Romanulu, mai 1880 (Anul 24)

1880-05-04

ANULU DOUE­ ITECI ȘI PATRU VOIESCE ȘI VEI PUTE­ANUNCIURI Linia de 30 litere petit, pagina IV, — 40 bani Bete > > , pagina III — 2 lei — A se adresa, IN ROMANIA, la administrațiunea diarului. LA PARIS, la Havas, Laffite et One, 8 Place de la Bourse, LA LONDON, la Eugene Micoud, No. 81 -A Fleet Street, London E. C. LA VIENA, la d-nii Hansentein și Vogler, Walfischgasse 10. LA HAMBURG, la d. Adolf Steiner, pentru totă Germania. Articolele nepublicate se ardă. 20 BANI ESEMPLARULUI Bucuresci, J Florarii. Totă lumea scie și vede că de pa­tru ani, de cândă a veni­tu partida națională-liberala la putere, cele mai mari fapte naționale și politice s-au sevârșită în România. Acumü patru ani , România era considerată ca vasală; ea plătea unii triburi anuale Turciei. Astăzi România este independentă și ocupă ună locă onorată între sta­tele Europei. Acumü patru ani, Românii erau încă desprețuiți de cea mai mare parte din cele­l­alte națiuni. Străinii se deplânseseră a-i privi ca neapți de se apăra și de a se rădica singuri, ca ună poporă enervată, care nu scie se dobândescá ceva de­câtă prin cerșetorii de la cei mai puternici. Acum Românii sunt e­stimați în lumea întregă, și respectați chiar de aceia cari le arătau mai multă despreță în trecută. Acestă resul­­tată se datoreste părții însemnate și strălucite ce ei­tă luată în res­­bel­ia din 1877-1878 și modulul în care a fostă condusă politica țarei de atunci pet­e astăzi. Străinii au veijura, cu uă adevărată surprindere, că poporul, pe care Tă privină ca lipsită de ori-ce vigore și vitezie, este din contra plină de vitalitate și de­uă vitezie exemplară, atâtă pe câmpul­ de bătălie, câtă și pe câm­­pul­ luptelor­ politice și diploma­tice. Acum patru ani, armata română era privită ca un jucărie de paradă, pentru care se făceau în deșertă ch­eltuieli ruinătore; străinii, ba chiar și unii Români, fie consiliaă mereă se desființămă uă armată inutilă și să ne îndreptămă astă­feră financi­­ere, cari se aflau atunci în cea mai prostă stare. Astâ­tji, totă lumea știm­tiză și a­­prețuiesce cu dreptate uă armată, ce’și a făcută probele într’ună modă atâtă de strălucită; chiar puterile cele mari vă compteză pentru ceva în balanța politicei europene, și ni­meni nu mai blameză chieltuelele ce se facă pentru întreținerea și rădi­­carea iei, din contră pentru nemică nu se acordă resurse cu mai mare tragere de inim­ă decâtă pentru armată. A­­cestă fericită resultată se datoreșee numai modului și condițiunilor, în cari armata română a fostă condusă pe câmpul­ de resbelă, ceea ce fără îndoială, nu s’ară fi întâmplată, daca, după cumă cerea oposițiunea în 1877, armata nostră ară fi fostă licențiată seă s’ară fi încredințată Rușiloră ună mică corpă care se fiă condusă și comandată de dânșii. Acum patru ani, apăsa încă greă asupra României acuzarea de bar­barie și de netoleranța religiosă. Astăzi cestiunea Evreilor­, ce se rădica ca uă fantasmă îngrozitore, este resolvată fără celă mai mică pericolă pentru țară, și astă­feră în­câtă să dispară și acusările de bar­barie și de netoleranță religiosă. Acum patru ani, țera abia scă­pase de câte­va m­ile de supt­ună regimu de terore reacționară ; viața și averea cetățianilor­ erau neînce­tată amenințate și iubite ; dreptu­rile cetățenesci și tote libertățile publice erau nimicite în exercițială loră ; regimul­ constituțională a­­j­unsese ună deplorabilă simulacru, corupătoră pentru societate. Astăi­i, cea mai nemărginită li­bertate domnesce în țară; mecanis­­mul­ regimului parlamentară, cu tóte drepturile legate de densură, n’a încetată de a funcționa sinceră și regulată, chiară în mijlocul­ u­­nui crâncenă resbelă, și pe cândă 300.000 de soldați străini percur­­geau țera. Acum patru ani, financiele erau într’uă stare desperată și creditul­ă Statului ruinată. Astăzi, de­și țera a avută a­duce greutățile unui mare resbelă, finan­ciele suntă în bună stare și credi­tată Statului mai susü de­câtă ori­când­ă. Acum patru ani tóte că i a­le nós­­tre ferate, artere ale vieței nostru economice și sociale, instrumentă de căpetenie ală mișcărilor­ nóstre po­litice și strategice, eraă în manile străinilor­, la disposițiunea și la discrețiunea loră. Astăz­i, mai tóte căiele nóstre fe­rate suntă în mânile guvernului ro­mână, sunt­ esploatate și adminis­trate de-a dreptul­ de către Stată, însăși proprietatea acestoră căi fe­rate este a Statului, și acesta nu numai fără nici ună sacrificiă ma­terială, dară chiară și cu ună fo­­losă de peste 32 milione. Tóte aceste sunt­ fapte, positive, fapte neîndouiose, fapte pe cari în­­săși zoua-credință nu le póte nega, fapte ce voră ocupa în istorie pa­­gine memorabile, căci ele voră în­semna uă nouă epocă, uă nouă eră pentru România. Ei bine , cândă în facia acestoră fapte, atâtă de mari și de numerose, în­câtă pare de necredută că ele s’au putută sevârși în scurtulă ter­­menă de la 1877 pene astățji, cândă în facia acestoră fapte, de cea mai înaltă însemnătate națională, ve­­demă organe românesc! strigândă pe totă­­ Jiua că „suptă regimulă ce gu­­verneză țara de patru ani, numai fapte naționale nu s’au facutü,“ ne vine se respundem” în două cuvinte : Dea­cr căință desgustatore! Cândă în facia unoră fapte nați­onale, atâtă de mărețe, pe cari ni­meni nu le va pute șterge din is­toria Românilor­, vedemă adunân­­du-se grupuri și grupulețe, voei se râdă în contra acelora ce au săvârșită a­­cele fapte, și strigându-le : „Iasă de la putere, se veni mă noi,“ ne co­prinde instristarea și ca Români și ca ome­ni. Darii cari suntă capetele de acu­­sațiune sdrobitore , cari [suntă cri­mele oribile ce le au comisă omenii cari de la 1877 până astăzi diregă destinatele României, pentru ca acele crime se fi covârșită faptele mă­rețe , sevârșite de cândă suntă ei la putere ? Amă voi se vedemă acele capete de acuzațiune formulate în modă precisă, pe temeiulă unoră fapte; am­ă voi se vedemă acele crime in­dicate totă atâtă de lămurită cum indicarăm­ă noi mai susü faptele cele mari naționale. Aceia cari cunoscă aceste crime sunt­ datori să le a­­rete lămurită națiunii întregi, pen­tru ca fie­care Română se scie ce se facă, pe cine se susțină și pe cine se combată. In locă de acesta, ce vedemă ? Vedemă insulte și injurie, mai multă seă mai puțină grosolane, după e­­ducațiunea celoră ce le facă , ve­demă acusațiuni generale că regi­mul­ de astăț­i „nu corespunde as­­pirațiunilor­ și principielor­ politice liberale și naționale,“ fără ca aceste acusațiunî să fiă sprijinite prin cea mai mică probă. Astă­felă se făcu la Iași, în­­ ziu­a de 25 Aprile, uă întrunire politică a celoră ce se întituieză liberali in­dependenți de peste Milcovă ; în a­­cea întrunire fai'ă voci cari se ră­dicară în favorea întrunirii elemen­tului liberală de dincolo cu celă de dincolo de Milcov, represintată prin omenii ce suntă astă­zli la putere, dară mai numerose voci se rădicară spre a transporta în mijlocul­ ace­lei întruniri tote insultele și deplo­rabilele cestiuni personale, ce le ve­dhemă­­ silnică fâcându-se prin presă. Resul­tatul­­ întrunirii fu votarea de către majoritate a unor­ resolu­­țiuni; aceste resoluțiuni trebuiau ne­apărată se resumeze tóte acusațiu­­nile și tóte motivele, cari desbină pe un nuanță liberală de partida li­berală de la putere; ele trebuiaă a­­semene se resumeze tóte aspirațiu­­nile grupului, care face o posițiune, negreșită spre a resturna guvernul­ și a-i lua loculiî. Ei bine cea ce­­ jică acele resoluțiuni . »Faciă cu sistema de conducere a afa­­cerilor­ politice de către guvern­ulii aciu­ări, pe care o desaprob­ămă intru cum­­ n­u corespunde aspirațiunilor­ și principiilorii nóstre politice, noi, liberalii-naționalî inde­­pendințî, întruniți aslădî aici, luämți urmă­­torele resoluțiuni : »1. De a continua oposițiunea contra gu­vernului fusiunea de la 11 iulie, atât­ prin presă câtă și prin tele­v­i diócele constituți­onale, precum constituirea de comitete, de acțiune prin districte, provocarea de întru­niri, publice, petițieni, etc. »2. De a ne sili pe tote căile constitu­ționale se unifică că direcțiunea de acțiune a grupurilor­ liberale din țară, convinși fi­ridă că numai prin concentrarea f­orțelor, vomü pute spera că reușită în luptă: ................................ ... „3. Nuanțele liberale din țară unite vom­ trebui se susție lupta fără șovăire până la deplina reușită, urmărind in de­uă cam­dată realizarea aceloră idei și reforme liberale ce suntă mai momentoase față cu împre­jurările prin care trece țara, astă-felă : sa) Dintre reformele politice vom­ căuta a dobândi uă nouă lege pentru consiliele județene și pentru cele comunale care să corespundă principiului de descentralizare în limitele unităței naționale române. »Asemenea în ceea ce priveșce aplica­rea art. 7 din Constituțiune, vom­ căuta a obține legi speciale, care se reguleze în sensă națională aplicarea principielor­ cu­prinse în acelă articolă precum e d. e. le­gea pentru stabilirea domiciliului străinilor­ în România. ,b). Dintre reformele financiare vomă urmări introducerea măsuriloră ce vomă crede necesarii pentru a pute preveni pro­­letariatura rurală, de care suntem­ ame­nințați, dacă nu ne vomă grăbi a lua mă­suri din timpă.* Ună grupă politică s’a întrunită deja spre a proclama în majoritate că guvernulă „nu corespunde aspi­­rațiunilor­ și principielor­ sale po­litice“. Dară pentru ce nu corespunde ? Resoluțiunile nu dimit nimică. Deji cari suntă acele „aspira­­țiuni și principie“ ? Iarăși nimică. Cari suntă în fine scopurile cele mari, programa de acțiune a gru­pului desidentă ? I. „Uă lege comunală.“ Deja acea lege s’a votată deja de Cameră și se află acum în desbate­­rea Senatului. II. „Uă lege judiciară.“ Și acesta e deja propusă. III. „Uă lege pentru stabilire do­miciliului străinilor­“. Deja acestă lege a fost­ propusă de însuși d. Ion Bratianu, de mai mulți alți miniștrii din ministerială actuală, și se va face negreșită, căci o cere Constituțiunea. IV. „Introducerea măsurilorü ce se vorü crede necesare pentru a putea preveni proletariatură rurală.“ Cari suntă aceste mesuri ? Seriosele resoluțiuni nu arată nici una; aspirațiunea se traduce prin­­tr’uă frasă banală. Ei bine, partida de la putere a făcută ceva mai seriosă de câtă a­­césta. N’am fostă nici ună guvernă și nici uă cameră, de la 1861 până astă­­­i, care se fi făcută atâtă de multă pentru poporațiunile rurale, câtă a făcută guvernală și Came­rele actuale : împroprietărirea insu­­rățeiloră, vânzarea de moșii ale Sta­tului în mici loturi, înmulțirea scc­­leloră sătesc­, și multe alte măsuri, suntă opera guvernului și a Came­­relor­ actuale. Cine a făcută mai multă pentru poporațiunile rurale se ridice petra, cine nu, se contribuiască mai bine, la severșirea operei începute. Resoluțiunile luate în întrunirea de la Iași se reducă la nimică, ca acusațiune în contra guvernului, la nimică, ca programă de acțiune pen­tru viitoră ! Totă ce aceste resoluțiuni ceră se se facă, este deja făcută seă pe cale de a se face. Grupul­ liberală de la Iași se des­bină deja de partida liberală, pen­tru că voiesce să se desbine, iară nu pentru că are motive seriose politice și naționale de a se desbina. Zi­arele din Berlin ne facă cunos­cută resultatur­ unui procesă inten­tată de casa de bancă Landau In contra societății căilor­ ferate ro­mâne, atacândă legal­tatea conven­­țiunei pentru rescumpărarea căielor­ ferate. Tribunalul­ comercială din Ber­lin, a respinsă pretențiunile casei Landau, la care se asociase și d. Ulai ca acționară, și a condamnată atâtă pe­­ jisa bancă, câtă și pe d. Ulai la plata ch­eltuielelor­ de ju­decată. Ce voră mai­­ zice, în fața acestei sentințe, aceia cari făceau din pro­cesele posibile un gogoriță îngrozi­­tore, din causa căreia țera trebuia să renunțe de a pune mâna pe că­iele sale ferate ? Aflămă că venerabilul­ nostru a­­mică, bunură și neclintitură patriotă, d. Ghiță Enescu, senatore, este forte rea. Vârsta sea de 82 de ani ne lasă forte puțină speranță. SERVIȚIU.LA TELEGRAFICII ABA AGENȚIEI HAVAS. Paris, 14 Mari.—E probabilă că se va stabili înțelegere între ministeră și comisi­­une în privința legii privitore la drepturi de întrunire, a căreia desbatere de către Camera a fostă­ficiată pentru mâne. Lucrătorii s’au pusă în grevă, în mai multe orașe din Nord­, și mai cu osebire la Lille și la Ronbaix. SUBSCRIPTIUNE In folosulu incendiațiloru Pene acum amă vărsată în mânile co­mitetului din Focșani următorele sume : din FOCSAN­I. Suma din urmă. . . . 3257 1. — n. Eulogio Georgief . . . 300 1. — D. M. C. Atanasiu... 40 1. — I). Scarlat Boroșnay . . 40 1. — Societatea constructor Horă Români, prin președintele iei d. M. Ion.......................... 1501.­­ Din lista dnéí V. Zanne : D-na Maria G. Tattaranu. 5 1. — D-ra Lucia G. Tattaranu. 3 1.— D-na E. T......................... 5 1. — D-na S. T......................... 2 1.— D. A. P.......................................5 1. — 3807 1. — L. I vérsáméntö, chit post. No. 421 500 II , , 867 500 III , , 1.226 500 IV , , 1343 1000 2500 DUMINECA, 4 MAIU, 1880. LUMINEAZA-TE ȘI YEI FI.­I. "„ ~ ■ [UNK] 'mU IA­B­O­N­A­M­E­N­T­E.l In Capitală și districte, unu anui 48 lei;șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru taie țerile Europei, trimestru 1B lei A se adresa : IN ROMANIA, la administrațiunea diarului LA PARIS, la d-n­l Darras-Ha­ egrain, 5 rue de l’anciene comedie și Havas, Laffite et C­une, 8 place de la Bourse. LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15 Fleisch­markt. IN ITALIA, la d. doctorö Gustavo Croce. Via San Benigno, 17, Cenova. Scrisorile nefrancate se ref­u­ să. 20 BANI E SEMPLARULU Discursulu principelui de Bismarck. Ședința Reichstagului de la 8 Main. La ordinea ț­ilei este a doua des­batere asupra actului revizuită re­lativă la navigați­unea Elbei. Comisiunea propune urmatorea pro­punere : «Bine-voiască Reichstagulă a da aproba­rea sa constituțională actului revizuită re­lativă la naviga­țiunea Elbei, sub reserva ca fruntaria vamală care există actualmente pe Elba nu pate fi strămutată de­câtă prin­­tr’uă lege la ună punctă situată mai la vale de fruntaria nostră." D. Delbrück, raportoră, apără resoluțiu­­nea propusă de comisiune. Principele de Bismarck, cancelarial­ im­periului, după ce discută pe lângă cestiu­nea legală, se exprimă în acești termeni: Entusiasmul, în favorea ideii unității ger­mane s’a mai înmuiată puțină. (Protestări) Da, domniloră, înmuiată. Particularismulă a crescută, lupta dintre partite este mai desă, conflictul­ pasiuniloră este mai ar­­detora. Suntă autorizată a mă presinta ca martoră competinte. Deca mă veți întreba acumă de ce săă parte la acestă discuțiu­­ne, nu voiă de­câtă să vă respundă ace­­sta. »Amă simțită trebuința d’a mai vorbi încă vă déta din acestă locă Reichstagu­lui, și d’a mai combate încă nă cință, pre­cum amă făcut’uă d’atâtea ori, particularis­­mul­ și tendințele partidului care pună pe­­dică desvoltării imperiului. Nu se­ă, în a­­devĕrü, décâ tărâmuri Constituțiunea impe­riului este deja destulă de solidă spre a putea servi de basă luptelor­ de partidă și tendințelor­ particulariste care se deslăn­­țuiescă astăz­i. Pentru prima oră ne afirmă acum în fața unei cestiuni constituționale: pentru prima oră Reichstagulă este asupra puntu­lui (majoritatea comisioneî­d-vostră a fă­cută deja acesta) de a imputa consiliului fe­derală uă călcare a dreptuluî seă­­nă căl­care a Constituțiunei, cu ocasiunea unei procedări pe care guvernul­ prusiana este hotărîtă a o apăra în tote cozurile. Totă pentru prima oră se vede producăndu-se în consiliul­ federală propunerea d’a cur­ma printr’u­ă voia de majoritate neînțele­gerile constituționale. Voiă avea ocasiunea d’a reveni asupra pericoleloră d’a semăna între guverne germanii de discordie. Pentru momenta, mă voiă mărgini a semnala trăsura caracteristică a acestei se­siuni. Adversarul, nostru principală, este centrală. (Mișcări). El­ este acela care de mai multe luni, a votată, în tote cestiu­­nile importante pentru im­periu, contra gu­vernului Și, centrală, ca­ră sută de voci ale sale este destulă de tare spre a forma ună totă însemnată, avândă în vedere nu­­merala obicinuită ală deputațiloră presinți.­­Acești domni seră negreșită care a fostă în acestă vota preocuparea și cugetarea loră ascunsă. Imputarea mea se adresăză acelora cari facă causă comună cu cen­trală. Ei au esploatată pasivuri de care este încărcată averea nostră parlamentară spre a deschide o­ spărtură contra guver­nului și cu ajutorul­ centrului, pentru a ataca guvernul­ și a vota contra guvernu­lui. Altă dată, cei cari votau regulată con­tra tuturoră proiectelor­, era­ centrală, Polonesiî și progresiștii. Astăzî, ca în afa­cerea Samoa, suntemă bătuți de centru, de Polonesî, de progresiști și liderii schim­­biști, prin cari se află chiar­ și conserva­tori. Principele de Bismarck, după ce rea­­minteste negocierile începute de densură cu curtea de la Roma, în speranța de a-și concilia sprijinul­ grupului Centrului, ur­­mără astă­felă : ..»Trebuie să cunosceți intențiunile Papei. Ori­cum ar fi, acesta vă privesce, veți re­gula politica d-vostră cum veți pute. Sun­teți destulă de numeroși spre a pute con­stitui, cu ajutorul a câtor­va voturi, vă ma­joritate de guvernare. Ceră tate partidele care vă contribuită la întemeierea impe­riului nu pot­ fi aliate ale centrului. »V’ațî dată sema, d-loră, despre ce este uă asemenea alianță ? Tărâmuri vostru nu este pene acumă nici destulă de tare, nici destulă de întărită ca­re se potă face uă oposițiune sistematică guvernului. Sciă că­­ acesta este uă tendință a spiritului ger­mană. A combate guvernulă în tote oca­­siunile, este ună dreptă fundamentală ală germanilor­. (Rîsete). Nu­ costă nimică pe partită care este asigurată de ore­care ma­joritate de a arunca tulburarea și confu­­siunea în Constituțiune. Deja întrebă pe partita liberală ce folo să găsesce într’a provoca discuțiuni asupra acestui puntă și de a le împinge la escesă? Este ore forte trebuinciosă de a susține particularismul­? »Nicî­ită­dată nu se póte ataca fără grave neajunsuri, competința Consiliului federală. Regele Prusiei a delegată consiliul­ federal

Next