Romanulu, iunie 1880 (Anul 24)

1880-06-11

tensisa întrebuințarea limbei române în bi­serici și a mersü pănă a face să se ardă cărțile de rugăciune tipărite în acesta limbă. Elfi găsia aci unü instrumentă de grecifi­­care pe care o lu putea considera cu ore­­care dreptă ca eficacie. Totfi așa a fostă și cu sculele ; însé­m­a ordină vizib­ala din 1878 a autorizată crearea de scóle române în Turcia și de atunci s-aă deschisă cinci­spre-czece pentru băeți și trei pentru fete, cu peste două mii de elevi și două­zeci și unu de profesori. Aceste scóle se susțină prin subvențiuni a­­locate de comune și prin donațiuni Volon­tare pe lângă care se mai adauge 00.000 lei proveniți de la ministerul­ instrucțiunii publice din România. Se pote prevede că într’ună ană numărului scolelor­ române esistaă se va îndoui. Acesta e în resumată espunerea cestiu­­nii­m­ise a Cuțo-Vlahiloră. Românii, despăr­țiți de ei prin Bulgaria, nu se gândescă, celă pucină pentru momenta, la cea mai mică anesiune. Deru nu e óre lucru firescă că ei se silescă, precum dacă și alții, de-a stabili oă legătură mai intimă între denșii și poporațiunile pe cari le privescă ca uă fracțiune a propriei lor­ familii ? DérO ce însemneză acestă agitațiune pla­tonică, agitațiune celă multă de tendințe, pe lângă aceea cu care ne amenință Alba­nia ? S’a tăgăduită însemnătatea acestei mișcări la începutul ă iei; astăzi trebuie se se recunoscă că liga albanesă există în realitate ; creștini și musulmani facă parte din ea și Miridiu­l vină se se alăture și ei. Mișcarea tinde la autonomia, acesta se vede din tote ; încurajiările din afară nu lipsescă și se vorbesce de preoți italiani cari cutreera în mare numără Albania de Nord, pentru a respândi idei separatiste... SCIRI D’ALE PILEI Din Capitală. A­spra, s’a ținută la Ateneă întrunirea delegațiloră col. IV de Iltovfi. întrunirea s’a deschisă de d. Gr. Serurie, alesă dele­gată în Capitală, care în numele celoră­l­­alțî delegați din orașă, a arătati­ scopulă întrunire!, spunândă că delegații orașului au voită să se sfătuiască cu frații soră de la țară asupra candidațiloră col. IV. Apoi d. Al. Candiano-Popescu a rostită, in timpă de mai bine do­uă oră, ună discursă multă și cu căldură aplaudată de ascultători și plină de idei, de simțiminte și de sfaturi din cele mai patriotice. D. N. Fleva a ros­tită asemenea câte­va cuvinte, prin care a făcută cunoscută delegaților, numele și ca­­lităților­ personeloră propuse de comite­­tul­ electorală ală partidei liberale. Intru­câtă priveșce starea generală a țării d. Fleva a cjisü : cândă vreți să judecați m­ă guvernă, întrebați-vă : sunteți mai bine as­­tăzî, de câtă erați acum patru ani? și voci unanime aă respunsă : Da, suntemă mai bine, să traiesc o guvernulă ! D. Fleva a fost­ aclamată de delegați, împreună cu d-nii Arghiropolu și Filitis, ca candidați pentru col. IV și jud. llfovă. In sfîrșită, d. Service a citită din nou lista candida­ților­, care iarăși a fostă aclamată și a rugata pe delegați să fie uniți, căci ne­unirea a făcută să perchepă col. I de 11­ 1oră. întrunirea s’a sfîrșită pe la 10­/2 ore, în aplausele generale ale delegațiloră. a­ A­ fără corpură profesorală din capitală întrunită la liceulă Sf. Sava a procedată la alegerele a trei membrii pentru consi­­liul­ generală ală instrucțiunei publice. La cea d’anteiă votare, la cari au luată parte 55 votanți, ne întrunindă majoritatea ab­solută de­câtă d D. A. Lauriană, s’a pro­cedată la ună ală douilea scrutină, în urma căruia au fost­ aleși d-niî C. I­. Georgianu și G. Dem. Teodorescu. * A­ séra a sosită în Bucuresci d. Camille Farcy, unul­ din redactorii diarului la France, simpaticulă filo-românfi, care cu atâta căldură apără în presa francesă causa nostră și care a făcută campania ruso-tur­­că din 1877—78 în calitate de corespon­dentă. D-sea face uă călătoriă de studiu în Orientă. Din Județe. 3 piarulă Vocea Botoșaniloră ne spune că angina de care orașulă și județulă Boto­șani a suferită mulți ani, iarăși a începută să ’lă bântue. Câte­va cașuri s’aă ivită de curendă în Botoșani, cam temperate, ce este dreptă, dură maî multe cașuri mai violente și cam de la începutulă primă­ve­­reî­nă avută și ad âncă locă în comuna Dobărceniî. D-lă T. Maican spune că în Dobărcenî acésta epidemie ară fi făcută ra­­vagiuri forte mari; că într’uă singură fa­milie ară fi murită șăse copii, adică toți câți erau în casă, că ajutorele medicale lipseau și că măsurile de isolare și desin­­fectare nu erau de­locă aplicate. Se dise énse din altă parte, că îndată după infor­­mațiunele d-lui Maican, d-lă medică pri­mară de județă s’ară fi transportata la fața locului, și că ar­ fi prescrisă tote mă­surile necesare pentru combaterea răului. * pilele trecute, at­ fi publicată uă dare de somn asupra stării rele în care să găsesce șoseua Curtea de Argeș-Râmnicului Vâlcea și amă rugată pe autoritățile datore a în­griji de drumuri să dea măsuri grabnice și eficace spre a restabili comunicațiunea în­tre acele două centruri, care sunt­ cu to­­tul și lipsite de altă­ felă de comunicare. O. ingineră-șefă ală jud. Argeșfi ne face cunoscuta că acea șosea fiind și cale mixtă, numai terasementele și petruirea suntă în sarcina județului, pe cândă podurile pri­vescă pe stază , că, chiară de la 6 Maî, s’a fi luată măsuri pentru repararea tetase­­menteloră și petruirea și s’a cerută minis­terului a îngriji de repararea poduriloră. Punend și aceste nouî amănunte supt o­­chii d-lui ministru ală lucrărilor­ publice, amănunte care nu facă de­câtă a dovedi reaua stare a numitei căi de comunicare, rugămă cu stăruință pe d. ministru, în nu­mele celor­ mai legitime interese ale dis­­trictelor­ Argeșă și Vâlcea, să bine-voiascá a face ca numita șosea să fie pusă în stare de a servi la comunicare; căci daci acesta nu se va face în campania de acum, teras­­mentele se vor­ strica din nou și munca și ch­eltuielele județului vor­ fi perdute. Ne place să credemă că justa nostră re­clamare va dobândi uă satisfacere ime­diată. Cin terile latine. Prin decisiune ministerială, divisiunea cavalerilor­ elevi sunt oficialî la scala de aplicațiune de cavalerie de la Saumur este suprimată. Urm­ezá dără că nu se voră mai primi în gagieri voluntare pentru disa școlă Din străinătate Se anund­ă din Londra, către die Fresse, că bancă Rotschield a comunicată în modă oficială ministrului de financie din Peters­burg, că va întrerupe negocierile de împru­muturi cu Rusia déca nu se va pune m­ă capătă măsurilor­ luate contra evreiloră. vf Se telegrafieza următorele din Berlin că­tre Gazetta de Colonia : »Se confirmă spu­nea că Englitera a făcută Turciei și Mun­­tenegrului propunerea, de a rectifica frunta­riile spre Dulcegno și gura Boianei. Aust­ro- Ungaria este dispusă să primescă acesta propunere, care de asemenea este bine vă­zută de Portă și Montenegrin * Neue Freie Presse publică urmatorea te­legramă ce i se trimite din Giurgiu cu data de 18 iunie : »Ună vaporă rusesc fi a adusă acum și câte­va c­ile 10,000 pusei la Rusciuk, unde au fost­ primite de autoritățile bulgare.* * * Depeși din Bombay anuncță că Ja Kub­ Khan va fi pusă bilele acestea în libertate. Este probabilă că elă va primi uă pensiune din budgetur­ Statului indiană. In Fremden-Blatt găzimfi oă telegramă din Athena, cu data de 19 Iunie, în care se­­ zice ca guvernulă grecă este decisă a chiema supt drapele reservele spre a forma oă armată forte de 38,000 omeni. Societatea Concordia Română Comisiunea pentru esposițiunea națională in­dustrială din București, la 1880. Societatea «Concordia Română», convinsă de influența bine­făcătore ce exposițiunile exercită asupra comerțului și industriei unei țări, și avâadă în vedere starea în genere înapoiată a acelor­ ramure de înavuțire și propășire națională la noi, și’a propusă ca mijlocu de contribuire la ameliorarea loră, a deschide la 1 Septembre viitoră, în loca­­lul­ său din strada Rahovei No. 16, un esposițiune națională de tote productele in­dustriale române, esposițiune ce va dura două luni, de la 1 Septembre, când­ se va inaugura deschiderea acestei esposițiuni și până la 1 Noembre viitoră. Pentru îndeplinirea cu succes a unui scop atâtă de bine-făcătoră, Comisiunea se gră­­besce a aduce acesta la cunoșcința publică ROMANULU, il IÜNIU 1880 invitândă și rugândă pe toți Românii ce­­ se intereseza de viitorulă țăreiloră, să bine- i voiască a’î da totă concursulă necesară,­­ pentru realisarea unei întreprinderi menită a concurge, în modă puternică, la desvol­­tarea și propășirea intereseloră nóstre eco­nomice, luândă parte la serbarea ce Socie­­­­tatea în marginea puterilor­ sale­ pregătesce I­i pentru încoronarea muncei Prin urmare suntă rugați cu insistență toți producătorii români de ori­ce obiecte de mână sau opere de arte, de stiințe sau industrie precum: domnele, domnișorele, pictorii, desemnatorii, sculptorii,litografii, ti­pografii, librarii, legăturii de cărți, fotografii, autorii de diferite cărți științifice și didac­tice, industriașii, fabricanții și comercianții i să bine-voiască a trimite câte două-trei mostre (probe)­­din productele industriei d-lorfi, fie numai pentru a figura printre obiectele esposițiune­ în timpula duratei sale, fie cu scopul d’a se vinde. Totă­ră­dată se face cunoscută d-lorfi esposanți din țară că obiectele ce voră bine voi a trimite să fie însoțite de ore­care note relative la natura acelor­ obiecte, la mărimea sefi câtimea loră, decă suntă sefi nu de ventiare și cu ce preță, déca tre­buie să li se restituie după închiderea es­­posițiunei sefi că remână proprietatea So­­cietăței și în fine ori­ ce alte observațiuni vor­ crede necesarie; apoi să se arate, nu­mele, pronumele, profesiunea și domiciliulu esposantului, cu strada și numărului casei în orașele mari, orfi pentru lămuririle de care voră ave trebuință să bine-voiască a se adresa în totă timpulă comisiunea, la a­­dresa menționată. Obiectele de espusă voră trebui să fie sosite comisiunea celă multă până la 15 Augustă viitoră, spre a se putea clasa și arangia până la 1 Septembre. Productele ce se voră găsi demne de în­­curagiată de către juriul și esposițiune! voră fi premiate după ordinul­ de merită , cu medalia de aură, de arginta și de bronză, séa li se vor ă face mențiune onorifică. Supt­ semnația nu se îndoescă ună sin­gură momenta că, în fața imperiosei nece­sități ce cu toții simțimă pentru protegea­­comerțului națională și pentru aventură in­dustriei române, presa care a dată în totoi­­dea­una concursul ă ieî bine-voitorii și pu­ternică ori­cărei cestiuni menite a contri­bui la îmbunătățirea economică a țerei, nu va lipsi a susține și acestă întreprindere, pe care noi credend’o de căpetenie o pu­­nem și suptă protecțiunea tut­uloră Români­­lor, în genere și a presei în particulară. Membrii comisiunei pentru esposițiune : C. Porumbaru, generală Carol Davila, C. Troteanu, B. P. Hăsdău, G. Misail, I. Lu­­pulescu, T. Nica, Paulina Zaharescu, Emil Costinescu, G. I. Teclu, D. A. Laurian, Pană Constantinescu, Ștefan St. Sihleanu, I. Socec, N. Carapani, D. Marinescu Bra­­gadiru, D. Rădulescu, G. Ionescu, P. Georgescu, V. Georgescu, G. Neamțu, P. Mihăilescu, St. Petroniu, D. Ionescu, L. P. Niculescu, G. Stăncescu, Lazar Ștefă­­nescu, Tănase Dimitrescu, Chiriță Teodoru, Răducan Ioan, M. Mandrea. talon, conform art. 10 din legea comptabi­­lității generale, acesta vărsare considerân­­du-se ca deposită provisoriei, care urmază să fie înlocuită în monetă, la espirarea ce­­lor și 10 bile fixate de publicațiune pentru completarea primului vărsămentă de 25 la sută. Totă ca deposite provisorii se vor­ con­sidera și vărsările mixte, adică : acele ce se vor fi face parte în numerariă (aură sefi argintă națională) și parte în bonuri de te­saură sefi bilete ipotecare. Fie­care declarațiune de supt-scriere vă veți înscrie în registru No. 3, după indi­cațiile rubricelor­ ce elfi conține. Supt-scrierea durătă în cjflele de Jouî, Vineri, Sâmbătă, Luni și Marți , 12, 13, 14, 16 și 17 luni și curentă, de la orele 11 dimineța până la 4 după amedi. In sera dilei de 17 Iuni­, imediată după închiderea supt-scrierii, (4 ore), veți copia supt-scrierile ce se­­ vor fi face la acea ca­sierie. In borderoală modelui No. 4 , pe care o să veți espedia, cu poșta din acea zi, ministerului. In dece­niile de la publicarea avisului pentru facerea repartiției, supt­ scriitorii vor fi completa restului de 15 la sută de la acel 10 la sută până la 25 la sută , care for­­meză prima vărsare. Pentru vărsarea complimentului de 15 la sută veți libera unui noui titlu din regis­­trul­ modela No. 5. Personele cari vor­ fi depusă bonuri de tesaur și sau­ bilete ipotecare, le vor­ înlocui cu aură sau monetă națională de argintă, do uă dată cu vărsarea restului de 15 la sută. Pentru acestși sfîrșită, supt­ scriitorii vor fi depune și recepisele ce le-ațî liberată, a­­chitate pe contra pagină , dându-le unui singură litiu provisoriui din registrulfi mo­delă No. 5, pentru intrega vărsare de 25 la sută asupra sumei [supt­ scrisă ] săfi re­­părțită. In casă că repartiția va fi prea mare în câtfi ar fi trebui să restituie vr’uă sumă supt­ scriitorilor si din vărsarea celor fi 10 la sută, eî vor fi aduce titlului ce ’lfi posedă, pe care vi’l vor fi chitanța de primire, libe­­rându’î unui altulfi pentru suma cuvenită a răspunde dreptă 25 la sută făcând fi despre acesta operație uă notă în registru de supt­­scriere, astft­fel fi: »Titlul fi, No..., anulată și înlocuiții prin titlul fi No....* Pentru presentarea declarațiunei de supt­­scriere de către altă personă de câtfi supt­­scriitorulfi, și pentru semnarea de primire a titlurilorfi, mă referă la cele ce vi s’afi co­municații cu ordinului No. 17,434, inserată în Monitorul, oficialii, de la 6 (18) cu­rentă. Primiți, vă rogfi, d-le casieră, asigurarea considerației mele. P. ministru, Ant. Carp, care acesta explica motivului actului de des­perare ce încercase. Elă­dicea că i s’a se­­curestrat și pensiunea, singurului sefi mijlocfi de esistență, fără nici uă sentință să fi­o­­tărîre a tribunalului. BANCA NAȚIONALA Circulara d-lui ministru de finance, cu Mo. 17.696, din 7 Iunie curenții, către d-niî casieri ge­nerali de județe. Domnule casierii. După cum veți fi vădutfi din publicațiu­­nea inserată pe ultima pagină a Monito­rului oficială, cu începere de Jouî, 12 Iu­nie curentă, se va deschide supt­ scriere publică pentru plasarea primei emisiuni a acțiunilor­ băncei naționale a României. Acestă operațiune, avendă a se face de către d­v., amâ­onare a vă atrage băgarea de somn asupra regulelor­ ce aveți a pădi în acestă ocasie. Fie­care supt scriitor și va semna oă de­­clarațiune de supt-scriere, modelă No. 1, purtând o timbrală de 25 bani, în care va arăta, pe lângă cele­l­alte indicațiuni ne­cesare, strada și numerulă casei unde do­miciliază. D’uă­ dată cu presentarea acestei declara­­țiuni, supt-scriitorii vor­ vărsa, în aură seă în monetă națională de argintă, 10 °­ C asu­pra sumei supt-scrisă, sefi 50 lei de fie­care acțiune. Acesta vărsare va putea fi înlocuită prin uă depunere de bilele ipotecare sefi de bo­nuri de tesaură neajunse la scadență. Pentru vărsările în aură sefi în monetă națională de argintă, veți libera, din regis­­trul si modelă No. 5, țin­ titlu provisoriui. Pentru depunerile în bonuri de tesaură neajunse la scadență sefi bilete ipotecare, ,veți libera depunetorilor fi uă recepisă cu FELURIMI. Morte accidentală.—țfiarului Armonia din Romană relateză următorele fapte : In­­ ziua de 29 Maiă espiratii, c’amfi pe la orele 0 p. m., evreulă Froim sin Su­­lăm Grimfeld plecândfi din strada mare spre a se duce la comuna Bacești, plasa Fundului jud. Roman de unde era de locă, în uă căruță cu m­ă calfi și ajungendfi în dreptulă caseloru d-lui George Acsintescu di­n despărțirea de galbenă s’a resturnat și căruța peste elfi și ’s a pricinuită martea. * înecare.—In ziua de 31 Mai fi, băiatului Vasile Mesticăneanu, mergendă spre a se scălda în apa rîului Moldova s’a înecată la loculă unde sunt fi făcute digurile co­munale spre apărarea orașului. Cadavrului lui nici pe ne astă­|Î nu s’a putut fi afla. * Încercare de sinucidere.—Totui Armonia ne spune că în ziua de 1 Iuni­i, pensio­­narului Alecsandru Petrovici, fostă căpitană în armată, a atentată la viața sea prin strangulare. Pe la ora 1 d. a., elfi a le­gată uă fringhiă de căpriorului casei în podfi, și după ce ’șî a pusă lațului de gâtji și-a dat și drumulă pe gura podului în sală. Scomd­ură ce a făcută în acestă moment și a atras și pe amanta lui care se afla într’uă cameră de alături și acesta vedendu’lă­spânduratfi a începută să strige ajutorii. In intervalulfi acesta sosi d. Ioan Botez, grefierulă tribunalului, dimpreună cu ser­­gentulfi de puntfi și tăindu’î imediată stren­­gulfi îlă luară și ’lfi sc oferă în curte, înse spânduratului nu da nici unei semn sl de vieță. In urma silințelor fi d-lor si doctori Secoșanu și Maixner, căpitanul­ Petrovici, a putut fi fi readusă la viață pe la orele 8 sera. S’a găsit fi uă scrisore a căpitanului prin 5­39 PARTEA ECONOMICA Mișcarea porturilor­­ române. Verciorova, 7 Iuniă. Bast, sosite încărcate 2, deșerte 1. Imports, 80,000 kgr. lemne. Becheta, 7 Iuniă. Bast, sosite încărcate 1; pornite deșerte 1. Importa, 200 kgr. ferărie. Călărași, 7 Iun­iu. Bast, sosite încărcate 1. deșerte 1; pornite în­­carcate 3. Importa, 7,115 kgr. fructe și făină. Esporta 191 chile porumba și 800 kilog, lemne de salciă. Grâulu ghirca (60 libre), 70—73 lei. Brăila, 7 Iunie. Bastimente sosite încărcate 2, deșerte 5 , pornite încărcate 10, deșerte 17. Importa: 10,000 kilog, diferite mărfuri. Esporta, 292 chile grâu ghirea. Galați, 6 Iunie. Bastimente sosite încărcate 1, deșerte 5 ; por­nite încărcate 1, deșerte 2. Importa, 190,000 diferite mărfuri. Esporta, 752 chile Brăila grâu, 201,220 kilog, cherestea și 888,577 kilog, diferite mărfuri. Ovăzuia, 62 lei. Tulcea, 7 Iunia. Bastimente sosite încărcate 7, deșerte 19, por­nite încărcate 13, deșerte 5. Importă, 78,105 kilog, diferite mărfuri. Esporta, 42,370 kilog, diferite mărfuri. Severin, 8 Iunia. Bastimente sosite încărcate 1, deșerte 1. Esporta, 418,000 kilog, lemne. Grâulă ghirca (60 libre), 110—117 lei; porum­­buia 84—87 lei. Tulcea, 8 Iunie Bast, sosite încărcate 2, deșerte 1; pornite în­cărcate 2, deșerte 1. Importa, 6,076 klgr. diferite mărfuri. Esporta, 11,442 klgr. diferite mărfuri. Esamenele scoilelorîi secundare 11 Iunier. Liceulă Sf. Sava.­—Sciințele naturale, d. D. Ananescu, cl. II. —• Limba francesă, d. T. Tănăsescu, cl. III. Liceulă Mateiă Basarabă.— Repaos fi. Gimnasiulă Lazăru.—Matematică, d. D. Mirescu, cl. I.—Științe naturale, d. St. C. Mihăilescu, cl. II. Gimnasială Mihail Bravulă.—Istoria, d. C. Adam, cl. I.—Limba francesă , d. R. Davidescu, cl. II.—Limba latină, d. C. A­­dam, cl. III.—Religia, por. Georgescu, cl. IV.—Geografia și caligrafia, d. N. Saegiu, cl. I div. Gimnasială Cantemiră.— Matematică, d. C. Ștefănescu. Riboy, cl. II.—Limba fran­cesă, d. R. Novianu, cl. III.—Limba latină, d. P. Popescu, cl. IV. Seminarială Centrală.—Limba latină, d. D. T. Dobrescu cl. III. Scala de comerciă. — Limba francesă, d.­­­l. Dimitriu, cl. I. — Comptabilitatea, d. Th. Ștefănescu, cl. II.—Limba română, d. Tr. Craian, el III. — Limba germană, d. N­. Hodoșiu, cl. IV, V. — Limba fran­cesă, d. D. Ionescu, cl. I. div. Scala Normală Carol I. — Limbistica, cl. I. Suchianu, cl. I. — Religiunea, par. R. Răsvănascu, cl. II. — Matematica, d. C. Vrana, cl. III­ — Geografia, d. C. A­­lesandrescu, cl. IV. Scala Centrală de Fete. — Șciințe natu­rale, d. G. Eustatiu, cl. I. — Pedagogia, d-ra Alex. Filionescu, cl. IV. Institutul­ C. Iroteni.—Limba Italiană, cl. G. Frollo, cl. I, II și III. Seminatul­ Nifon. — Geografia, cl. II. — Limba elenă, cl. III. — Limba elenă, cl. IV. Reproducem­ următorele serii, care au fost­ publicate numai în edițiunea pentru Capitală a numă­rului precedinte : Serviciile telegrafică ală , Agenției Havas. Londra, 21 Iunifi. — Daily­ News anun­dță că Perla trimite tunuri în Dardanele și pe costele nordice ale Bosforului. Roma, 21 Iunifi. — Legațiunea Italiei la Constantinopole e înălțată la rangul ei de ambasadă. Cornițele , Gorti părăsesce mâne Roma spre a se duce la­­ Constantinopole ca ambasadorii. Meetinguri s’afi țînut și în mai multe o­­rașe pentru a cere sufragiului universalii. Diarulü VItalie dice că autoritățile oto­mane n’afi permisă vaporului care ducea haremului ex­pedivului de a trece Darda­­nelele, nici de a debarca la vre­un fi alt­ fi puntfi ală teritoriului turcesc și de­cât și pe insula Cipru. Se crede că Ismail-pașa va adresa unui protestfi Sultanului.

Next