Romanulu, mai 1880 (Anul 24)

1880-05-01

ANÜLÜ DOUE-ț)ECI ȘI PATEU YOIESCE ȘI YEI PUTÉ ANUNCIURI. Unia de 30 litere petit, pagina IV, — 40 bani Uoto > » , pagina III — 2 lei — A se adresa: ROMANIA, la administrațiunea diarului. 1»A PARIS, la Havas, Laffite et One, 8 Place de la Bourse. I.A LONDON, la Eugéne Micoud, Wo. 81-A Fleet Street, London E. C. i>A \ IENA, la d-nil Haasentein și Vogler, Waliischgasse 10. LA HAMBURG, la d. Adolf Steiner, pentru totă Germania Articolele nepublicate se ardă. 20 BANI ESEMPLARULU Din causa sărbătorii poporara, de 1 Main­, dia­­ruld nu va apare de călți Vineri sara. I­edacțiunea’Iși Adm­ini­strațiunea strada Dom­noî, la Bucuresci, TMPRIARU 12 FLORARU Serviciul­ nostru telegrafică ne a­­duce din Iași scirea unei fapte rele. Fapta este rea pentru că unii micii numeru de omeni aă sacrificată in­teresele orașului Iași pasiunilor­ și intereseloră­rorii personale politice. Consiliul­ comunalei de Iași a res­pinsă , prin paritate de voturi, în­voiala făcută pentru acordarea ce­­loră­­ zece milióne, votate în princi­piu de Constituanta din 1866, și remase până astăzi neacordate. Fapta consiliarilor, cari au respins cele fiece milióne acordate Iașiului în domenie, este rea, este culpabilă : nimeni nare dreptulü a compromite interesele materiale ce -i suntă în­credințate, pentru satisfacerea inte­reselor­ sale personale, fiă acele in­terese și numai politice. Domnii con­­siliari comunali cari au voită să facă o posițiune cu averea lașului sunt­ mandatari infideli. Aceia cari întărită și esploateză amărăciunile naturale ale unui o­­rașiă, ce­a perdută importanța sea de capitală a unei țări, ca sacrifi­­eră națională; aceia cari profită de posițiunea loră oficială spre a fa­ce celă mai deplorabilă ușă de aceste amărăciuni; aceia pentru micii nu este sacru naintea cari ai­intere­sului loră de nuanță politică, perver­­tescă spiritură publică, corupă so­cietatea și voiescă a păli aureola lașului, căutândă a răpi acestui o­­rașă uă parte din meritul­ de a fi făcută cele mai nobile sacrificie pentru marele principiu ală unirii. In mâna unoră óment atâtă de orbiți și de rătăciți de pasiunile­­ Ioră politice, nobleță sacrificiului se póte compr­omite și cele mai înalte simțiminte sunt­ coborîte în rândul­ unealtelor, prin care nuanțele poli­tice pasionate înțelegă a face opo­sițiune. Nu ne înducimă însă că, ori­câtă de întări tate și de dibaci ă es­­ploatate ară fi amărăciunile lașu­lui, se vor­ mai găsi în acestă o­­rașiă luminată destul omeni, drepți și de o bună fimță, cari se reprobe fapta consilierilor­ comunali, ce au crezută că le este permisă să facă oposițiune cu averea publică, și să se încerce a preface simțimentulă celă mai nobilă și mai înaltă în­­tr’uă speculă de rendă. Se voră mai găsi destul omeni drepți în Iași, cari să ’și aducă a­­minte că de la 1866 pân­e astăzi, și chiară de la Unire péne astăzi, n’a fostă nici ună guvernă și nici unele Camere, cari se facă pentru Iași a­­tâtă câtă a voită se facă și câtă aă făcută guvernulă și Camerele ac­tuale. Mitropolia zăcea de aprope pa­truzeci ani în ruine. Aă trecută pe la putere totă felulă de guverne, în cal­i­tóte elementele de peste Mil­­covă au fostă represintate și chiară amicii și coreligionarii politici ai consilierilor­ comunali de astăzi, dară nimeni nu s’a gândită la rear­­dicarea acestui mare edificiu. Acum pentru prima oră s’aă luată dispo­sițiuni și s’au acordată fonduri pen­tru restaurarea séu mai exactă pen­tru reconstruirea lui. Dejű esploatatorii strigă că nu s’aă prevăzută cheltueli îndestulătore, că ceea ce s’a acordată nu va ajunge. Le vomă respunde că vă dată lucra­rea începută se va chieltui atâta câtă va fi de trebuință pentru ter­minare. S’a presintată m­ă devisă făcută după studie la facia locului și s’a prevăzută ceea ce cerea acelă de­visă ; în urmă case se va dovedi că devisulă n’a cerută îndestulă ; ei bine, atunci se va mai da ; așa se întâmplă în tóte lucrările de res­taurare de uă așa însemnătate. Așa s’a întâmplată și cu restaurarea For­ței de Argeșă. Pentru anulă cu­rentă s’a acordată iotă ce se pute chieltui în lucrări ce suntă prin pu­tință a se efectua în acestă ană ; daca se va putea lucra și chieltui mai multă, lesne este de a cere de la Cameră ună credită suplimentară. La anulă viitoră și cei următori se va prevedea, în fine, tată ce va tre­bui spre a se termina lucrarea. Ni­meni nu este atâtă de nesocotită, în­câtă se lase perduți banii deja întrebuințați ; numai guvernele tre­cute au fostă capabile de a lăsa a­­tâția ani neutilizată capitalul , deja pusă în mitropolia de la Iași și în cazarma cea mare de la Copou. Ună guvernă bună gospodară, cum s’a dovedită că este celă de astăzi, nu procede astă­felă. Numai runa credință a putut­ dar se caute a împuțina valorea dispo­­sițiunilor­ luate de a se restaura mitropolia de Iași. a Palatnlă administrativă de la Iași fostă distrusă de un­ incendiu, imediată s’aă luată disposițiuni de a se reedifica, și negreșită că se va reedifica cu multă mai frumosă și mai completă de cum a fostă. Intriganții vor­ striga, negreșită, că acestă palată nu se rădică în câte­va luni, ca prin farmecă, dară­amenii de bună simță și de bună credință vară respunde că uă ase­mene lucrare nu se face așa de lesne, și daca se întreprinde în pripă, fără studie suficiente, se face réa. In fine, cele­­ zece milione lei vechi, votate în 1866, remăseseră în stare de amintire. Trecură pe la putere totă felulă de guverne , veniră pe rândă la ministeriă chiară unii din actualii consilieri comunali Iașanî, și forte mulți din aceia cu cari dum­­neloru luptă astăț­i în oposițiune ; nimeni nu se gândi cnse la împli­nirea promisiunii de la cine­ va rădica făcută în 1866 ; cuvântul, spre a aminti aceea promisiune, guvernele și Camerele celor­­ cari facă astăzi o posițiune erau tot­de­una gata a tri­­mite la calende realisarea îngagia­­mântului luat către Iași. Pentru prima oră se găsesc b­ună guvernă și nesce Camere, cari voiescă a ’și manifesta recunoscința câtre Iași și prin îm­plinirea promisiunii din 1866, dreptă mulțămire cnsé, tocmai aceia ai căror amici și aliați politici au avută o­­casiunea de a împlini acea promi­siune și n’aă împlinită-o, profită de posițiunea loră în consiliul­ comu­nală al o­rașului și, orbiți de pasiu­nile și interesele lor­ politice, sa­crifică interesele orașului și comită actulă celă mai reprobabilă din tote puntele de vedere. Cândă vedemă intrigele, invidiele și luptele politice luândă m­ă ca­­racteră atâtă de deplorabilă, ne-ară prinde desgustulă de societatea nós­tră daca nu ne-amă da sema că pretutindeni pasiunile politice rătă­­cescü pene într’atâtă pe aceia ale căroră merite nu suntă la înălți­mea ambițiunii loră, în­câtă îi facă să comită acte, de care le este soră ânșile rușine mai târijiă. I­pretândă în numărulű de ieri mo­dificările primite de politica gene­rală a Europei, prin faptulă venirii la putere în Englitera a partidei Wighy, (sh­eamă : »I). Gladstone, care fiind d­in oposițiune, combătuse din tote puterile faptele de po­litică esterioră ale d-lui Beaconsfield, nu mai putea acuma, cândă acele fapte erau sevîrșite și când­ devenea responsabilii de situațiune, se nimicescă tată ce se făcuse și se inaugureze politica ce iară fi urmată-o elă, decă téremula ară fi fostă liberă. „Pe uă situațiune dată, d-lă Gladstone avea să ab­oiescu propria sea politică. „Acea situațiune era cea creată prin tratabilă de la Berlin. »Politica proprie a partitei Wighy și a șefului iei era menținerea păcei pe do­uă parte, emanciparea poporațiunilor­ creștine din peninsula Balcanică pe de alta. »Ca tendință de menținere a păcei, Ca­binet­ul­ Gladstone se rosti pentru înlătura­rea unei alianțe cu puterile continentale și pentru menținerea celor­ mai cordiale reia­­iuni cu Francia.*) »Câtă despre emanciparea poporațiuni­lor­ creștine din peninsula Balcanică, ca­­binet­ul­ Gladstone găseșce în însuși trata­­tură de la Berlin aplicarea principielor­ sale de atâtea ori manifestate: „Iată cum cabinetulă Gladstone, fără a distruge nimica din ceea ce a găsită, al­­toiesce politica sea proprie pe on situați­une dată“. Scriseseră aceste linie, cândă pri­­mirârnă telegrama, publicată în pa­gina III la ultime serii , prin care se raportă declarările făcute de d. Gladstone represintantului Austro- Ungariei. D. Gladstone a­­fisă d-lui Karolyi că „nu voiesce să apere limba giulă ce­a ținută când­ era în oposițiune, pentru că atunci era mai liberă și mai puțină responsabilă,“ și a adausă că „ai’e simpatie pen­tru Austria.“ Uă altă telegramă, primită a­­stăz­i, ne spune că d. Dilke, supt­­secretară de stată la ministerial­ de externe, a declarată la­tină ban­chetă, că „guvernulă engleză va ur­mări reformele din Turcia, întru de­plina esecutare a tratatului din Ber­lin.” Aceeași telegramă ne spune că uă circulară a lordului Granville stăruiesce asupra trebuinței de a se regula de îndată cestiunea Munte­­negrului, a Greciei și a Armeniei, iarăși conformă tratatului din Berlin. Ceea ce amă spusă dera­ieri se confirmă din cuvântă în cuvântă. Politica generală a Europei s’a mo­dificată cu neasemănare mai puțină de­câtă se credea la căderea Cabi­netului Beaconsfield; ea s-a accen­tuată numai mai multă în sensulă păcea și ale mai strictei aplicări a tratatului din Berlin. Alianța celor­ trei împărați se depărteză din navă pe plană, fără cnse a dispărea ultimul­ cu de­săvârșire, căci este trebuinciosă Ger­maniei, ca uă perspectivă, față cu Engliteza și cu Francia. „Numerose supt­ scripțiuni s’aă de­schisă în favorea loră, și ele voră servi, dacă nu a înlătura tóte su­ferințele aceloră nenorociți, dară celă pucină în parte. „Marele ajutore trimise din Fran­cia inundaților­ din Murcia serviră a împrăștia ura seculară a Spanio­­lilor, în contra Francesiloră, astă­­felă dice ilustrută nostru colabora­torii Vagezzi Ruscalla. Déca Italia­­nii ar­ veni în ajutorul­ acestoră nenorociți, nu­ ar­ fi vorba de a îm­prăștia veri-uă ură, de vreme ce se nutrescă cele mai mari simpatii pen­tru Italia, dérü s’ară consolida și mai tare legăturile acestui poporă cu ală nostru.“ In­­ ziarulű Lombardia, care apare în Milano, găsimă urmatórele rîn­­duri care ne umple inima de bu­curie : „Suntă trei dile de cândă micuță orașă Focșani fu victima uneia din cele mai mari nenorociri — 500 și mai bine de case fură reduse în ce­nușa, și mii de persone, în cea mai mare parte sărmane, că remasă pe strade. *) Uă erore de tipari ne-a făcut« se ificema ieri »mănținerea celor« mai cordiale relațiuni cu Tur­cia,­ ceea­ ce ne denatura cu totul« ideia. In acesta moment­, numai restrîngerea relațiunilor« dintre Engliteza și Francia însemnă că menținerea păcei. SERVIȚIU ALA TELEGRAFICII ALU AGENȚIEI HAYAS. Iași, 11 Maiü. — După lungi desbateri cari au ținută două dile, consiliulă comu­nală de Iași a respinsă, în ședința de astă­­seră, legea care liguidiza cele ciece mili­one lei vechi acordate orașului Iași de Constituanta din 1860. Viena, 11 Maiü.— Se telegrafiez:­ din Scutari către Politische Correspondenz: „Albanesia aă renunțată la hotărîrea de a lua ofensiva contra Muntenegreniloră. Cu tote acestea ei continuă a se întări din ce în ce mai multă; 3000 miridițî, supt. conducerea principelui loră, aă plecată la 9 Maiu de la Tusi, și­­ 5000 Albanesî aă sosită la Scutari venindă de la Dibre și Matură. H LT BSCRIPTITJNT E In folosulu incendiaților!! 9 din F­O­C­Ș­A­N­I. Amă făcută uă primă vărsare de 500 lei în manile comitetului pentru ajutorarea in­­cendiaților­ din orașul­ Focșani. Prin adresa cu No. 145, D. P. Tufel­­cikin, președintele comitetului, ne acusă re­­cepțiune de suma trimisă și mulțăm­esce cu căldură tut­uloră acelora cari aă supt­­scrisă. Suma din urmă. . . . 2000 1. — D. C. Păian..................... 11. — D. An. Anastasiu ... 11. — Din lista d-lui Dem. Zanne : D. Săulescu..... 11. —­I­. F. Nitescher. ... 7 1. 40 b. D. L. Hilber..................... 4L — D. Lever.......................... 11. — Anonimă.......................... 11. — D Ad. Hechte .... 11. — D. Marcus Hermann . . 11. 85 b. I). Wahnert..................... 1 1. 85 b. f). D. Schwegler ... 11. 85 b. I). Marcus Guntler. . . 7 1. 40 b. D. Luca Coldenberg . . 5 1. — D. Em. Farchu . . . . 11 1. 10 b. I­. Stan Stătescu ... 11 1. 10 b. l)­niî frați Weber . . . 2­1. — D. Neumann..................... 2 1. — D. S. Constantinescu . . 3 1. 70 b. D. Iacob Mihailovici fiu . 11 1. 10 b. D. T. Țaciu..................... 10 1. 2 1­. Rabinsvicî .... 1 1. 85 b. D. Mihail Anastasiu . . 11 1. 10 b. D. S. Schönfeld. ... 3 1. 70 b. D. Isidor Kohn .... 21. — D. Lagarovicî .... 31. — Ü. G. Poloni..................... 10 1. — D. R. I. Stănescu ... 21. — 2120 1. - --------~—­*s £ 1jț»*­ —-—----— Disolvarea Camerei italiane. Serviciul­ telegrafică ne a adusă dilele trecute scriea despre disolvarea Cameră italiane, în urma votului de blam­ă dată guvernului. Agitațiunea electorală a înce­pută și e de interesă pentru cei ce iu­­bescă acea țară de a cunosce bine carac­­terul­ luptei ce se urmază. Pentru acestă scapă, ne grăbimă a pune supt ochii citi­­torilor­ noștrii raportul­ prin care minis­­terul­ Gairoli a solicitată de la M. S. Re­gele disolvarea Cameră, raportă care este programa guvernului, în viitórele alegeri Eco­lu : Lire, Votulă de la 29 Aprile, prin care Ca­mera, de­și acordă ministerului exercițială JOUI, 1 MAIU, 1880. LUMINEAZA-TE ȘI VEI FI. A­B­O­NAM­E­N­T­E.­ In Capitală și districte, un« anii 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tate țările Europei, trimestru 15 lei­­ se adresa : IN ROMANIA, la administrațiunea diarului LA PARIS, la d-n­l Darras-Ha­egrain, 5 rue de l’anciene comédie și Havas, Lafitte et C-nie, 8 place de la Bourse, LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15 Fleisch­­markt. IN ITALIA, la d. doctor« Gustavo Croce. Via San Benigno, 17, Genova. Scrisorile nefrancate se refusä. 20 BANI ESEUPl.A KÜIiU provisoriă, îî refusă încrederea trebuinciosă spre a dirige afacerea publică, ne a im­pusă, îndatorirea de a remite Maiestății Vóstre demisiunile nóstre. Maiest. Vostru ne credea­ă că trebuie să le primescă,­­ propunemă de a face m­ă apelă la națiune și a o convoca în comiții pentru alegerea deputațiloră. Avemă încrederea că verdic­­tulü alegătorilor­ va respunde la interesele su­preme și la legitimile aspirațiuni ale națiunii, constituindă uă majoritate compactă care se potă conjura pericolulă criseleră neaștep­tate și să asbgure triumfală reformeloră trebuinciuse. Aceste reforme fusese presintate Came­rei, care declarase urgența pentru ele, și se spera că simțimentul­ datorielor­ co­mune va impune celă puțină uă suspen­dare a luptelor­ reproductive provocate de discordii de neînțelesă , dera oposițiunea de la 29 Aprile a împedicată resultatul­ unei lungi pregătiri. Nu se putea prevedea acesta în urma discuțiunii care, deschisă asupra vastului téramu ală politicei străine, s’a întinsă preste totă sfera acțiunii guvernamentale și, întrunindă uă mare majoritate, s’a în­chisă printr’ună votă explicită de încredere în ministeră. Déja după redeschiderea Camerei, în urma vacanțelor­, s’a redutü disparendü noi’vcitele auspicii ale conciliațiunei, mul­­țămită căreia programa ară fi fostă repede realisată în părțile sale esențiale. De faptă, esercițială provisoriă, care trebuie să fie considerată ca uă necesitate administrativă, și care, pentru acestă curentă, a fostă a­­cordată fără greutate, chiară în epocile luptelor­ celor­ mai înverșunate între păr­țile opuse, ne era acordată cu uă propu­nere de blamă pentru noi, onorați cu câ­te­va­­ zile mai ’nainte cu cea mai întinsă aprobare. Ni s’a imputată lâncedimea în lucrările parlamentare, noi cari suntemă nerespon­­sabilî de vacanțele care, în mai multe rîn­­durî, le-ai întreruptă, și de discuțiunile care, prelungindă mai multă de­câtă după obicei, examinarea bugeteloră, întânjină reformele anunciate prin augustură cuvânta ală Maj. Vostre, reforme pe care Parla­­m­entară, în respunsul­ sea, le-a recunos­cută ca fiindă de uă datoriă urgentă a se­siune!. Anulă nu va fi însă perdută deca cor­­pulă electorală, interpretă ală națiunii, con­­firmândă din nooă încrederea sea în pro­grama adoptată acum câți­va ani, va tri­­mite, spre a o pune în esecutare, uă ma­joritate unită. Guvernul­ va avea atunci puterea și autoritatea trebuinciosă. Reforma electorală, fundată în specială pe criteriul­ capacității, reforma legei co­munale și provinciale care suntă legata cu densa într’ună chipă intimă, și transfor­marea deja începută a impositelor­, și ale cărei bine­faceri trebuie să se întindă a­­supra tuturor­ poporațiunilor, în măsură și la epocile ficșate de proiectul­ de lege care era înaintea Camerei, luntă în nume­­ral­ măsurilor, cari astepta sancțiunea le­gislativă. De asemenea importă, din causa puți­nului timpă ce se va putea întrebuința la acestă lucrare urgentă, ca răspunsulü ale­gétorilor­, cărora este supusă acesta pro­gramă, să fie repede. Acesta nu va asigura de­câtă și mai bi­ne exercițiulă voinței loră; noi voimă ca acesta voință să nu fie întru nimică turbu­rată de influențele oficiale. Păzitori nepărtinitori ai ori­cărui dreptă și ai ori­cărei libertăți, vomă­sei se apă­­rămă sinceritatea votului care, pentru cor­purile represintative, este oă garanțiă fun­damentală. Acestă votă îl­ asceptămă cu încredere și sperămă mai alesă că alegătorii mer­­gându la urne, voră da dreptate simțimen­­tului profundă de solidaritate națională care va constitui în­toto­de­una credința nostră nestrămutată și care a fostă regula con­stantă a tuturor­ actelor­ nóstre. Acesta a fost o spiritulă de reformă care ne-a condusă în organisarea impositeloră pe care amă apărată-o contra unoră sta­vile superiore voinței nóstre. Totă acesta a fostă și spiritul ă legei care asigură tuturoră partiteloră din regată uă repartițiune folo­­sitóre și echitabilă a construcțiunilor, dru­­muriloră de seră de la care industria și co­mercială aștepta atâtea avantaje. Acesta este în fine spiritulă care a determinat o recentulă nostru proiectă de lucrări comple­mentară, fie de căi mari fie de lucrări hi­draulice, precum și proiectul­ pentru lu­crările și subsidiele estraordinare care au fostă­ună micjlocă eficace de caritate pe timpul i­ernii care făcea și mai aspră rooa recoltă. Aceste legi și multe altele atestă aseme­nea că ultima legislatură lasă urme despre importante bine­faceri. Programa inaugurată 1

Next