Romanulu, mai 1880 (Anul 24)
1880-05-01
ANÜLÜ DOUE-ț)ECI ȘI PATEU YOIESCE ȘI YEI PUTÉ ANUNCIURI. Unia de 30 litere petit, pagina IV, — 40 bani Uoto > » , pagina III — 2 lei — A se adresa: ROMANIA, la administrațiunea diarului. 1»A PARIS, la Havas, Laffite et One, 8 Place de la Bourse. I.A LONDON, la Eugéne Micoud, Wo. 81-A Fleet Street, London E. C. i>A \ IENA, la d-nil Haasentein și Vogler, Waliischgasse 10. LA HAMBURG, la d. Adolf Steiner, pentru totă Germania Articolele nepublicate se ardă. 20 BANI ESEMPLARULU Din causa sărbătorii poporara, de 1 Main, diaruld nu va apare de călți Vineri sara. Iedacțiunea’Iși Administrațiunea strada Domnoî, la Bucuresci, TMPRIARU 12 FLORARU Serviciul nostru telegrafică ne aduce din Iași scirea unei fapte rele. Fapta este rea pentru că unii micii numeru de omeni aă sacrificată interesele orașului Iași pasiunilor și intereselorărorii personale politice. Consiliul comunalei de Iași a respinsă , prin paritate de voturi, învoiala făcută pentru acordarea celoră zece milióne, votate în principiu de Constituanta din 1866, și remase până astăzi neacordate. Fapta consiliarilor, cari au respins cele fiece milióne acordate Iașiului în domenie, este rea, este culpabilă : nimeni nare dreptulü a compromite interesele materiale ce -i suntă încredințate, pentru satisfacerea intereselor sale personale, fiă acele interese și numai politice. Domnii consiliari comunali cari au voită să facă o posițiune cu averea lașului sunt mandatari infideli. Aceia cari întărită și esploateză amărăciunile naturale ale unui orașiă, cea perdută importanța sea de capitală a unei țări, ca sacrifieră națională; aceia cari profită de posițiunea loră oficială spre a face celă mai deplorabilă ușă de aceste amărăciuni; aceia pentru micii nu este sacru naintea cari aiinteresului loră de nuanță politică, pervertescă spiritură publică, corupă societatea și voiescă a păli aureola lașului, căutândă a răpi acestui orașă uă parte din meritul de a fi făcută cele mai nobile sacrificie pentru marele principiu ală unirii. In mâna unoră óment atâtă de orbiți și de rătăciți de pasiunile Ioră politice, nobleță sacrificiului se póte compromite și cele mai înalte simțiminte sunt coborîte în rândul unealtelor, prin care nuanțele politice pasionate înțelegă a face oposițiune. Nu ne înducimă însă că, oricâtă de întări tate și de dibaci ă esploatate ară fi amărăciunile lașului, se vor mai găsi în acestă orașiă luminată destul omeni, drepți și de o bună fimță, cari se reprobe fapta consilierilor comunali, ce au crezută că le este permisă să facă oposițiune cu averea publică, și să se încerce a preface simțimentulă celă mai nobilă și mai înaltă într’uă speculă de rendă. Se voră mai găsi destul omeni drepți în Iași, cari să ’și aducă aminte că de la 1866 pâne astăzi, și chiară de la Unire péne astăzi, n’a fostă nici ună guvernă și nici unele Camere, cari se facă pentru Iași atâtă câtă a voită se facă și câtă aă făcută guvernulă și Camerele actuale. Mitropolia zăcea de aprope patruzeci ani în ruine. Aă trecută pe la putere totă felulă de guverne, în calitóte elementele de peste Milcovă au fostă represintate și chiară amicii și coreligionarii politici ai consilierilor comunali de astăzi, dară nimeni nu s’a gândită la reardicarea acestui mare edificiu. Acum pentru prima oră s’aă luată disposițiuni și s’au acordată fonduri pentru restaurarea séu mai exactă pentru reconstruirea lui. Dejű esploatatorii strigă că nu s’aă prevăzută cheltueli îndestulătore, că ceea ce s’a acordată nu va ajunge. Le vomă respunde că vă dată lucrarea începută se va chieltui atâta câtă va fi de trebuință pentru terminare. S’a presintată mă devisă făcută după studie la facia locului și s’a prevăzută ceea ce cerea acelă devisă ; în urmă case se va dovedi că devisulă n’a cerută îndestulă ; ei bine, atunci se va mai da ; așa se întâmplă în tóte lucrările de restaurare de uă așa însemnătate. Așa s’a întâmplată și cu restaurarea Forței de Argeșă. Pentru anulă curentă s’a acordată iotă ce se pute chieltui în lucrări ce suntă prin putință a se efectua în acestă ană ; daca se va putea lucra și chieltui mai multă, lesne este de a cere de la Cameră ună credită suplimentară. La anulă viitoră și cei următori se va prevedea, în fine, tată ce va trebui spre a se termina lucrarea. Nimeni nu este atâtă de nesocotită, încâtă se lase perduți banii deja întrebuințați ; numai guvernele trecute au fostă capabile de a lăsa atâția ani neutilizată capitalul , deja pusă în mitropolia de la Iași și în cazarma cea mare de la Copou. Ună guvernă bună gospodară, cum s’a dovedită că este celă de astăzi, nu procede astăfelă. Numai runa credință a putut dar se caute a împuțina valorea disposițiunilor luate de a se restaura mitropolia de Iași. a Palatnlă administrativă de la Iași fostă distrusă de un incendiu, imediată s’aă luată disposițiuni de a se reedifica, și negreșită că se va reedifica cu multă mai frumosă și mai completă de cum a fostă. Intriganții vor striga, negreșită, că acestă palată nu se rădică în câteva luni, ca prin farmecă, darăamenii de bună simță și de bună credință vară respunde că uă asemene lucrare nu se face așa de lesne, și daca se întreprinde în pripă, fără studie suficiente, se face réa. In fine, cele zece milione lei vechi, votate în 1866, remăseseră în stare de amintire. Trecură pe la putere totă felulă de guverne , veniră pe rândă la ministeriă chiară unii din actualii consilieri comunali Iașanî, și forte mulți din aceia cu cari dumneloru luptă astăți în oposițiune ; nimeni nu se gândi cnse la împlinirea promisiunii de la cine va rădica făcută în 1866 ; cuvântul, spre a aminti aceea promisiune, guvernele și Camerele celor cari facă astăzi o posițiune erau totdeuna gata a trimite la calende realisarea îngagiamântului luat către Iași. Pentru prima oră se găsesc bună guvernă și nesce Camere, cari voiescă a ’și manifesta recunoscința câtre Iași și prin împlinirea promisiunii din 1866, dreptă mulțămire cnsé, tocmai aceia ai căror amici și aliați politici au avută ocasiunea de a împlini acea promisiune și n’aă împlinită-o, profită de posițiunea loră în consiliul comunală al orașului și, orbiți de pasiunile și interesele lor politice, sacrifică interesele orașului și comită actulă celă mai reprobabilă din tote puntele de vedere. Cândă vedemă intrigele, invidiele și luptele politice luândă mă caracteră atâtă de deplorabilă, ne-ară prinde desgustulă de societatea nóstră daca nu ne-amă da sema că pretutindeni pasiunile politice rătăcescü pene într’atâtă pe aceia ale căroră merite nu suntă la înălțimea ambițiunii loră, încâtă îi facă să comită acte, de care le este soră ânșile rușine mai târijiă. Ipretândă în numărulű de ieri modificările primite de politica generală a Europei, prin faptulă venirii la putere în Englitera a partidei Wighy, (sheamă : »I). Gladstone, care fiind din oposițiune, combătuse din tote puterile faptele de politică esterioră ale d-lui Beaconsfield, nu mai putea acuma, cândă acele fapte erau sevîrșite și când devenea responsabilii de situațiune, se nimicescă tată ce se făcuse și se inaugureze politica ce iară fi urmată-o elă, decă téremula ară fi fostă liberă. „Pe uă situațiune dată, d-lă Gladstone avea să aboiescu propria sea politică. „Acea situațiune era cea creată prin tratabilă de la Berlin. »Politica proprie a partitei Wighy și a șefului iei era menținerea păcei pe două parte, emanciparea poporațiunilor creștine din peninsula Balcanică pe de alta. »Ca tendință de menținere a păcei, Cabinetul Gladstone se rosti pentru înlăturarea unei alianțe cu puterile continentale și pentru menținerea celor mai cordiale reiaiuni cu Francia.*) »Câtă despre emanciparea poporațiunilor creștine din peninsula Balcanică, cabinetul Gladstone găseșce în însuși tratatură de la Berlin aplicarea principielor sale de atâtea ori manifestate: „Iată cum cabinetulă Gladstone, fără a distruge nimica din ceea ce a găsită, altoiesce politica sea proprie pe on situațiune dată“. Scriseseră aceste linie, cândă primirârnă telegrama, publicată în pagina III la ultime serii , prin care se raportă declarările făcute de d. Gladstone represintantului Austro- Ungariei. D. Gladstone afisă d-lui Karolyi că „nu voiesce să apere limba giulă cea ținută când era în oposițiune, pentru că atunci era mai liberă și mai puțină responsabilă,“ și a adausă că „ai’e simpatie pentru Austria.“ Uă altă telegramă, primită astăzi, ne spune că d. Dilke, suptsecretară de stată la ministerial de externe, a declarată latină banchetă, că „guvernulă engleză va urmări reformele din Turcia, întru deplina esecutare a tratatului din Berlin.” Aceeași telegramă ne spune că uă circulară a lordului Granville stăruiesce asupra trebuinței de a se regula de îndată cestiunea Muntenegrului, a Greciei și a Armeniei, iarăși conformă tratatului din Berlin. Ceea ce amă spusă deraieri se confirmă din cuvântă în cuvântă. Politica generală a Europei s’a modificată cu neasemănare mai puțină decâtă se credea la căderea Cabinetului Beaconsfield; ea s-a accentuată numai mai multă în sensulă păcea și ale mai strictei aplicări a tratatului din Berlin. Alianța celor trei împărați se depărteză din navă pe plană, fără cnse a dispărea ultimul cu desăvârșire, căci este trebuinciosă Germaniei, ca uă perspectivă, față cu Engliteza și cu Francia. „Numerose supt scripțiuni s’aă deschisă în favorea loră, și ele voră servi, dacă nu a înlătura tóte suferințele aceloră nenorociți, dară celă pucină în parte. „Marele ajutore trimise din Francia inundaților din Murcia serviră a împrăștia ura seculară a Spaniolilor, în contra Francesiloră, astăfelă dice ilustrută nostru colaboratorii Vagezzi Ruscalla. Déca Italianii ar veni în ajutorul acestoră nenorociți, nu ar fi vorba de a împrăștia veri-uă ură, de vreme ce se nutrescă cele mai mari simpatii pentru Italia, dérü s’ară consolida și mai tare legăturile acestui poporă cu ală nostru.“ In ziarulű Lombardia, care apare în Milano, găsimă urmatórele rînduri care ne umple inima de bucurie : „Suntă trei dile de cândă micuță orașă Focșani fu victima uneia din cele mai mari nenorociri — 500 și mai bine de case fură reduse în cenușa, și mii de persone, în cea mai mare parte sărmane, că remasă pe strade. *) Uă erore de tipari ne-a făcut« se ificema ieri »mănținerea celor« mai cordiale relațiuni cu Turcia, ceea ce ne denatura cu totul« ideia. In acesta moment, numai restrîngerea relațiunilor« dintre Engliteza și Francia însemnă că menținerea păcei. SERVIȚIU ALA TELEGRAFICII ALU AGENȚIEI HAYAS. Iași, 11 Maiü. — După lungi desbateri cari au ținută două dile, consiliulă comunală de Iași a respinsă, în ședința de astăseră, legea care liguidiza cele ciece milione lei vechi acordate orașului Iași de Constituanta din 1860. Viena, 11 Maiü.— Se telegrafiez: din Scutari către Politische Correspondenz: „Albanesia aă renunțată la hotărîrea de a lua ofensiva contra Muntenegreniloră. Cu tote acestea ei continuă a se întări din ce în ce mai multă; 3000 miridițî, supt. conducerea principelui loră, aă plecată la 9 Maiu de la Tusi, și 5000 Albanesî aă sosită la Scutari venindă de la Dibre și Matură. H LT BSCRIPTITJNT E In folosulu incendiaților!! 9 din FOCȘANI. Amă făcută uă primă vărsare de 500 lei în manile comitetului pentru ajutorarea incendiaților din orașul Focșani. Prin adresa cu No. 145, D. P. Tufelcikin, președintele comitetului, ne acusă recepțiune de suma trimisă și mulțămesce cu căldură tutuloră acelora cari aă suptscrisă. Suma din urmă. . . . 2000 1. — D. C. Păian..................... 11. — D. An. Anastasiu ... 11. — Din lista d-lui Dem. Zanne : D. Săulescu..... 11. —I. F. Nitescher. ... 7 1. 40 b. D. L. Hilber..................... 4L — D. Lever.......................... 11. — Anonimă.......................... 11. — D Ad. Hechte .... 11. — D. Marcus Hermann . . 11. 85 b. I). Wahnert..................... 1 1. 85 b. f). D. Schwegler ... 11. 85 b. I). Marcus Guntler. . . 7 1. 40 b. D. Luca Coldenberg . . 5 1. — D. Em. Farchu . . . . 11 1. 10 b. I. Stan Stătescu ... 11 1. 10 b. l)niî frați Weber . . . 21. — D. Neumann..................... 2 1. — D. S. Constantinescu . . 3 1. 70 b. D. Iacob Mihailovici fiu . 11 1. 10 b. D. T. Țaciu..................... 10 1. 2 1. Rabinsvicî .... 1 1. 85 b. D. Mihail Anastasiu . . 11 1. 10 b. D. S. Schönfeld. ... 3 1. 70 b. D. Isidor Kohn .... 21. — D. Lagarovicî .... 31. — Ü. G. Poloni..................... 10 1. — D. R. I. Stănescu ... 21. — 2120 1. - --------~—*s £ 1jț»* —-—----— Disolvarea Camerei italiane. Serviciul telegrafică ne a adusă dilele trecute scriea despre disolvarea Cameră italiane, în urma votului de blamă dată guvernului. Agitațiunea electorală a începută și e de interesă pentru cei ce iubescă acea țară de a cunosce bine caracterul luptei ce se urmază. Pentru acestă scapă, ne grăbimă a pune supt ochii cititorilor noștrii raportul prin care ministerul Gairoli a solicitată de la M. S. Regele disolvarea Cameră, raportă care este programa guvernului, în viitórele alegeri Ecolu : Lire, Votulă de la 29 Aprile, prin care Camera, deși acordă ministerului exercițială JOUI, 1 MAIU, 1880. LUMINEAZA-TE ȘI VEI FI. ABONAMENTE. In Capitală și districte, un« anii 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tate țările Europei, trimestru 15 lei se adresa : IN ROMANIA, la administrațiunea diarului LA PARIS, la d-nl Darras-Haegrain, 5 rue de l’anciene comédie și Havas, Lafitte et C-nie, 8 place de la Bourse, LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15 Fleischmarkt. IN ITALIA, la d. doctor« Gustavo Croce. Via San Benigno, 17, Genova. Scrisorile nefrancate se refusä. 20 BANI ESEUPl.A KÜIiU provisoriă, îî refusă încrederea trebuinciosă spre a dirige afacerea publică, ne a impusă, îndatorirea de a remite Maiestății Vóstre demisiunile nóstre. Maiest. Vostru ne credeaă că trebuie să le primescă, propunemă de a face mă apelă la națiune și a o convoca în comiții pentru alegerea deputațiloră. Avemă încrederea că verdictulü alegătorilor va respunde la interesele supreme și la legitimile aspirațiuni ale națiunii, constituindă uă majoritate compactă care se potă conjura pericolulă criseleră neașteptate și să asbgure triumfală reformeloră trebuinciuse. Aceste reforme fusese presintate Camerei, care declarase urgența pentru ele, și se spera că simțimentul datorielor comune va impune celă puțină uă suspendare a luptelor reproductive provocate de discordii de neînțelesă , dera oposițiunea de la 29 Aprile a împedicată resultatul unei lungi pregătiri. Nu se putea prevedea acesta în urma discuțiunii care, deschisă asupra vastului téramu ală politicei străine, s’a întinsă preste totă sfera acțiunii guvernamentale și, întrunindă uă mare majoritate, s’a închisă printr’ună votă explicită de încredere în ministeră. Déja după redeschiderea Camerei, în urma vacanțelor, s’a redutü disparendü noi’vcitele auspicii ale conciliațiunei, mulțămită căreia programa ară fi fostă repede realisată în părțile sale esențiale. De faptă, esercițială provisoriă, care trebuie să fie considerată ca uă necesitate administrativă, și care, pentru acestă curentă, a fostă acordată fără greutate, chiară în epocile luptelor celor mai înverșunate între părțile opuse, ne era acordată cu uă propunere de blamă pentru noi, onorați cu câteva zile mai ’nainte cu cea mai întinsă aprobare. Ni s’a imputată lâncedimea în lucrările parlamentare, noi cari suntemă neresponsabilî de vacanțele care, în mai multe rîndurî, le-ai întreruptă, și de discuțiunile care, prelungindă mai multă decâtă după obicei, examinarea bugeteloră, întânjină reformele anunciate prin augustură cuvânta ală Maj. Vostre, reforme pe care Parlamentară, în respunsul sea, le-a recunoscută ca fiindă de uă datoriă urgentă a sesiune!. Anulă nu va fi însă perdută deca corpulă electorală, interpretă ală națiunii, confirmândă din nooă încrederea sea în programa adoptată acum câțiva ani, va trimite, spre a o pune în esecutare, uă majoritate unită. Guvernul va avea atunci puterea și autoritatea trebuinciosă. Reforma electorală, fundată în specială pe criteriul capacității, reforma legei comunale și provinciale care suntă legata cu densa într’ună chipă intimă, și transformarea deja începută a impositelor, și ale cărei binefaceri trebuie să se întindă asupra tuturor poporațiunilor, în măsură și la epocile ficșate de proiectul de lege care era înaintea Camerei, luntă în numeral măsurilor, cari astepta sancțiunea legislativă. De asemenea importă, din causa puținului timpă ce se va putea întrebuința la acestă lucrare urgentă, ca răspunsulü alegétorilor, cărora este supusă acesta programă, să fie repede. Acesta nu va asigura decâtă și mai bine exercițiulă voinței loră; noi voimă ca acesta voință să nu fie întru nimică turburată de influențele oficiale. Păzitori nepărtinitori ai oricărui dreptă și ai oricărei libertăți, vomăsei se apărămă sinceritatea votului care, pentru corpurile represintative, este oă garanțiă fundamentală. Acestă votă îl asceptămă cu încredere și sperămă mai alesă că alegătorii mergându la urne, voră da dreptate simțimentului profundă de solidaritate națională care va constitui întotodeuna credința nostră nestrămutată și care a fostă regula constantă a tuturor actelor nóstre. Acesta a fost o spiritulă de reformă care ne-a condusă în organisarea impositeloră pe care amă apărată-o contra unoră stavile superiore voinței nóstre. Totă acesta a fostă și spiritul ă legei care asigură tuturoră partiteloră din regată uă repartițiune folositóre și echitabilă a construcțiunilor, drumuriloră de seră de la care industria și comercială aștepta atâtea avantaje. Acesta este în fine spiritulă care a determinat o recentulă nostru proiectă de lucrări complementară, fie de căi mari fie de lucrări hidraulice, precum și proiectul pentru lucrările și subsidiele estraordinare care au fostăună micjlocă eficace de caritate pe timpul iernii care făcea și mai aspră rooa recoltă. Aceste legi și multe altele atestă asemenea că ultima legislatură lasă urme despre importante binefaceri. Programa inaugurată 1