Romanulu, iunie 1880 (Anul 24)
1880-06-11
tensisa întrebuințarea limbei române în biserici și a mersü pănă a face să se ardă cărțile de rugăciune tipărite în acesta limbă. Elfi găsia aci unü instrumentă de grecificare pe care o lu putea considera cu orecare dreptă ca eficacie. Totfi așa a fostă și cu sculele ; înséma ordină vizibala din 1878 a autorizată crearea de scóle române în Turcia și de atunci s-aă deschisă cincispre-czece pentru băeți și trei pentru fete, cu peste două mii de elevi și douăzeci și unu de profesori. Aceste scóle se susțină prin subvențiuni alocate de comune și prin donațiuni Volontare pe lângă care se mai adauge 00.000 lei proveniți de la ministerul instrucțiunii publice din România. Se pote prevede că într’ună ană numărului scolelor române esistaă se va îndoui. Acesta e în resumată espunerea cestiuniimise a Cuțo-Vlahiloră. Românii, despărțiți de ei prin Bulgaria, nu se gândescă, celă pucină pentru momenta, la cea mai mică anesiune. Deru nu e óre lucru firescă că ei se silescă, precum dacă și alții, de-a stabili oă legătură mai intimă între denșii și poporațiunile pe cari le privescă ca uă fracțiune a propriei lor familii ? DérO ce însemneză acestă agitațiune platonică, agitațiune celă multă de tendințe, pe lângă aceea cu care ne amenință Albania ? S’a tăgăduită însemnătatea acestei mișcări la începutul ă iei; astăzi trebuie se se recunoscă că liga albanesă există în realitate ; creștini și musulmani facă parte din ea și Miridiul vină se se alăture și ei. Mișcarea tinde la autonomia, acesta se vede din tote ; încurajiările din afară nu lipsescă și se vorbesce de preoți italiani cari cutreera în mare numără Albania de Nord, pentru a respândi idei separatiste... SCIRI D’ALE PILEI Din Capitală. Aspra, s’a ținută la Ateneă întrunirea delegațiloră col. IV de Iltovfi. întrunirea s’a deschisă de d. Gr. Serurie, alesă delegată în Capitală, care în numele celorălalțî delegați din orașă, a arătati scopulă întrunire!, spunândă că delegații orașului au voită să se sfătuiască cu frații soră de la țară asupra candidațiloră col. IV. Apoi d. Al. Candiano-Popescu a rostită, in timpă de mai bine două oră, ună discursă multă și cu căldură aplaudată de ascultători și plină de idei, de simțiminte și de sfaturi din cele mai patriotice. D. N. Fleva a rostită asemenea câteva cuvinte, prin care a făcută cunoscută delegaților, numele și calităților personeloră propuse de comitetul electorală ală partidei liberale. Intrucâtă priveșce starea generală a țării d. Fleva a cjisü : cândă vreți să judecați mă guvernă, întrebați-vă : sunteți mai bine astăzî, de câtă erați acum patru ani? și voci unanime aă respunsă : Da, suntemă mai bine, să traiesc o guvernulă ! D. Fleva a fost aclamată de delegați, împreună cu d-nii Arghiropolu și Filitis, ca candidați pentru col. IV și jud. llfovă. In sfîrșită, d. Service a citită din nou lista candidaților, care iarăși a fostă aclamată și a rugata pe delegați să fie uniți, căci neunirea a făcută să perchepă col. I de 11 1oră. întrunirea s’a sfîrșită pe la 10/2 ore, în aplausele generale ale delegațiloră. a A fără corpură profesorală din capitală întrunită la liceulă Sf. Sava a procedată la alegerele a trei membrii pentru consiliul generală ală instrucțiunei publice. La cea d’anteiă votare, la cari au luată parte 55 votanți, ne întrunindă majoritatea absolută decâtă d D. A. Lauriană, s’a procedată la ună ală douilea scrutină, în urma căruia au fost aleși d-niî C. I. Georgianu și G. Dem. Teodorescu. * A séra a sosită în Bucuresci d. Camille Farcy, unul din redactorii diarului la France, simpaticulă filo-românfi, care cu atâta căldură apără în presa francesă causa nostră și care a făcută campania ruso-turcă din 1877—78 în calitate de corespondentă. D-sea face uă călătoriă de studiu în Orientă. Din Județe. 3 piarulă Vocea Botoșaniloră ne spune că angina de care orașulă și județulă Botoșani a suferită mulți ani, iarăși a începută să ’lă bântue. Câteva cașuri s’aă ivită de curendă în Botoșani, cam temperate, ce este dreptă, dură maî multe cașuri mai violente și cam de la începutulă primăvereînă avută și ad âncă locă în comuna Dobărceniî. D-lă T. Maican spune că în Dobărcenî acésta epidemie ară fi făcută ravagiuri forte mari; că într’uă singură familie ară fi murită șăse copii, adică toți câți erau în casă, că ajutorele medicale lipseau și că măsurile de isolare și desinfectare nu erau delocă aplicate. Se dise énse din altă parte, că îndată după informațiunele d-lui Maican, d-lă medică primară de județă s’ară fi transportata la fața locului, și că ar fi prescrisă tote măsurile necesare pentru combaterea răului. * pilele trecute, at fi publicată uă dare de somn asupra stării rele în care să găsesce șoseua Curtea de Argeș-Râmnicului Vâlcea și amă rugată pe autoritățile datore a îngriji de drumuri să dea măsuri grabnice și eficace spre a restabili comunicațiunea între acele două centruri, care sunt cu totul și lipsite de altă felă de comunicare. O. ingineră-șefă ală jud. Argeșfi ne face cunoscuta că acea șosea fiind și cale mixtă, numai terasementele și petruirea suntă în sarcina județului, pe cândă podurile privescă pe stază , că, chiară de la 6 Maî, s’a fi luată măsuri pentru repararea tetasementeloră și petruirea și s’a cerută ministerului a îngriji de repararea poduriloră. Punend și aceste nouî amănunte supt ochii d-lui ministru ală lucrărilor publice, amănunte care nu facă decâtă a dovedi reaua stare a numitei căi de comunicare, rugămă cu stăruință pe d. ministru, în numele celor mai legitime interese ale districtelor Argeșă și Vâlcea, să bine-voiascá a face ca numita șosea să fie pusă în stare de a servi la comunicare; căci daci acesta nu se va face în campania de acum, terasmentele se vor strica din nou și munca și cheltuielele județului vor fi perdute. Ne place să credemă că justa nostră reclamare va dobândi uă satisfacere imediată. Cin terile latine. Prin decisiune ministerială, divisiunea cavalerilor elevi sunt oficialî la scala de aplicațiune de cavalerie de la Saumur este suprimată. Urmezá dără că nu se voră mai primi în gagieri voluntare pentru disa școlă Din străinătate Se anundă din Londra, către die Fresse, că bancă Rotschield a comunicată în modă oficială ministrului de financie din Petersburg, că va întrerupe negocierile de împrumuturi cu Rusia déca nu se va pune mă capătă măsurilor luate contra evreiloră. vf Se telegrafieza următorele din Berlin către Gazetta de Colonia : »Se confirmă spunea că Englitera a făcută Turciei și Muntenegrului propunerea, de a rectifica fruntariile spre Dulcegno și gura Boianei. Austro- Ungaria este dispusă să primescă acesta propunere, care de asemenea este bine văzută de Portă și Montenegrin * Neue Freie Presse publică urmatorea telegramă ce i se trimite din Giurgiu cu data de 18 iunie : »Ună vaporă rusesc fi a adusă acum și câteva cile 10,000 pusei la Rusciuk, unde au fost primite de autoritățile bulgare.* * * Depeși din Bombay anuncță că Ja Kub Khan va fi pusă bilele acestea în libertate. Este probabilă că elă va primi uă pensiune din budgetur Statului indiană. In Fremden-Blatt găzimfi oă telegramă din Athena, cu data de 19 Iunie, în care se zice ca guvernulă grecă este decisă a chiema supt drapele reservele spre a forma oă armată forte de 38,000 omeni. Societatea Concordia Română Comisiunea pentru esposițiunea națională industrială din București, la 1880. Societatea «Concordia Română», convinsă de influența binefăcătore ce exposițiunile exercită asupra comerțului și industriei unei țări, și avâadă în vedere starea în genere înapoiată a acelor ramure de înavuțire și propășire națională la noi, și’a propusă ca mijlocu de contribuire la ameliorarea loră, a deschide la 1 Septembre viitoră, în localul său din strada Rahovei No. 16, un esposițiune națională de tote productele industriale române, esposițiune ce va dura două luni, de la 1 Septembre, când se va inaugura deschiderea acestei esposițiuni și până la 1 Noembre viitoră. Pentru îndeplinirea cu succes a unui scop atâtă de bine-făcătoră, Comisiunea se grăbesce a aduce acesta la cunoșcința publică ROMANULU, il IÜNIU 1880 invitândă și rugândă pe toți Românii ce se intereseza de viitorulă țăreiloră, să bine- i voiască a’î da totă concursulă necesară, pentru realisarea unei întreprinderi menită a concurge, în modă puternică, la desvoltarea și propășirea intereseloră nóstre economice, luândă parte la serbarea ce Societatea în marginea puterilor sale pregătesce Ii pentru încoronarea muncei Prin urmare suntă rugați cu insistență toți producătorii români de orice obiecte de mână sau opere de arte, de stiințe sau industrie precum: domnele, domnișorele, pictorii, desemnatorii, sculptorii,litografii, tipografii, librarii, legăturii de cărți, fotografii, autorii de diferite cărți științifice și didactice, industriașii, fabricanții și comercianții i să bine-voiască a trimite câte două-trei mostre (probe)din productele industriei d-lorfi, fie numai pentru a figura printre obiectele esposițiune în timpula duratei sale, fie cu scopul d’a se vinde. Totărădată se face cunoscută d-lorfi esposanți din țară că obiectele ce voră bine voi a trimite să fie însoțite de orecare note relative la natura acelor obiecte, la mărimea sefi câtimea loră, decă suntă sefi nu de ventiare și cu ce preță, déca trebuie să li se restituie după închiderea esposițiunei sefi că remână proprietatea Societăței și în fine ori ce alte observațiuni vor crede necesarie; apoi să se arate, numele, pronumele, profesiunea și domiciliulu esposantului, cu strada și numărului casei în orașele mari, orfi pentru lămuririle de care voră ave trebuință să bine-voiască a se adresa în totă timpulă comisiunea, la adresa menționată. Obiectele de espusă voră trebui să fie sosite comisiunea celă multă până la 15 Augustă viitoră, spre a se putea clasa și arangia până la 1 Septembre. Productele ce se voră găsi demne de încuragiată de către juriul și esposițiune! voră fi premiate după ordinul de merită , cu medalia de aură, de arginta și de bronză, séa li se vor ă face mențiune onorifică. Supt semnația nu se îndoescă ună singură momenta că, în fața imperiosei necesități ce cu toții simțimă pentru protegeacomerțului națională și pentru aventură industriei române, presa care a dată în totoideauna concursul ă ieî bine-voitorii și puternică oricărei cestiuni menite a contribui la îmbunătățirea economică a țerei, nu va lipsi a susține și acestă întreprindere, pe care noi credend’o de căpetenie o punem și suptă protecțiunea tutuloră Românilor, în genere și a presei în particulară. Membrii comisiunei pentru esposițiune : C. Porumbaru, generală Carol Davila, C. Troteanu, B. P. Hăsdău, G. Misail, I. Lupulescu, T. Nica, Paulina Zaharescu, Emil Costinescu, G. I. Teclu, D. A. Laurian, Pană Constantinescu, Ștefan St. Sihleanu, I. Socec, N. Carapani, D. Marinescu Bragadiru, D. Rădulescu, G. Ionescu, P. Georgescu, V. Georgescu, G. Neamțu, P. Mihăilescu, St. Petroniu, D. Ionescu, L. P. Niculescu, G. Stăncescu, Lazar Ștefănescu, Tănase Dimitrescu, Chiriță Teodoru, Răducan Ioan, M. Mandrea. talon, conform art. 10 din legea comptabilității generale, acesta vărsare considerându-se ca deposită provisoriei, care urmază să fie înlocuită în monetă, la espirarea celor și 10 bile fixate de publicațiune pentru completarea primului vărsămentă de 25 la sută. Totă ca deposite provisorii se vor considera și vărsările mixte, adică : acele ce se vor fi face parte în numerariă (aură sefi argintă națională) și parte în bonuri de tesaură sefi bilete ipotecare. Fiecare declarațiune de supt-scriere vă veți înscrie în registru No. 3, după indicațiile rubricelor ce elfi conține. Supt-scrierea durătă în cjflele de Jouî, Vineri, Sâmbătă, Luni și Marți , 12, 13, 14, 16 și 17 luni și curentă, de la orele 11 dimineța până la 4 după amedi. In sera dilei de 17 Iuni, imediată după închiderea supt-scrierii, (4 ore), veți copia supt-scrierile ce se vor fi face la acea casierie. In borderoală modelui No. 4 , pe care o să veți espedia, cu poșta din acea zi, ministerului. In deceniile de la publicarea avisului pentru facerea repartiției, supt scriitorii vor fi completa restului de 15 la sută de la acel 10 la sută până la 25 la sută , care formeză prima vărsare. Pentru vărsarea complimentului de 15 la sută veți libera unui noui titlu din registrul modela No. 5. Personele cari vor fi depusă bonuri de tesaur și sau bilete ipotecare, le vor înlocui cu aură sau monetă națională de argintă, do uă dată cu vărsarea restului de 15 la sută. Pentru acestși sfîrșită, supt scriitorii vor fi depune și recepisele ce le-ațî liberată, achitate pe contra pagină , dându-le unui singură litiu provisoriui din registrulfi modelă No. 5, pentru intrega vărsare de 25 la sută asupra sumei [supt scrisă ] săfi repărțită. In casă că repartiția va fi prea mare în câtfi ar fi trebui să restituie vr’uă sumă supt scriitorilor si din vărsarea celor fi 10 la sută, eî vor fi aduce titlului ce ’lfi posedă, pe care vi’l vor fi chitanța de primire, liberându’î unui altulfi pentru suma cuvenită a răspunde dreptă 25 la sută făcând fi despre acesta operație uă notă în registru de suptscriere, astftfel fi: »Titlul fi, No..., anulată și înlocuiții prin titlul fi No....* Pentru presentarea declarațiunei de suptscriere de către altă personă de câtfi suptscriitorulfi, și pentru semnarea de primire a titlurilorfi, mă referă la cele ce vi s’afi comunicații cu ordinului No. 17,434, inserată în Monitorul, oficialii, de la 6 (18) curentă. Primiți, vă rogfi, d-le casieră, asigurarea considerației mele. P. ministru, Ant. Carp, care acesta explica motivului actului de desperare ce încercase. Elădicea că i s’a securestrat și pensiunea, singurului sefi mijlocfi de esistență, fără nici uă sentință să fiotărîre a tribunalului. BANCA NAȚIONALA Circulara d-lui ministru de finance, cu Mo. 17.696, din 7 Iunie curenții, către d-niî casieri generali de județe. Domnule casierii. După cum veți fi vădutfi din publicațiunea inserată pe ultima pagină a Monitorului oficială, cu începere de Jouî, 12 Iunie curentă, se va deschide supt scriere publică pentru plasarea primei emisiuni a acțiunilor băncei naționale a României. Acestă operațiune, avendă a se face de către dv., amâonare a vă atrage băgarea de somn asupra regulelor ce aveți a pădi în acestă ocasie. Fiecare supt scriitor și va semna oă declarațiune de supt-scriere, modelă No. 1, purtând o timbrală de 25 bani, în care va arăta, pe lângă celelalte indicațiuni necesare, strada și numerulă casei unde domiciliază. D’uă dată cu presentarea acestei declarațiuni, supt-scriitorii vor vărsa, în aură seă în monetă națională de argintă, 10 ° C asupra sumei supt-scrisă, sefi 50 lei de fiecare acțiune. Acesta vărsare va putea fi înlocuită prin uă depunere de bilele ipotecare sefi de bonuri de tesaură neajunse la scadență. Pentru vărsările în aură sefi în monetă națională de argintă, veți libera, din registrul si modelă No. 5, țin titlu provisoriui. Pentru depunerile în bonuri de tesaură neajunse la scadență sefi bilete ipotecare, ,veți libera depunetorilor fi uă recepisă cu FELURIMI. Morte accidentală.—țfiarului Armonia din Romană relateză următorele fapte : In ziua de 29 Maiă espiratii, c’amfi pe la orele 0 p. m., evreulă Froim sin Sulăm Grimfeld plecândfi din strada mare spre a se duce la comuna Bacești, plasa Fundului jud. Roman de unde era de locă, în uă căruță cu mă calfi și ajungendfi în dreptulă caseloru d-lui George Acsintescu din despărțirea de galbenă s’a resturnat și căruța peste elfi și ’s a pricinuită martea. * înecare.—In ziua de 31 Mai fi, băiatului Vasile Mesticăneanu, mergendă spre a se scălda în apa rîului Moldova s’a înecată la loculă unde sunt fi făcute digurile comunale spre apărarea orașului. Cadavrului lui nici pe ne astă|Î nu s’a putut fi afla. * Încercare de sinucidere.—Totui Armonia ne spune că în ziua de 1 Iunii, pensionarului Alecsandru Petrovici, fostă căpitană în armată, a atentată la viața sea prin strangulare. Pe la ora 1 d. a., elfi a legată uă fringhiă de căpriorului casei în podfi, și după ce ’șî a pusă lațului de gâtji și-a dat și drumulă pe gura podului în sală. Scomdură ce a făcută în acestă moment și a atras și pe amanta lui care se afla într’uă cameră de alături și acesta vedendu’lăspânduratfi a începută să strige ajutorii. In intervalulfi acesta sosi d. Ioan Botez, grefierulă tribunalului, dimpreună cu sergentulfi de puntfi și tăindu’î imediată strengulfi îlă luară și ’lfi sc oferă în curte, înse spânduratului nu da nici unei semn sl de vieță. In urma silințelor fi d-lor si doctori Secoșanu și Maixner, căpitanul Petrovici, a putut fi fi readusă la viață pe la orele 8 sera. S’a găsit fi uă scrisore a căpitanului prin 539 PARTEA ECONOMICA Mișcarea porturilor române. Verciorova, 7 Iuniă. Bast, sosite încărcate 2, deșerte 1. Imports, 80,000 kgr. lemne. Becheta, 7 Iuniă. Bast, sosite încărcate 1; pornite deșerte 1. Importa, 200 kgr. ferărie. Călărași, 7 Iuniu. Bast, sosite încărcate 1. deșerte 1; pornite încarcate 3. Importa, 7,115 kgr. fructe și făină. Esporta 191 chile porumba și 800 kilog, lemne de salciă. Grâulu ghirca (60 libre), 70—73 lei. Brăila, 7 Iunie. Bastimente sosite încărcate 2, deșerte 5 , pornite încărcate 10, deșerte 17. Importa: 10,000 kilog, diferite mărfuri. Esporta, 292 chile grâu ghirea. Galați, 6 Iunie. Bastimente sosite încărcate 1, deșerte 5 ; pornite încărcate 1, deșerte 2. Importa, 190,000 diferite mărfuri. Esporta, 752 chile Brăila grâu, 201,220 kilog, cherestea și 888,577 kilog, diferite mărfuri. Ovăzuia, 62 lei. Tulcea, 7 Iunia. Bastimente sosite încărcate 7, deșerte 19, pornite încărcate 13, deșerte 5. Importă, 78,105 kilog, diferite mărfuri. Esporta, 42,370 kilog, diferite mărfuri. Severin, 8 Iunia. Bastimente sosite încărcate 1, deșerte 1. Esporta, 418,000 kilog, lemne. Grâulă ghirca (60 libre), 110—117 lei; porumbuia 84—87 lei. Tulcea, 8 Iunie Bast, sosite încărcate 2, deșerte 1; pornite încărcate 2, deșerte 1. Importa, 6,076 klgr. diferite mărfuri. Esporta, 11,442 klgr. diferite mărfuri. Esamenele scoilelorîi secundare 11 Iunier. Liceulă Sf. Sava.—Sciințele naturale, d. D. Ananescu, cl. II. —• Limba francesă, d. T. Tănăsescu, cl. III. Liceulă Mateiă Basarabă.— Repaos fi. Gimnasiulă Lazăru.—Matematică, d. D. Mirescu, cl. I.—Științe naturale, d. St. C. Mihăilescu, cl. II. Gimnasială Mihail Bravulă.—Istoria, d. C. Adam, cl. I.—Limba francesă , d. R. Davidescu, cl. II.—Limba latină, d. C. Adam, cl. III.—Religia, por. Georgescu, cl. IV.—Geografia și caligrafia, d. N. Saegiu, cl. I div. Gimnasială Cantemiră.— Matematică, d. C. Ștefănescu. Riboy, cl. II.—Limba francesă, d. R. Novianu, cl. III.—Limba latină, d. P. Popescu, cl. IV. Seminarială Centrală.—Limba latină, d. D. T. Dobrescu cl. III. Scala de comerciă. — Limba francesă, d.l. Dimitriu, cl. I. — Comptabilitatea, d. Th. Ștefănescu, cl. II.—Limba română, d. Tr. Craian, el III. — Limba germană, d. N. Hodoșiu, cl. IV, V. — Limba francesă, d. D. Ionescu, cl. I. div. Scala Normală Carol I. — Limbistica, cl. I. Suchianu, cl. I. — Religiunea, par. R. Răsvănascu, cl. II. — Matematica, d. C. Vrana, cl. III — Geografia, d. C. Alesandrescu, cl. IV. Scala Centrală de Fete. — Șciințe naturale, d. G. Eustatiu, cl. I. — Pedagogia, d-ra Alex. Filionescu, cl. IV. Institutul C. Iroteni.—Limba Italiană, cl. G. Frollo, cl. I, II și III. Seminatul Nifon. — Geografia, cl. II. — Limba elenă, cl. III. — Limba elenă, cl. IV. Reproducem următorele serii, care au fost publicate numai în edițiunea pentru Capitală a numărului precedinte : Serviciile telegrafică ală , Agenției Havas. Londra, 21 Iunifi. — Daily News anundță că Perla trimite tunuri în Dardanele și pe costele nordice ale Bosforului. Roma, 21 Iunifi. — Legațiunea Italiei la Constantinopole e înălțată la rangul ei de ambasadă. Cornițele , Gorti părăsesce mâne Roma spre a se duce la Constantinopole ca ambasadorii. Meetinguri s’afi țînut și în mai multe orașe pentru a cere sufragiului universalii. Diarulü VItalie dice că autoritățile otomane n’afi permisă vaporului care ducea haremului expedivului de a trece Dardanelele, nici de a debarca la vreun fi alt fi puntfi ală teritoriului turcesc și decât și pe insula Cipru. Se crede că Ismail-pașa va adresa unui protestfi Sultanului.