Romanulu, mai 1880 (Anul 24)
1880-05-16
ANULU DOUEZECI ȘI PATRU VOIEVCE ȘI VEI PUTE ANUNCIURI. Linia de 30 litere petit, pagina IV, — 40 bani Deto , , , pagina III — 2 lei — A se adresa, IN ROMANIA, la administrațiunea diarului. LA PARIS, la Havas, Lafitte et C-ne, 8 Place de la Bourse, LA LONDON, la Eugene Micoud, No. 81-A Fleet Street, London K. C. LA V'IENA, la d-nil liaasentein și Vogler, Wallisehgasse 10. LA HAMBURG, Iad. Adolf Steiner, pentru totă Germania. Articolele nepublicate se ard». 20 BANI ESEMPLARULU Bucuresci, $ Floraru. Amu spusă în două numere, filele trecute, că cestiunea Orientului merge spre oă soluțiune definitivă și naturală, care esclude temerea linei noui înflăcărări, de natură a amenința pacea generală a Europei. Amű adausa chiar, într’una modă precisă, că dacă va mai fi casă de a se decide în concertul marelor puteri, uă intervenire armată, nu se va mai da delegațiune unei singure puteri de a interveni, ei tote în unire va interveni, spre a da în fine uă ultimă și temeinică soluțiune unei cestiuni, care pre de mulți ani muncesce Europa. Faptele vină să justifice cu mare răperficiune prevederile nóstre, atâtă de adevărată este că în starea în care a ajunsă peninsula Balcanică, Europa nu mai pate lăsa ca uă singură putere, făceadăuă ultimă împărțire, să -și facă iei însăși partea leului. După ultimele seiii telegrafice, pare că Germania ară fi vorbită deja în acesta cestiune; curentulă iei, care are greutatea sentinței rostite de ună superarbitru, este pentru uă intervenire armată colectivă fară puteriloră, la casă cândă a tuuă asemene intervenire ară deveni necesarie. Germania nu primeșce întrunirea unei conferințe de ambasadori la Berlin de câtă cu acestă condițiune, precum și cu aceea de a se stabili de mai nainte programa lucrărilor. Propunerea guvernului este practică și espeditivă; germană ea dă garanții, atâtă păcii generale a Europei, câtă și spiritului de justiție în care trebuie să se resolve cestiunile atâtă de complete, cari agită încă peninsula balcanică. Putemă derűifice că, pe de - parte sorții de mântuire a păcii se înmulțescă, iară pe de alta multă complicata cestiune a Orientului intră pe calea unei soluțiuni, în care drepturile fiecărei naționalități să fiă respectate. Calomnia, care la noi în țară nu respectă nimică ; este de ajunsă ca cineva să iesă din rânduri, să înainteze prin propriele sale merite, pentru ca de îndată cei mai mulți să’i cadă cu înverșunare pe capă ; calomnia,jicernă, nu putea, lipsi de se îndrepta și în contra generalului Lecca, o mulă celă mai leală, caracterulă celă mai nobilă și mai dreptă. Unele iiare ale oposițiunei au și publicată ună feră de actă de acusațiune în contra generalului Lecca, în calitatea sea de ministru de resbelă. Nu vomă respunde la tote puntele acelui actă de acusațiune ; cele relative la înaintările în armată se estifică prin dorința naturală ce fiăcare are de a înainta ; de aci rezultă că tóte înaintările ce se facă, sunt analizate de cei iernași neînaintați, cu uă scrupulositate ce trece adesea peste spiritură și înțelesul legii de înaintare; că oposițiune puțină reală se folosesce totădeauna de acestă împrejurare spre a ațîța nemulțămiri, și acele nemulțămiri se traduce prin atacuri ca cele ce se îndreptaseră în contra generalului Lecca. Ne vomă opri înseună momentă asupra acusațiunilor făcute generalului Lecca de a fi amăgită representațiunea națională. Acusațiunea zice că ministrul) Lecca ar fi amăgită represintațiunea națională făceadă o să voteze cheltuielile necesarie pentru serviciul) divisiunii din Dobrogea, divisiunea, care nu esistă în legea cadreloră de la 1874. Déja cumă era are să se prevedă că divisiune pentru Dobrogea, într’uă lege votată cu mai mulți ani nainte de anexarea Dobrogei ? Și pentru cuventură că în legea în cestiune nu se prevedea uă divisiune pentru Dobrogea, trebuia ore ca ministrulă de resbelă se lase acea provincie afară din cerculă acțiunii sale, ca uă țeră străină României ? De la trecerea în Dobrogea în 1878, Camera a votată neîncetată fonduri pentru întreținerea trupelor, cari formaă ună corpă separată în aceea provincie , despărțită de restul țerii prin Dunărea. Era de a amăgi prin acesta representațiunea națională, cerându’i fonduri pentru ună corpă de armată, neprevăzută în lege ? De nu veni în urmă legea de la 7 Marte, anulă curentă ; prin acestă lege Dobrogea este organisată cu totulă separată , în tóte privirile ; era cea neapărată ca și în ceea ce privesce armata, să se creeze într’ună modă regulată uă administrațiune deosebită , adică uă divisiune separata , cumă a fostă neîncetată în faptă de la 1878 până astăzi, nu s’a făcută altă nimică decâtă a se da numerală 5 divisiuni militare ce se afla deja în Dobrogea și chieltuielele sale s’aă prevezutu în bugetă, în loc de a se alimenta prin credite estraordinare, sau de a figura în bugetă supt altă numire. Este cejă mai multă decâtă absurdă de a se zice ministrul. Lecca a amăgită represintațiunea națională, fiinducă a cerută cheltueli pentru [întreținerea divisiunii militare dintr’uă provinciă, care nu exista ca provincie română cândă s’a făcută legea din 1874. Totă atâtă de absurdă, și pentru aceleași cuvinte, este și acusațiunea că ministrulă ară fi amăgită represintațiunea națională făcândă-o să voteze prin bugetul anului curentă cinci intendenți, pe când legea cadrelor din 1874 nu prevede de câte patru. Mai interă crearea unei a cincea divisiuni, pentru Dobrogea, explică într’ună modă îndestulătură crearea și a unui intendență mai multă. Dară deosebită de acesta, legea cadrelor, din 1874 prin tabela C., prevede două intendenți generali și patru intendenți, în totală șase. Că adnotațiune pusă la tabela litera C. spune că „în timpă de pace se va mărgini personalulă strictă necesară, dupa legea bugetară.“ Prin urmare, chiar legea din 1874, care se zice violată, lasă legii bugetare puterea de a decide despre numerala cadreloră, în mărginele aretate de densa, și conformă trebuințeloră. Ministrulă de resbelă nu avea dară decâtă se prevede ună intendentă generală și patru intendenți, în loc de cinci intendenți, și cu tóte că s’ară fi chieltuită mai multă, detractură sei n’ară fi avută nimică decisă. Ministrulăonse, care avea se compune cadrele divisiunii din Dobrogea, a preferată se creeze ună simplu intendentă, realisândă astăfelă uă economie și neeșindă nici din legea cadreloră, care l’ară fi autorizată, în considerațiunea sporirii numărului regimentelor, se prevedă în bugetă chiară șase intendenți, dintre cari doui intendenți generali. Totă de acestă valore suntă mai tóte acusațiunile aduse în contra generalului Lecca ca ministru de resbelă. Aceia cari îlă calomniază nu voiescă să țină nici un semn de împrejurare că generalnia Lecca a avută a alcătui primula bugetă în care, cu totă legea cadrelor din 1874, s’au prevăzutä 30 de regimente de dorobanți, în locă de S câte erau în 1874, 12 regimente de călărași în locă de 4 și 2 batalione de gemă în locă de unulă. Altele erau condițiunile în care se afla armata română supt generalul de paradă de la 1874, și altele cu totulă suntă condițiunile în cari se află armata astăzi, după ună resbelă gloriosă și supt conducerea unor oficiali iubitori de muncă și de studii. SERVICIIL.IT TELEGRAFICII. ALA AGENTIEI HAVAS. St. Petersburg, 26 Maid. — Procesul doctorului Weimar s’a sfirșită astăzi. Mikimbel și Saboroff au fost condamnați la morte, Trotschansky la 20 de ani de muncă silnică, doctorul Weimar și Berdnikoff la 15 ani de muncă silnică. Ceîlalți numeroși complici au fost condamnați la diferite pedepse. Berin, 26 Maiă. — Gazeta Germaniei de Nord publică o scrisore confidențială adresată în 20 Aprile trecută de principele de Bismarck ambasadorului Germaniei la Viena. Cancelarul scrie că guvernul a făcută Vaticanului concesiuni considerabile, însé că Papa a făcută numai nișoe declarațiuni rău definite. Dacă se află în Germania suflete suferinde respunderea cade asupra Bisericei și asupra Papei. Guvernul voiesce sĕ desarmeze, énsé nu voiesce să-și distrugă armele; elă doresce un modus vivendi suportabilă pe basele unei împăcări reciproce. Roma, 26 Maia.—Deschiderea sesiunii noului Parlament s’a făcută astăzi prin citirea discursului Tronului. In pasagială relativă la relațiunile străine, regele dice : „Ultima oră cândă vé adresamă cuventură eramă fericită de a ve anuncia că raporturile Italiei erau escelente cu tote celelalte puteri și că prin urmare opera de împăciuire și de civilisare, care o urmărimă și care resumă politica nostră în raporturile nóstre cu străinătatea, devenise ușoră. Evenimintele au confirmată prevederile nóstre: încrederea ce are Europa în imparțialitatea nostră ne atribue mnă rolă onorabila în acțiunea diplomatică care asigură observarea reală a tratatului din Berlin. Inițiativa luată de curendă deră putere amică și la care aă aderată deja celelalse puteri dimpreună cu Italia, tinde a înlătura dificultățile încă neresolvate. Trebuie să sperămă mai alesă că împăciuirea ținuturilor vecine cu Muntenegru să va evita nenorocirea unui conflict. Câtă despre Gestiunea elenă, cu consimțimentulă dobândita de la tóte guvernele, vomă aduce concursulu nostru eficace și desinteresată spre a căuta u soluțiune conformă arangjamentelor comune și tradițiunilor politicei nóstre naționale, în condițiuni favorabile păcii pe care ne vomă sili a o conserva lungă și onorabilă. Paris, 26 Mai. — Tulburările tribului Bassorai continuă. Patru batalione trimise la Ilha au fostă încongiurate de Arabi, cari afară de acesta au tăiată telegrafulă dintre Bassarah și Sanara. Constantinopole, 26 Maiă. — D. Layard presintăndă Porței, acum cinci săptămâni, pe comisarulă englesă pentru delimitarea hoturului și Porța ne numindă încă pe colegulă seă otomană, comisarulă englesă se va întorce în Englitera, decă până la 1 luniă Porta nu va fi desemnată pe delegatul ă iei. SUBSCRIPTED NE In folosulu încendiațiloru din FOCȘANI. Lista d-luí A. O. Bacaloglu : D. G. Bacaloglu .... 5 1.— I). St. Bolintineanu ... 10 1. — D. B. Cerășeanu. . . . 2 1. 86 b. D. Dimitrie Simu. ... 10 1. — D. Elefterie N. Zisu. . . 21. — Ion Constantinescu ... 21. — D. Ion Diaconescu . . . B 1. 70 b. D. Daniel Marcus.... 10 1. — D. Ión Mihäescu .... 21. — D. ZahariVasilescu . . 3 1. 70 b. D. M. C. Moesc-u. . . . 10 1. — D. A. Iliescu..................... 2 1. 75 b. D. M. Căminescu ... 11.— D. Pr. Badu Sterian . . 10 1. — D. Toma Popeseu ... 21. — D. I. Anastasiu .... 21. — I). Gredianu-Negulescu. . 2 1. — D. P. Constantinescu . . 11. — 82 1. 01 b. Suma din urmă. . . . 7613 1. 70 b. Peste tot: 7695 1. 71 b 10 MAIU Adresa comunităței musulmane din județul Tulcea, către D. președinte al consiliului, cu ocasiunea zilei de 10 Maiă. Domnule președinte. Cu ocasiunea serbărei Zilei de 10 Maiă, s’a delegată din partea acestui județ, ca representantă alăsă( I. Mihailă Petrescu; totuși, noi, obștea comunităței musulmane din județul Tulcea, în adânca recunoscință și respectă ce cu toții păstramă pentru Augusta persană a M. S. R. Carol I, și pentru guvernul ă sea, egalitatea și ocrotirile de care ne bucurămă sub legile României, aî căria mamă devenita, nu a putută să nu mișce inimile și sentimentele nóstre fără a nu sărbători ca toți fii României acastă măruță crL cândă Carol I se sui pe Tronă și cândCi, totă în acesta zi România fu proclamată Stată independentă și de sine stătătoră , și pentru a putea dată dovadă și mai mare de devotamentulă nostru către Tronă și țară, amă delegată și pe muftiulă nostru Hagi Mahmut Efendi, ca representantă din parte-ne la serbarea de 10 Masă în capitala țereî, spre a ura, din partea comunităței musulmane a județului Tulcea M. S. R. Carol I, gloriosă și îndelungată Domnie ; și,"deci, respectuosă ve rugămă, D-le președinte, se bine-voiți a fi mijlocitorul muftiului nostru, Hagi Mahmut Efendi, pe lângă Augusta persană a M. S. VINERI, 16 MAIU, 1880. LUMINEAZA-TE SI VEI FI. ABONAMENTE. In Capitalii și districte, inoană 48 lei; șese luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru taie țerile Europei, trimestru 15 lei A se adresa, IN ROMANIA, la administrațiunea d'arl dus LA PARIS, la Havas, Lafitte et Gnie, 8 place de la Bourse, LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15 Fleischmarkt. IN ITALIA, la d. doctorii Gustavo Croce. Via San Benigno, 17, Cenova. Scrisorile refrancate se reusă. 20 BANI ESEMPLARULU I. Domnului în esprimarea acestor sentimente. Sfărșindă urămă : Trăiască M. S. R. Carol I., Trăiască Elisabeta Domnă, Trăiască România, una și nedespărțită, Trăiască guvernulă. (Urmeza semnăturile a 100 persone.) Parlamentului englesü. Desbaterea Adresei în Camera Lorzilor. In ambele Camere, desbaterea asupra respunsului la discursul Tronului, a fostă seriosă. Lordul Elgin presinta în Camera Lorzilor o răspunsulă la adresă, îndată apoi ducele de Marlborough, fostă vice-rege ală Irlandei, lua cuventură spre a blama hotărîrea guvernului de a abroga legea pentru apărarea ordinei în Irlanda, căci, după părerea sa, numerala esceseleră contra vieței și proprietății nu a descrescută atâtă în Irlanda, încâtă se justifice acestă demersă ală guvernului. Lordul Beaconsfield, care fu salutată cu aplause, observa că țera nu se póte felicita de cătu pentru aceea că guvernul Maiest. Sele este decisă se esecute cu strictețe tratatulă de la Berlin. Pe cândă Parlamentul era închisă, nu sosită scriî care era d espuse pe ici pe calea în astăferă de chipă, încâtă făceau a se crede că nu va fi acesta politica guvernului. Proprietorul ă stu susținătorul ă Adresei s’a servită de espresiunea, că suntă îmininte demersuri seriose pentru asigurarea completei esecutărî a tratatului. Ară fi un satisfacțiune pentru noi, deca amă sei ce însemneză acesta; d-sea speră că guvernul va da Camerei lămuriri în acestă privință. D-sea mai aștepta lămuriri din partea guvernului asupra trimiterii unui ambasadoră specială la Constantinopole. Deplinele puteri ale unui asemenea ambasadoră sunt nemărginite, în vederea instrucțiunilor, ce ’i dă guvernulă , d-sea nu se îndoiesce că și aceste instrucțiuni vor fi aduse la cunoșcința Camerei. In privința Afganistanului, d-sea voiesce a sei, ce se înțelege prin cuventulă de „instituțiune și ce felă suntă ele. Are deplina convingere, că, déca ară fi fostă esecutată politica lordului Lytton, ea ară fi condusă la uă regulare satisfacetere a țerei. In privința Irlandei, d-sea nu înțelege cum de nu se scie, că legea pentru menținerea ordinei care espiră acumă, se abate cu multă de la legea decretată în 1870 și nu conține nici uă iubire în libertatea poporului. D-sea crede că trebuie să blameze guvernul, pentru că nu o menține. Lordul Granville, care fu de asemenea primită cu aplause, răspinse că preopinentului îndată, în cele din urmă discursă alăsăă,uă secțiune cam zadarnică despre datoriile oposițiunii, de a nu îneca pe guvernă cu întrebări. Se vede case că de atunci încace s’aă schimbată relațiunile și simțământele. Oratorulă a făcută mai multe întrebări, la care speră de a ’i pute respunde. D-sea se plânge de abrogarea unei legi, acolo unde nici pote fi vorba măcară de abrogare , legea care espiră nu va mai fi pură și simplu reînnoita. Deca lordulă Beaconsfield atribue o așa mare importanță acestei legi, apoi nu trebuie să ne mirăm că noulă cabinetă are a se ocupe acum cu dânsa. A avută prea mare dreptate nobilulă lordă sc Z*că că se lasa asupra guvernului răspunderea pentru acestă demersă, guvernul are consciință despre acesta răspundere. El a examinatu cu maturitate cestiunea și a considerată ca celă mai înțeleptu lucru d’a înlătura legea escepțională, în speranța că poporală va asculta apelulâ ce i se adreseză. In privința Afganistanului, guvernul nu este încă destulă de luminata asupra stării lucrurilor , totuși scrrile ce ’iau sosită guvernului asupra relațiunilor militare și