Romanulu, aprilie 1880 (Anul 24)
1880-04-22
AHLISTI UDOE-țECI!ȘI PATRU VOLESCE ȘI TEI PUTEANUNCIURI. Linia de 30 litere petit, pagina IV, — 40 bani Deto » » » pagina III — 2 lei — A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diarului. LA PARIS, la Havas, Laffite et Cne, 8 Place de la Bourse, LA LONDON, la Eugene Micoud, No. 81-A Fleet Street, London E. O. LA VIENA, la d-nii Haasentein și Vogler, Valfîschgasse 10. LA HAMBURG, la d. Adolf Steiner, pentru totă Germania. Articolele nepublicate se ardă. 10 BANI ESEMPLARULU Din causa sărbătorii Sf. Gheorghe diaruld nu va apare de cild Jóul sera. Redactiunea si Administrațiunea strada Dómnei^JA ---5 — i^n ■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] mim —« * ........................ .... MARȚI, MERCURI 22, 23 APRILIE 1880. LUMINEAZA-TE ȘI TEI FI. ABONTVENTE. In Capitală și districte, und and 48 lei; șiese luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tate țările Europei, trimestru 15 lei A se adresa : IN ROMANIA, la administrațiunea (Jiarulul LA PARIS, lad-ml Darras-Ha'egrain, 5 rue de l’anctene Comédie și Havas, Laffite et C-nie, 8 place de la Bourse. LA VIENA, la d. 11. G. Popov ici, 15 Fleischmarkt. IN ITALIA, la d. doctord Gustavo Croce. Via San Benigne, 17, Cenova. Scrisorile nefrancate st re/usU. 10BANIESEMPLAKÜLU RllPlIPßQPi Ducuresti, ^ PRIARU 4 floraru Se pute fice că suntă epidemii politice precum sunt și epidemii de bólé. Astafel, fără a mai vorbi de Grecia și de Bulgaria, ava rămii în Francia schimbarea ministeriului, în Englitera schimbarea de la guvernă a unei întregi și mari partite, în Germania neînțelegerea marelui Cancelarü cu Camerele, în Austria fă frământare politică și parlamentară și în Italia neînțelegerea între ministerială Cairoli și Cameră, care produseară apela la alegători. Acesta din urmă neînțelegere este tristă și instructivă, căci nu decurge din principii ci din lupte individuali de grupuri ale aceleiași partite. După mai multe frământări, in timpă de doui ani, ve fi urma în fine cu bucurie că cele două mari grupuri, Depretis și Cairoli, se mniră și formară unii ministera liberală. Acestă ministeriă avea între altele, marea misiune, d’a desființa, pe câtă prin putință, nenorocitură imposită pe măcinată ș’a face uă nouă lege electorală care se de majorității națiunii mijiloculă d’a Învinge intrigele și corupțiunea, și a se pune astă-felă în posițiune d’a se guverna ea însăși, alegândă pe cei cari represintă mai bine a iei voință. Unirea sinceră a tutor grupurilor liberale era cu atâtă mai imperiosă cerută cu câtă acestă partită are a lupta nu numai contra partitei din drepta ci mai cu semă contra puternicei și periculosei partite care se numesce albă, partita cea negră, partita călugărilor. Drepta, oricare ară fi defectele iei în privința progresului, în privința libertăților publice, totuși este o partită italiană, pe cândă partita cea negra a fostă și este oă partită străină. Se scie că partita cea negră, papalitatea, a foștii, din nenorocire pentru Italia, partita străinului. Ea a produsă resbelele civile, ea a ruinată și a coruptă națiunea, ea a desmodulată Italia și a pusă-o supt domnia străiniloră. Cine deră ară fi mai putută crede că, după atâția secole de cele mai spăimântătore suferințe, după ce Italia isbuti prin marea iui vitalitate, prin sacrificiele de totü felule, în timpă de secol a unei întregi pleiade de geniuri patriotice în tote ramuzele, în pictură, în literatură, în musicâ, în politică, și după geniurile naționale ce produse, de la 1820 încece în ambele Sicilii, în Florența, în Venezia, în Roma, în Torino, între care vomă aminti numai pe cei mai în genere cunoscuți pe regii Carl Albert și Victore Emanuele, Mazzini, Manini, Cavour, Garibaldi, cărora le datoresce unitatea iei, vomă vede astăzi bărbați patrioți,lmvitându-se pe cestiuni de persane, și espuindă astăfelă Statulă a recădea supt domnia celoră negrii care-i conduce la domnia străinului, și cu tóte aceste éce durerosul ă spectacol ú ce vedemă de câtă va timpă. Ministerul Cairoli-Depretis va fi făcută póte greșeli. I se impută mai cu semă că n’a sfîrșită cu bugetele la finele anului. Se uită énse că el a avutu a lupta c’uă stare financiară destulă de rea, c’a avută a lupta pentru desființarea legii sugrumătore a măcinatului, cu căutarea miijloceloru d a ’mplini golulă tesaurului, ce lasă acestă vătâmătură imposită, și ’n fine ca vigurosele atacuri ce necurmată întâmpină de la feluriții sai adversari. îndată ce acești bărbați au luată ministerulă, atacurile au începută. Siliți dură a lupta pe totă fiina nu mai putură găsi timpă d’a ’ncerea reformele, îmbunătățirile ce cugetaă a face. Culpa fracțiunilor liberale este cu atâtă mai neî nțelesă pentru noi cu câtă ele nu potă da ună ministeră din sînulă soră. Ministerul Cairoli-Depretis fu resturnată cu 177 voturi contra a 154 și 4 abțineri. Astăfelă derű tóte grupurile unite cu drepta abia avura 28 de voturi mai multă. Stânga unită cu tóte fracțiunile iei putea avea una ministeră. Fracțiunile ruse se divizară necurmată prin rivalități, prin felurite pretențiuni, cari unite cu 100 de deputați din drepta resterna ministeriele din stânga. Astăfelă deră îndată ce nici uă partită nu pate da ună ministeră solidă nu mai remâne decâtă disolvarea. Din nenorocire, legea electorală cea nouă nu s’a făcută. Partita cea negră pate că d’astă dată va lua parte la alegeri. La ce resultatu dorii va ajunge partita liberală dissidinte daca drepta și călugării, luptândă împreună, cești din urmă voru dobândi ună mai mare numără de deputați cu pometu fulă în mână și cu străinismulă ca principiă? Destulă credemă artă pentru astiifiî, pentru ca se înțelegemă cu toții la ce pericole espună că națiune cei cari luptândă pentru ambițiuni personale, și chiară cei cari luptândă pentru că voră binele îndată întru tote și pe deplină, perdă inteligința politică, nu mai văd fi câțiva pași mai departe, și espună astăfelă țara loră la lupte și la pericole contra cărora înșii aă luptată în vieța loră politică. Adese arătarămă aci că omulă înțelege mai lesne și învață mai bine cândă studie greșialele celorălalți. Nu putemă și nu voimu astăzi să comparămă greșalele celoră din Italia cu greșalele unor grupuri liberale din România Lăsămă ca înșii cititorii noștrii se cugete, se compară și să’și reguleze calea pe care voră voi se merge. Vomă trage case, astafii ca și Dumineca trecută, câteva linii cari potă servi de călăuză celoră cari voră fi dispuși d’a studia și capabili d’a înțelege. La noi din norocire , lipsesce cu totală partita negră. Biserica nóstră, afară de câțiva călugări și aceia mai toți străini, Biserica a fostă din vechime la noi ună altară ală patriotismului. La noi, partita reacționară, înstrăinându-se ea însăși de națiunea respinsă națiunea de la densa. Acesta înstrăinare de națiune a silită-o se’șî caute sprijină în afară de densa. Căutându’și sprijină în afară, a trebuită se perfiá și inteligința politică. Lipsită de puterea, ce numai națiunea îi pute da, lipsită de inteligința politică, ce numai genială națiunii o póte produce, strainulă s’a putută servi cu dânsa deră a disprețuită-o. De fiecimi de ori dovedirămă în aceste colóne acestă mare și pipăită adeverit , de zecimi de ori fuserămă aci, acestei nenorocite partite, că străinule se póte servi cu dânsa, în filele cele negre ale țârei, dérii o desprețuiesce și n’o trateza, n’o póte trata, de câtă cum trateza orice oraă pe celă care să servesce pentru uă resplată orecare, în contra onorei sale, în contra intereselor ș’a onorei familiei sale. In acesta stare fiind si la noi partita din drepta, ea nu mai putu veni la putere, de la 1848 încece, prin voința națiunii ci numai prin puterea materială p din afară sau a bandelor, iei din întru. Acumă patru ani ea fu, chiară supt presiunea bandelor, iei aruncată de la putere de către ânsuși cele două colegii de proprietari cari au privelegială d’a alege pe senatori. Ce mai făcu d’atunci partita trecutului. Cu câtă națiunea se rădică în acești patru ani cu atâtă ea scăfiu și s’afunda; și ce este mai gravă pentru densa ea scăfiu și s’afunda cu totală chiară în ochii străinilor, cari o desprețuiaă deră se servină cu densa. Veni momentul în care Rusia intra în resbela cu voia tutoră puteriloră celor mari. Partita trecutului ceru ca noi să lăsămă armatele rusesc se intre și acum în același modă cu care intraă în trecută. Ea ceru apoi să nu luamă parte la resbelă ci se încorporămă cu armata rusescă uă parte din armata română. Este dovedită acum că decă s’arii fi făcută astăfelă, națiunea s’ară fi degradată, ș’ară fi fostă preda resbelului în întru ș’a tutoră jafurilor și pustiirilorü ce e să aduce. Mărirea națiunii dérü se făcu în contra voinței ș’a lucrărilor ă iei. Vine apoi cestiunea israelițiloră. Drepta luptă pentru a opri națiunea d’a intra pe calea cea mare a dreptății ș’astă-feră pe d’uă parte ea dovedi incapacitatea politică, eră pe d’alta își atrase și mai tare desprețură opiniunii publice a lumii civilisate. Veni în urmă cestiunea rescumperării căilor ferate. S’a dovedită acum și probămă din noă mai la vale, că decă guvernul și țara îi asculta, percheamă ocasiunea politică, strategică și economică d’a fi stăpâni absoluți pe căile nóstre ferate, pe marea și propria nostră avere. Ecéd'ră că și ’n acésta cestiune drepta dovedi incapacitate politică și financiară, lipsă de patriotism și de inteligență practică. Din nenorocire ea avu cu dânsa și câțiva bărbați din partita care se fice liberală, care ară trebui să fie liberală și care va intra negreșită pe calea cea mare a națiunii; căci nu putemă admite că acei bărbați, acele mici fracțiuni împinse de pasiuni personali voră lua cadavrul trecutului în brațe și se vor arunca cu elă în Dunărea ce curge prin România liberă și independinte fără voia loră, ci numai prin inteligința și bravura națiunii. Iotă în acesta cestiune : guvernulă și Camerele liberale au repurtată în acesta mare cestiune națională și economică, uă victorie memorabilă, uă victorie totă atâtă de măreță în efectele iei, câtă și victoriele armatei nóstre pe câmpiele Bulgariei. Daca victoriele armatei au dobândită României independința sa politică, victoria repurtată acum la Berlin, i-aă dobândită emanciparea sea economică și chiară emanciparea reală politicii, înlăturândă motivele și iretestul intervenirii străinilor în afacerile nóstre din întru. Astăzi ne mârginimă a înregistra cu cea mai mare fericire acésta victoria, în altă numéra vomă arăta mai în amenunta însemnătatea iei și învățămintele pe cari națiunea română este datore să le culegá din acésta cestiune. Serii positive primite din Berlin ne spună că operațiunile rescumpărării căreloră ferate, operațiuni cari după convențiune trebuiaă să se facă la 1-1ă Masă , s’aă terminată încă de alaltăieri cu succesulă celă mai deplină și mai strălucită. 278,819,000 lei în acțiuni primitive și de prioritate, sec 231,855,375 lei în acțiuni primitive și 46,463,625 lei în acțiuni de prioritate surită astăzii în mâna și în proprietatea absolută a Statului română. Acesta sumă de acțiuni reprezintă aprópe 96 la sută din acțiunile primitive și de prioritate ce mai erau în circulațiune. S’a împlinită deji, din punză în puntă, totă ce amă fisă și susți NE JIVIIIJLII TELEGRAFICII ALU AGENȚIEI HAVAS. Paris, 1 Maiă.—Oficialul publică numirea d-lui Leon Say, fostă ministru de financie, în postur de ambasadori al Republicei franceze La Londra, Londra, 1 Main.—Daily News crede a sei că respunsur Portei către ambasadori cu privire la esecutarea convențiunii cu Muntenegru a fostă considerată ca puțină satisfăcâtură și că prin urmare represintații Puterilor trebuie să delibereze asupra măsurilor de luptă. Acelașă ființă mai dă și urmâtorea scrie : »Se vorbesce despre uă agitațiune în Albania pentru prefacerea acestei provincii, în arnă principală autonomă ală cărui tronă s’ară oferi unui principe din Casa de Savoin*. Paris, î Masă.—Renta română 5 la sută, s’a urcată astăzii din nou la cursul de 75. Petersburg, 1 Maiă.—Presa rusă se arată în genere satisfăcută de retragerea cabinetului Beaconsfield, deja nu crede că se vor stabili relațiuni intime între d. Gladstone și Rusia. Roma, 2 Maiă.—Regele n’a primită demisiunea cabinetului. Decrete regesc pronuneră închiderea sesiunii și disolvarea Camerei. Alegerile generale se vor face în 16 și 23 Mai. întrunirea nouei Camere va ave locă în 26 Maiă. Roma, 3 Maiă.—Anunciândă că decretul pentru disolvarea Camerei a fostă semnată ieri, de rege, d. Cairoli a informata pe represintanții diplomatici ai Italiei în străinătate ca nouele alegeri voră ave locă în 16 Maiă, balotagiele în 23 și întrunirea nouei Camere în 26 ale aceleiași luni. In circulara telegrafică, d. Cairoll zice că ministerul se prezintă alegătorilorű cu un programă de reforme înțelepte în întrulă țărei, de conciliate în afară, programă care respunde la voința marei majorități a țarei. Londra. 3. Masă. — Astăzii s’a ținută la Londra primula consiliu ală noului cabinetă engleză. Generaliia Stewart e numită generalășefă ală trupelor engleze în Afganistan S’a răspândită scomptură că Mahomedian s’a supusă. Standard anuncță că ambasadorii de la Constantinopole a declarată Porței că ei sunt convinși despre culpabilitatea lui Izzet-pașa, guvernatorulă din Scutari, în afacerea Albanesiloră cu Muntenegru și că prin urmare ei ceră destituirea sa. El aă declarată asemenea că facă pe Portă răspunsietare de evenimentele supărătore ce s’ară pute ivi în acele părți. Atena. 3 Mai. — D. Contestalvo e numită ministru plenipotențiară al Greciei la Londra. Paris, 3 Mai.— Camera deputațiloru.— D. Lamy a făcută să interpelare guvernului în privința decretelor de la 29 Marte în contra congregațiunilor religiose. Interpelatorulă contestă valorea legilor celoră vechi pe care se întemeiază decretele. Ordinea de fii, pură și simpla, cerută de ministeră, e adoptată cu 362 voturi contra 137. D. John Lemoine, cedândă stăruințelor directorului ziiarului des Debats, renundă de a se duce ca ministru plenipotențiară Franciei la Bruxelles. Diavul 11 Piccolo din Roma publică ună articolă semnată de d. D. V. Gallucci prin care face ună căldurosă apelă guvernului italiană de a se grăbi să încheie ună tratată de comerciă și navigațiune cu România, invocândă legăturile de sânge, de afecțiune și de fapte memorabile care legă cele două națiuni și accentuând o interesulă ce are comercială italiană la încheiarea unui asemene tratată. ------------------*ojj0a»----------------- DESCHIDEREA PARLAMENTULUI ENGLES. Deschiderea Parlamentului englesă a avută locă în 29 Aprile la două ore d. a. de către comisiunea regală. Nici ună discursă de eronă nu s-a prononunciată. Lordul Selborne a informată Camera Comunelor că regina doresce ca ea să se constituie prin alegerea președintului săa. D. Brand a fost realesă cu unanimitate președinte ală Camerei Comunelor. El a pronunciată uă alocuțiune pentru a mulțămi Camerei. Lordul Cavendish a felicitată pe d. Brand în numele d-lui Gladstone. Sir Stafford Northote asemenea felicitată pe d. Brand. După aceea ședință s-a fostărădicată. Partizanii d-lui Parvell au ocupată locă pe băncile oposițiunii. Ceilalți home ruileri s’aă așefiată pe băncile ministeriale. SCIRI D’ALE PILEI Din Capitală. In sesiunea ordinară a anului 1879— 1880 Senatulă a votată, după lista publicată în Monitori, 94 diferite legi și 125 indigenate.• Prin Monitorul de la 20 a. c. s’a promulgată legea în virtutea căreia societatea de cultură Macedo-Română cu reședința în Bucuresci, se declară personă juridică, cu tote drepturile ce legile civile recunoscă unoră asemene persone morale, și legea pentru înființarea unei fabrice de pulbere în România. * D. Atanasie Călinescu, colonelă de la 1860, din cadrele de reservă, a fost înaintată la gradul de generală de brigadă totă în cadrele de reservă. * Printr’ună decretă apărută în Monitorul de alaltăieri, d-nii C. I. Atanasiu, D. Socec, Ștefan Ioanide (bancher), loan G. Manu (brașovean), Nicolae Hagi Stoica, fiulă (comerciantă licențiată în dreptă), Ghiță Radulian (lipscană), sunt numiți membri onorifici la Cameră de comerciă a circumscripției V, cu reședința în Bucuresci. Din Județe. In Galați a apărută ună nou organă de publicitate Voința Poporului, ființă cotidiană, care-și propune a opera și a propaga principiile liberale. Urămă deplină succesă noului nostru confrate. TIMPUL. După telegramele sosite din tote unghiurile țarei, suntemă în fericita posițiune de a constata că plóia atâtă de dorită și atâtă de bine-facelare ce s’a revărsată peste pámântul țârei nóstre, a fostă generală. De la 18 Aprile și pânâ astăzii, 22 Aprile, a plouată cu întreruperi mai mari sau mai mici în totă țara și chiară în momentul cândă schemă aceste rânduri ploia continuă în mai multe părți ale țârei. Acestă ploiă a făcută ca atâtă holdele, câtă și facia plugarului sâ surîdâ din noă, și cândă surîde plugarul ă trebuie să surîdă tóte fora.