Romanulu, aprilie 1880 (Anul 24)

1880-04-22

AHLISTI UDOE-ț­ECI!ȘI PATRU VOLESCE ȘI TEI PUTE­ANUNCIURI. Linia de 30 litere petit, pagina IV, — 40 bani Deto » » » pagina III — 2 lei — A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diarului. LA PARIS, la Havas, Laffite et C­ne, 8 Place de la Bourse, LA LONDON, la Eugene Micoud, No. 81-A Fleet Street, London E. O. LA VIENA, la d-nii Haasentein și Vogler, V­alfîschgasse 10. LA HAMBURG, la d. Adolf Steiner, pentru totă Germania. Articolele nepublicate se ardă. 10 BANI ESEMPL­ARULU Din causa sărbătorii Sf. Gheorghe diaruld nu va apare de cil­d Jóul sera. Redactiunea si Adm­inistrațiunea strada Dóm­nei^JA ---5­ — i^n ■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] mim —« * ........................ .... MARȚI, MERCURI 22, 23 APRILIE 1880. LUMINEAZA-TE ȘI TEI FI. A­B­O­NTV­E­N­T­E. In Capitală și districte, und and 48 lei; șiese luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tate țările Europei, trimestru 15 lei A se adresa : IN ROMANIA, la administrațiunea (Jiarulul LA PARIS, lad-ml Darras-Ha'egrain, 5 rue de l’anctene Comédie și Havas, Laffite et C-nie, 8 place de la Bourse. LA VIENA, la d. 11. G. Popov ici, 15 Fleisch­markt. IN ITALIA, la d. doctord Gustavo Croce. Via San Benigne, 17, Cenova. Scrisorile nefrancate st re/usU. 10BANIESEMPLAKÜLU RllPlIPßQPi Ducuresti, ^ PRIARU 4 floraru Se pute­­ fice că suntă epidemii politice precum sunt și epidemii de bólé. Asta­fel­, fără a mai vorbi de Grecia și de Bulgaria, ava rămii în Francia schimbarea ministeriului, în Englitera schimbarea de la guvernă a unei întregi și mari partite, în Germania neînțelegerea marelui Can­­celarü cu Camerele, în Austria fă frământare politică și parlamentară și în Italia neînțelegerea între mi­nisterială Cairoli și Cameră, care produse­ară apela la alegători. Acesta din urmă neînțelegere este tristă și instructivă, căci nu decurge din principii ci din lupte individuali de grupuri ale aceleiași partite. După mai multe frământări, in timpă de doui ani, ve fi ur­ma în fine cu bucurie că cele două mari gru­puri, Depretis și Cairoli, se mniră și formară unii ministera liberală. Acestă ministeriă avea între al­tele, marea misiune, d’a desființa, pe câtă prin putință, nenorocitură imposită pe măcinată ș’a face uă nouă lege electorală care se de ma­jorității națiunii mijiloculă d’a În­vinge intrigele și­­ corupțiunea, și a se pune astă-felă în posițiune d’a se guverna ea însăși, alegândă pe cei cari represintă mai bine a iei vo­ință. Unirea sinceră a tutor­ grupuri­­lor­ liberale era cu atâtă mai im­­periosă cerută cu câtă acestă par­tită are a lupta nu numai contra partitei din drepta ci mai cu semă contra puternicei și periculosei par­tite care se numesce albă, partita cea negră, partita călugărilor­. Drepta, ori­care ară fi defectele iei în privința progresului, în pri­vința libertăților­ publice, totuși este o­ partită italiană, pe cândă partita cea negra a fostă și este oă partită străină. Se scie că partita cea negră, pa­­palitatea, a foștii, din nenorocire pentru Italia, partita străinului. Ea a produsă resbelele civile, ea a rui­nată și a coruptă națiunea, ea a des­­modulată Italia și a pusă-o supt dom­nia străiniloră. Cine deră ară fi mai putută cre­de că, după atâția secole de cele mai spăimântătore suferințe, după ce Italia isbuti prin marea iui vi­talitate, prin sacrificiele de totü fe­lule, în timpă de secol­ a unei în­tregi pleiade de geniuri patriotice în tote r­amuzele, în pictură, în li­teratură, în musicâ, în politică, și după geniurile naționale ce produse, de la 1820 încece în ambele Sicilii, în Florența, în Venezia, în Roma, în Torino, între care vomă aminti numai pe cei mai în genere cunos­cuți­ pe regii Car­l Albert și Vic­tore Emanuele, Mazzini, Manini, Ca­­vour, Garibaldi, cărora le datoresce unitatea iei, vomă vede astăzi băr­bați patrioți,­­lmv­itându-se pe cesti­­uni de persane, și espuindă astă­­felă Statulă a recădea supt domnia celoră negrii care-i conduce la dom­nia străinului, și cu tóte aceste éce durerosul ă spectacol ú ce vede­mă de câtă­ va timpă. Ministerul­ Cairoli-Depretis va fi făcută póte greșeli. I se impută mai cu semă că n’a sfîrșită cu bugetele la finele anului. Se uită énse că el­ a avutu a lupta c’uă stare finan­ciară destulă de rea, c’a avută a lupta pentru desființarea legii su­­grumătore a măcinatului, cu căuta­rea miijloceloru d a ’mplini golulă tesaurului, ce lasă acestă vătâmă­­tură imposită, și ’n fine ca viguro­sele atacuri ce necurmată întâmpină de la feluriții sai adversari. îndată ce acești bărbați au luată ministerulă, atacurile au începută. Siliți dură a lupta pe totă fiina nu mai putură găsi timpă d’a ’ncerea re­formele, îmbunătățirile ce cugetaă a face. Culpa fracțiunilor­ liberale este cu atâtă mai ne­î nțelesă pentru noi cu câtă ele nu potă da ună mini­­steră din sînulă soră. Ministerul­ Cairoli-Depretis fu res­­turnată cu 177 voturi contra a 154 și 4 abțineri. Astă­felă derű tóte grupurile unite cu drepta abia a­­vura 28 de voturi mai multă. Stânga unită cu tóte fracțiunile iei putea avea una ministeră. Frac­țiunile ruse se divizară necurmată prin rivalități, prin felurite preten­­țiuni, cari unite cu 100 de deputați din drepta resterna ministeriele din stânga. Astă­felă deră îndată ce nici uă partită nu pate da ună mini­­steră solidă nu mai remâne de­câtă disolvarea. Din nenorocire, legea electorală cea­­ nouă nu s’a făcută. Partita cea negră pate că d’astă dată va lua parte la alegeri. La ce resultatu dorii va ajunge partita liberală dissidinte daca drepta și călugării, luptândă împreună, cești din urmă voru do­bân­di ună mai mare numără de deputați cu pome­­tu fulă în mână și cu străinismulă ca principiă? Destulă credemă ar­tă pentru as­­tiifiî, pentru ca se înțelegemă cu toții la ce pericole espună că națiune cei cari luptândă pentru ambițiuni per­sonale, și chiară cei cari luptândă pentru că voră binele îndată întru tote și pe deplină, perdă inteligința politică, nu mai văd fi câți­va pași mai departe, și espună astă­felă țara loră la lupte și la pericole con­tra cărora înșii aă luptată în vieța loră politică. Adese arătarămă aci că omulă înțelege mai lesne și învață mai bine cândă studie greșialele celoră­lalți. Nu putemă și nu voimu astăzi să comparămă greșalele celoră din I­­ta­lia cu greșalele unor­ grupuri li­berale din România Lăsămă ca înșii cititorii noștrii se cugete, se com­pară și să’și reguleze calea pe care voră voi se merge. Vomă trage case, astafii ca și Dumineca trecută, câte­va linii cari potă servi de călăuză celoră cari voră fi dispuși d’a stu­dia și capabili d’a înțelege. La noi din norocire , lipsesce cu totală partita negră. Biserica nós­­tră, afară de câți­va călugări și a­­ceia mai toți străini, Biserica a fostă din vechime la noi ună altară ală patriotismului. La noi, partita reacționară, în­­străinându-se ea însă­și de națiune­a respinsă națiunea de la densa. Acesta înstrăinare de națiune a silită-o se’șî caute sprijină în afară de densa.­­ Căutându’și sprijină în afară, a trebuită se perfiá și inteligința po­litică. Lipsită de puterea, ce numai na­țiunea îi pute da, lipsită de inteli­gința politică, ce numai genială na­țiunii o póte produce, strai­nulă s’a putută servi cu dânsa deră a dis­­prețuită-o. De fiecimi de ori dovedirămă în aceste colóne acestă mare și pipăită adeverit , de­­ zecimi de ori fu­serămă aci, acestei nenorocite partite, că străinule se póte servi cu dânsa, în filele cele negre ale țârei, dérii o desprețuiesce și n’o trateza, n’o póte trata, de câtă cum trateza ori­ce oraă pe celă care­ să servesce pentru uă resplată ore­care, în contra o­no­rei sale, în contra intereselor­ ș’a onorei familiei sale. In acesta sta­re fiind si la noi par­tita din drepta, ea nu mai putu veni la putere, de la 1848 încece, prin voința națiunii ci numai prin puterea materială p din afară sau a bandelor, iei din întru. Acumă patru ani ea fu, chiară supt presiunea bandelor, iei arun­cată de la putere de către ânsu­și cele două colegii de proprietari cari au privelegială d’a alege pe se­natori. Ce mai făcu d’atunci partita tre­cutului. Cu câtă națiunea se rădică în a­­cești patru ani cu atâtă ea scăfiu și s’afunda; și ce este mai gravă pentru densa ea scăfiu și s’afunda cu totală chiară în ochii străinilor, cari o desprețuiaă deră se servină cu densa. Veni momentul­ în care Rusia intra în resbela cu voia tutoră pu­­teriloră celor­ mari. Partita trecu­tului ceru ca noi să lăsămă arma­tele rusesc­ se intre și acum în ace­lași modă cu care intraă în tre­cută. Ea ceru apoi să nu luamă parte la resbelă ci se încorporămă cu armata rusescă uă parte din ar­mata română. Este dovedită acum că decă s’arii fi făcută astă­felă, națiunea s’ară fi degradată, ș’ară fi fostă preda res­­belului în întru ș’a tutoră jafuri­lor­ și pustiirilorü ce e să aduce. Mărirea națiunii dérü se făcu în contra voinței ș’a lucrărilor ă iei. Vine apoi cestiunea israelițiloră. Drepta luptă pentru a opri nați­unea d’a intra pe calea cea mare a dreptății ș’astă-feră pe d’uă parte ea dovedi incapacitatea politică, eră pe d’alta își atrase și mai tare despre­­țură opiniunii publice a lumii civi­­lisate. Veni în urmă cestiunea rescum­­perării căilor­ ferate. S’a dovedită acum și probămă din noă mai la vale, că decă guvernul­ și țara îi asculta, percheamă ocasiunea politică, strate­gică și economică d’a fi stăpâni ab­soluți pe căile nóstre ferate, pe ma­rea și propria nostră avere. Ecé­d'ră că și ’n acésta cestiune drepta dovedi incapacitate politică și financiară, lipsă de patriotism­ și de inteligență practică. Din nenorocire ea avu cu dânsa și câți­va bărbați din partita care se­­ fice liberală, care ară trebui să fie liberală și care va intra negre­șită pe calea cea mare a națiunii; căci nu putemă admite că acei bărbați, acele mici fracțiuni împinse de pa­siuni personali voră lua cadavrul­ trecutului în brațe și se vor­ a­­runca cu elă în Dunărea ce curge prin România liberă și independinte fără voia loră, ci numai prin inte­­ligința și bravura națiunii. Iotă în acesta cestiune : guvernulă și Camerele liberale au repurtată în acesta mare cestiune națională și e­­conomică, uă victorie memorabilă, uă victorie totă atâtă de măreță în efectele iei, câtă și victoriele ar­matei nóstre pe câmpiele Bulga­riei. Daca victoriele armatei au dobân­dită României independința s­a po­litică, victoria repurtată acum la Berlin, i-aă dobândită emanciparea sea economică și chiară emancipa­rea reală politicii, înlăturândă mo­tivele și i­retestul­ intervenirii stră­inilor­ în afacerile nóstre din întru. Astăzi ne mârginimă a înregistra cu cea mai mare fericire acésta victoria, în altă numéra vomă a­­răta mai în amenunta însemnătatea iei și învățămintele pe cari națiunea română este datore să le culegá din acésta cestiune. Serii positive primite din Berlin ne spună că oper­ațiunile rescumpă­­rării căreloră ferate, operațiuni cari după convențiune trebuiaă să se facă la 1-1ă Masă , s’aă terminată încă de a­l­altă­ieri cu succesulă celă mai deplină și mai strălucită. 278,819,000 lei în acțiuni primitive și de prioritate, sec 231,855,375 lei în acțiuni primitive și 46,463,625 lei în acțiuni de prioritate surită astăzii în mâna și în proprietatea absolută a Statului română. Acesta sumă de acțiuni reprezintă aprópe 96 la sută din acțiunile pri­mitive și de prioritate ce mai erau în circulațiune. S’a împlinită deji, din punză în puntă, totă ce amă fi­să și susți­­ NE JIVIII­JLII TELEGRAFICII ALU AGENȚIEI HAVAS. Paris, 1 Maiă.—Oficialul­ publică numi­rea d-lui Leon Say, fostă ministru de fi­­nancie, în postur­ de ambasadori al­ Re­publicei franceze La Londra, Londra, 1 Main.—Daily News crede a sei că respunsur­ Portei către ambasadori cu privire la esecutarea convențiunii cu Mun­­tenegru a fostă considerată ca puțină sati­s­­făcâtură și că prin urmare represintații Pu­­terilor­ trebuie să delibereze asupra măsu­­rilor­ de luptă. Acelașă ființă mai dă și urmâtorea scrie : »Se vorbesce despre uă agitațiune în Al­bania pentru prefacerea acestei provincii, în arnă principală autonomă ală cărui tronă s’ară oferi unui principe din Casa de Sa­voin*. Paris, î Masă.—Renta română 5 la sută, s’a urcată astăzii din nou la cursul­ de 75. Petersburg, 1 Maiă.—Presa rusă se a­­rată în genere satisfăcută de retragerea cabinetului Beaconsfield, deja nu crede că se vor­ stabili relațiuni intime între d. Gladstone și Rusia. Roma, 2 Maiă.—Regele n’a primită de­­misiunea cabinetului. Decrete regesc­ pro­­nuneră închiderea sesiunii și disolvarea Camerei. Alegerile generale se vor­ face în 16 și 23 Mai­. întrunirea nouei Camere va ave locă în 26 Maiă. Roma, 3 Maiă.—Anunciândă că decre­tul­­ pentru disolvarea Camerei a fostă semnată ieri, de rege, d. Cairoli a infor­mata pe represintanții diplomatici ai Ita­liei în străinătate ca nouele alegeri voră ave locă în 16 Maiă, balotagiele în 23 și întrunirea nouei Camere în 26 ale a­­celeiași luni. In circulara telegrafică, d. Cairoll zice că ministerul­ se prezintă a­­legătorilorű cu un programă de reforme înțelepte în întrulă țărei, de conciliate în afară, programă care respunde la voința marei majorități a țarei. Londra. 3. Masă. — Astăzii s’a ținută la Londra primula consiliu ală noului cabinetă engleză. Generaliia Stewart e numită generală­­șefă ală trupelor­ engleze în Afganistan S’a răspândită scomptură că Mahom­ed­­ian s’a supusă. Standard anuncță că ambasadorii de la Constantinopole a­ declarată Porței că ei sunt­ convinși despre culpabilitatea lui Iz­­zet-pașa, guvernatorulă din Scutari, în a­­facerea Albanesiloră cu Muntenegru și că prin urmare ei ceră destituirea s­a. El aă declarată asemenea că facă pe Portă răs­­punsietare de evenimentele supărătore ce s’ară pute ivi în acele părți. Atena. 3 Mai. — D. Contestalvo e nu­mită ministru plenipotențiară al­ Greciei la Londra. Paris, 3 Mai.­­— Camera deputațiloru.— D. Lamy a făcută să interpelare guvernu­lui în privința decretelor­ de la 29 Marte în contra congregațiunilor­ religiose. In­­terpelatorulă contestă valorea legilor­ ce­loră vechi pe care se întemeiază decretele. Ordinea de fii, pură și simpla, cerută de ministeră, e adoptată cu 362 voturi con­tra 137. D. John Lemoine, cedândă stăruințelor­ directorului ziiarului des Debats, renund­ă de a se duce ca ministru plenipotențiară Franciei la Bruxelles. Diavul­ 11 Piccolo din Roma publică ună articolă semnată de d. D. V. Gallucci prin care face ună căldurosă apelă guvernului italiană de a se grăbi să încheie ună tra­tată de comerciă și navigațiune cu Româ­nia, invocândă legăturile de sânge, de a­­fecțiune și de fapte memorabile care legă cele două națiuni și accentuând o interesulă ce are comercială italiană la încheiarea u­­nui asemene tratată. ------------------*ojj0a»-----------------­ DESCHIDEREA PARLAMENTULUI ENGLES. Deschiderea Parlamentului englesă a a­­vută locă în 29 Aprile la două ore d. a. de către comisiunea regală. Nici ună discursă de eronă nu s-a pro­­nonunciată. Lordul­ Selborne a informată Camera Comunelor­ că regina doresce ca ea să se constituie prin alegerea președintului săa. D. Brand a fost­ realesă cu unanimitate președinte ală Camerei Comunelor­. El­ a pronunciată uă alocuțiune pentru a mul­­țămi Camerei. Lordul­ Cavendish a felicitată pe d. Brand în numele d-lui Gladstone. Sir Stafford North­ote asemene­a felici­tată pe d. Brand. După aceea ședință s-a fostă­rădicată. Partizanii d-lui Parvell au ocupată locă pe băncile oposițiunii. Cei­lalți home rui­leri s’aă așefiată pe băncile ministeriale. SCIRI D’ALE PILEI Din Capitală. In sesiunea ordinară a anului 1879— 1880 Senatulă a votată, după lista publi­cată în Monitori­, 94 diferite legi și 125 indigenate.• Prin Monitorul­ de la 20 a. c. s’a pro­mulgată legea în virtutea căreia societatea de cultură Macedo-Română cu reședința în Bucuresci, se declară personă juridică, cu tote drepturile ce legile civile recunoscă unoră asemene persone morale, și legea pentru înființarea unei fabrice de pulbere în România. * D. Atanasie Călinescu, colonelă de la 1860, din cadrele de reservă, a fost­ îna­intată la gradul­ de generală de brigadă totă în cadrele de reservă. * Printr’ună decretă apărută în Monitorul­ de alaltă­ieri, d-nii C. I­. Atanasiu, D. So­­cec, Ștefan Ioanide (bancher), loan G. Manu (brașovean), Nicolae Hagi Stoica, fiulă (co­merciantă­­ licențiată în dreptă), Ghiță Ra­­dulian (lipscană), sunt­ numiți membri o­­norifici la Cameră de comerciă a circum­scripției V, cu reședința în Bucuresci. Din Județe. In Galați a apărută ună nou organă de publicitate Voința Poporului, ființă coti­diană, care-și propune a opera și­ a pro­paga principiile liberale. Urămă deplină succesă noului nostru con­frate. TIMPUL. După telegramele sosite din tote unghiu­rile țarei, suntemă în fericita posițiune de a constata că plóia atâtă de dorită și a­­tâtă de bine-facelare ce s’a revărsată pe­ste pámântul­ țârei nóstre, a fostă gene­rală. De la 18 Aprile și pânâ astăzii, 22 A­­prile, a plouată cu întreruperi mai mari sau mai mici în totă țara și chiară în mo­mentul­ cândă sch­emă aceste rânduri ploia continuă în mai multe părți ale țârei. Acestă ploiă a făcută ca atâtă holdele, câtă și facia plugarului sâ surîdâ din noă, și cândă surîde pl­ugarul ă trebuie să surîdă tóte fora.

Next