAVAS. Rema, 11 Martie.— Camera deputaților a începută desbaterea bugetului ministerului afacerilor streine și a intrată, cu acesta ocasiune în desvoltarea interpelărilor anunțate asupra politicei străine a guvernului italiană. D. Martelli adjisă că lumea politică atribuie Italiei idei de cuceriri și de aventuri ; densula doreșee ca guvernul să facă declarațiuni explicite pentru a împrăștia aceste nouri. D. Martelli, în considerațiunile ce face asupra politicei esteriore, pe care trebuiesc să urmeze Italia, stăruiesce asupra necesității de a menține relațiuni amicale cu tóte puterile ; densula recunosce că fruntariele actuale ale Italiei nu sunt perfecte ; dérü crede că amiciția Austriei e mai importantă decâtă uă rectificare de fruntarie. Densulii constată necesitatea că politica străină a guvernului să nu fie turburată din întru. Italia, dice terminândă d. Martelli, trebuie să urmeze oă politică esclusivă defensivă, fără ca cu tote acestea să remâne indiferentă la vesbele viitore, care ară pute compromite echilibrulă europeană. Posițiunea nostră geografică ne apera în contra oricărei surprinderi, deci ne vomă menține într’uă neutralitate absolută*. Discuțiunea se va urma mâne. Constantinopole, 11 Martie.—Lichidarea compturilor privitore la cheltuielile de întreținere a prizonierilor, în timpul resbelului din urmă e regulată în modă difinitivă între Turcia și Rusia. Turcia mai datoreză Rusiei 4,700,000 ruble de hârtie, sumă care trebuie să se plătescă conformă unui tratata specială încheiată între cele două guverne Disolvarea parlamentului englesy. Se telegrafieza următorele din Londra, cu data de 9 cuvinte, către Gazetta de Colonia : »Insclințarea de alaltă serî, despre desalvarea Parlamentului, a venită cu o lovitură neașteptată asupra celor mai mulți membrii din ambele Camere și a produsă o forte mare ferbere. Viitorele alegeri ocupă totă atențiunea cercurilor politice; în genere se ascepta realegerea unei majorități conservatore forte mare, deși liberalii speră se micșioreze actuala superioritate a rivalilor loră. In Irlanda și Scoția liberalii compibză pe ună câștigă; în Englitera, conservatorii prevedü uă sporire pentru el. Se cjice că principala causă a acestei desolvări este bilală asupra apei. Afară de acestea, se mai asceptă ună evenimentă forte importantă în Afganistană cu puțină mai nainte de Pascasau supunerea lui Mahomed Ioan sau ocuparea orașului Ghazne de trupele englese, ceia ce va aduce probabilă uă încheiere definitivă a păcii, ceia ce va influiența forte multă asupra alegeriloră*. ENGLITERA ȘI RISIA. In fine, și diarele englese anuneță astădî că s’a ajunsă la uă înțelegere satisfacetóre între Englitera și Rusia în privința Asiei Centrale, pe basele următore : Rusia, convingându-se că Englitera este decisă să împedice orice mișcare de cucerire în direcțiunea fruntarielor indiene, a declarată că este gata să renunțe la espedițiunea contra Mervului, cu condițiunea negreșită ca și Englitera să se abție de„,la ori ce măsură, care ară ave de scopu ocuparea Regatului. Lordul Beaconsfield, după ce a dobândită consimțimentulă reginei,și-a esprimată dorința de a merge înaintea Rusiei penă la jumătatea drumului, pe când, de altă parte, spre a evita și mai bine orice alte complicațiuni, trimise ordine în Indii să se suspende sple pregătirile pentru campania hotărîtă pentru primăvară. De altă parte, nișce relațiuni trimise din Petersburg foiloră englese, pretindă aioi cum a făcută guvernulu rusă de a împedicată, celă puțină pentru momenta, planulă ocupațiunea Heratului de Persia. Când marele duce Constantin, guvernorală-generală al Caucasului, află despre alianța Enghezei cu Persia în cestiunea Heratului, comunică Șahului chiar în Teheran, că, daca nu va întrerupe negocierile cu guvernul englesii, el, marele duce, se va vedea nevoită să ocupe provincia persană Djijani, de pe țărmul mării Caspice, și spre acestă scopă va întrebuința divisiunea generalului Maraviefî. La primirea acestei note amenințătore, Șahulă declara trimisului englesü din Teheran, că Persia nu pate să mai risce întreprinderea de a ocupa Heratulă în comună, și negocierile au trebuită să fie considerate ca întrerupte. Turcia și Muntenegrul. Diavulă oficiosă Glas Zrnagorză, care apare în Cetinje, voiesce a sei din sorginte forte sigură, că Turcii grămădescă în Plava și Gusinje arme, munițiunî și provisiunî spre a împedica în primávérá anexarea citatelor districte de către Muntenegru. Fora inutile negrenndice că acum nici nu’și mai aă loculă, cercetările academice asupra drepturilor și datoriilor internaționale stabilite, și că Muntenegrulu va fi nevoită se ia și ele măsuri. țliarulă Die Presse, care se ocupă de acestă cestiune, fiice : »Mai ântâiă de tóte este probabilă, că Muntenegrulu va întrerupe nefolositórele negocierî cu Porta în privința regularii fruntarielorü și că va lua acele mesuri, pe care le scie trebuineiese din esperiențele făcute din anii trecuți. De altmintrelea, Porta se nu uite consecințele ce au avută încăierarea din Podgorița de la 1874 și actele de violință din anul 1875 din Herzegovina. S’ară putea prea bine ca »omulă bolnavă*, în locu să se facă mai bine, să se bolnăvască și maî reă, ceia ce de multe ori devine ună pericolă de morte.* Alianțele. Cele publicate de diavură Standard, în privința propunerii oră de alianță făcută de Rusia la Paris și la Roma, n’au fost desmințite. Ba încă Kölnische Zeitung consi SAMBATA, 1 MARTIU, 1880. LUMINEAZA-TE ȘI VEI EI. ABONAMENTE. In Capitală și districte: una and 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei;ouă lună 4 lei. Pentru tate țările Europei, trimestru 15 lei se adresa : IN ROMANIA, la administrațiunea c^iaa'ulul LA PARIS, lad-n.i Darras-Ha'egrain, 5 rue de l’anciene comédie și Havas, Laffite et C-nie, 8 place de la Bourse. LA VIENA, la d. B. G. Popovicî, 15 Fleischmarkt. IN ITALIA, la d. doctorii Gustavo Croce. Via San ßenigno, 17, Cenova. Scrisorile iiefrancate se rejusä. 20BANI ESEMPIiABULü deră ca probabile declarațiunile fiaruluĭ englesit, cum că principele de Bismarck, cu ocasiunea ducerei sale la Viena, a fost informată despre intrigile ruseșcî la Paris și Roma." Fota renană voiesce a mai seiafică, că alianța dintre Austria și Germania este forte exactă formulată ; acesta alianță nu va intra în vigore decâtă numai când o unulă din cele două State va fi atacată din două părți de uădată. Tóte acestea s’aă anunciată deja și după reîntorcerea principelui de Bismarck de la Viena, déja nu se sore ansă până la ce punctă sunt adevărate. De altă parte, chiar Kölnische Zeitung recunosce că acum aspectul este mai pacifică. Despre Rusia, acesta efectu bine-facătorul le-a produsă scrisórea de felicitare trimisă Țarului de Impăratul Wilhelm. Contrasemnarea acestei scrisori de principele de Bismarck, dice fuia renană, a fostă provocată de plângerile Țarului, cum că principele se aretă vecinica neîncredătorii faciă cu Rusia. Unii prânzii la principele de Bismarck. Uă telegramă din Berlin, cu data de 9 Martie, pe care vă găsimă prin diarele vienesc, comunică următorele asupra acestui prânză : »Eri s’a dată ală cncilea prânză parlamentară la principele de Bismarck. La acesta n’au fiostăg invitați de câtă numai partisan d’aî politicei actuale. Principele de Bismarck făcu ore care declarațiuni politice forte importante. Uă relațiune a fiarului National Zeitungg dice că principele, anunțându-i-se din întâmplare afacerea Hartmann, observă că nu pute să desaprobe atitudinea păstrată de guvernul franceză în acestă cestiune, oricâtă de desgustătoră arăți’,fi faptulă lui Hartmann și ală tovarășilorășei. In , Englitera, ministerulă populară ,ală lui Palmerston a fostă pusă în aceiașă posițiune, cândă adusese în Parlamentă, în urma atentatului lui Orsini, bilulă de conspirațiune. Juna Republică n’a putută să ia uă altă otărîre, afară numai déca ară fi voită să se espuie la ună pericolă. D-sea este convinsă, că acesta împrejurare nu va aduce întreruperi seriose în relațiunile franco-ruse. Sorrile din Petersburg ne spună că principele Orlaff a declarată deja că nu mai stă în Paris decâtă ca ună bărbată privată, și d-sea se va ține negreșitu de acesta otărîre. însă acesta nu însemnează încă ruperea sau suspendarea relațiunilor diplomatice dintre ambele puteri. Intrecâtă nu există între două națiuni tractate de estradare, nici una din națiunile iubită de asemenea consecințe n’are dreptul ă a se plânge contra celeilalte, asemenea cozuri trebuiescă privite din puntură de vedere ală politicei interne acelei țeri, de la care se cere estradarea. Francia, cu prea dreptă cuvântă, n’a consultată aci de câtă interesele sale interne cele mai intime. »Asupra relațiunilor dintre Germania și Austro-Ungaria, principele ci se că ele sunt pe câtă se pote de intime. Cercurile militare austriace simpatisază mai cu deosebire cu legătura intimă dintre ambele țări, și tocmai arhiducele Albrecht, despre care se afirmă contrariulă, este unul din sprijinitorii cei mai buni ai relațiunilor din nooă stabilite, care după totă prevederea omenescă, vor fi de o esistență durabilă. »Și negocierile cu Roma fură atinse în treaceta ; ele își urmez o bunură fără cursă. Cancelarială imperială este convinsă că Roma va consimți în cele din urmă să facă concesiuni, pe care Germania le va întâmpina probabilmente atunci cu aceiași monetă, înse acestea nu vor fi în nici ună casă »Monete de Canosa( asemenea monete nu se bată in Germania, despre acesta puteți fi șiruri. »Asupra legii militare , cancelarială imperială se exprimă mai în aceiașă sensă ca comitete de Moltke în discursul- seu din Reichstag D-sen, adresându-se vurtembergesului Ow, 4>ce că serviciulă, de după ani, care este atâtă de populară mai cu semn în Wiurtenberg, nu pretinde nici o economie. Tocmai germană de Sud trebuie să fiă mai multă preocupați de a nu face nimică care ară pute să aducă o slăbire a forței armate a națiunii; tocmai el nu trebuie să uite că drumul dintre Weissenburg și Stuttgart era alta-detà forte scurtă. *