Romanulu, iunie 1880 (Anul 24)
1880-06-25
ANULU DOUE--1 DECI ȘI PATRU VOIESCE ȘI VEI PUTE ANENCIURI. Linia de 30 litere petit, pagina IV, — 40 bani Deto , » , pagina III — 2 lei — A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea ziarului, LA PARIS, la Havas, Laffite et Cne, 8 Place de la Bourse, LA LONDON, la Eugene Micoud, No. 81 -A Fleet Street, London E. C. LA VIENA, la d-nil Haasentein și Vogler, Walfischgasse 10. LA HAMBURG, la d. Adolf Steiner, pentru tótá Germania. Articolele nepublicate se ardü. 20 BANI ESEMPLABULU Redacțiunea și Administrațiunea stradaf Domnei, 14 v yi i.r..! 1 MERCURI, JOII 25, 26 IUNIU, 1880/ LUMINEAZA-TE ȘI VEI FIIABONAHmENTE. in Capitală și districte: unii ană 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tate țările Europei, trimestru 15 lei se adresa : IN ROMANIA, la administrațiunea farului LA PARIS, la Havas, Laffite et Cune, 8 place de la Bourse. LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15 Fleischmărkt. IN ITALIA, la d. doctoră Gustavo Croce. Via San Benigno, 17, Genova. Scrisorile nefrancate se refusu. 20 BANI ESEMPLARULU Rlirik PQPI ^ CIREȘARU DUDUI Cald, 7 CUPTORU Europa cu destinatele iei colosale,căci de și este cea mai mică parte a lumei, ocupă totuși singură totă pamântul , ținându-i să supt predomnirea sa. Europa absorbe atâttu de multa universalitatea spiritelorü, încâtă tota ce se petrece în alte părți ale lumei dispare în rândul c cestiunilor ameninte și neînsemnate. Cu tote aceste, sunt unele părți ale lumei, în care începe a se da cestiunilor politice ore care însemnătate, nu artia ca cestiuni locale, ci numai ca unele ce au unii interesă direcții europeane. Intre acestea este în primulű rândă Asia, pe ale cărei imense teritorie începu a se agita și a se resolva astăzi cestiuni curată europeane. In Indii, în Afganistan, în Persia, în China se agită astăzi cestiuni curată europeane. Cestiunile relative la India, la Afganistan, la Persia sunt mai vechi și prin urmare mai cunoscute publicului. Cestiunea ruso-chineză, mai nouă și care amenință a deveni una din cele mai grave, abia acum începe a fi cunoscută, deși, după părerea nostru merită mai multă atențiune decâtă tóte celelalte. Suntă mai bine de cinci ani de cândă amă întrevăzută anevoințele ce le-ar putea crea Rusiei ună inamică dibactă și avută, deca ară pune în mișcare în contrast puterile colosale, deși încă amorțite, ale imperiului Chinei. In colonele Romanului amă manifestată încă de atunci temerile nóstre în acestă privire, arâtândă iotă ce ară putea face u acțiune luminată spre a redeștepta acele nenumărate poporațiuni, pline de mari calități ale imperiului cerescă, și ce inamică îngrozitoră ară putea să întâmpine atunci Rusia, în mersul ăiei triumfală în Asia. Prevederile nóstre, atunci clasate de mulți póte în domeniul temerilor chimerice, începu astăzi a se realisa. Cestiunea Kulijei ie dă înfățișare multă mai gravă decâtă s’ară fi putută crede la ivirea iei. Acestă cestiune, pe care o cunoscă deja cititorii noștrii, după ce a fostă mai anteră tratată pe tărâmură diplomatică și a costată degradarea și condamnarea la morte a diplomatului chineză însărcinată a negocia cu guvernulă rusescă, a intrată în urmă într’uă fașă nouă. Guvernul chineză a lăsată la uă parte tratativele diplomatice și, desaprobândă purtarea și concesiunile făcute de represintantulă său pe lângă Rusia, a luată u atitudine forte ostilă, care a ajunsă acum până la ună conflictă armată. Serii publicate de Ziare Berlinese, din sorginți bine informate, spune că trupele ruseșc din provincia Kuldjea au fost abătute și isgonite de pe teritoriul în litigiă. Unele organe rusești neagă faptulă, presa berlineză menține însă esactitatea informațiuniloră ies cu atâta convingere încâtă, fiind date isvarele din care unele ziare berlineze își retragă soliile, este anevoie de a crede ca Rusia n’a încercată să înfrângere seriosa pe teritoriul, unde voia să’și transforme ocupațiunea vremelnică în dominațiune definitivă. Nici uă dată nu trebuie ca cineva să-și desprețuiască inamicii. Acesta este adevărată mai cu osebire când are cineva a face cu China, imperiă cu resurse și cu puteri uriașe, numai se fiă cine să le întrebuințeze și să le pună în mișcare. Chinezii sunt în adevără înapoiați în cultură, din cauză că prejudecățele loră religiose și naționale ’i-au oprită de a lua parte la progresul neîncetată ală omenirii. Ei însă aă revelată lumei de câțiva ani calități, cu ajutorul cărora orice poporü pate se ajungă forte departe pe tote căsele. Inteligenți, activi, muncitori la celă mai înaltă grabă, industriași , sobrii,viguroși stăruitori, nu le lipsesce de câtă cultura modernă, de câtă contactală cu lumea cultă și cu progresele pe tote căiele, spre a devenită putere uriașă în Asia. S’a zisă că la resbelă lipsescă de curagiă, și de tote celelalte cunoșcințe și calități ce se ceră astăzi puterilor armate. Faptul a dovedită că este în adevără așa, ânsă numai în parte ; mii de exemple dovedescă că nu curagială personală, că nu valorea individuală le lipsesce, ci numai schnța modernă a resbelului. Presintându-se ca uă mulțime desordonată și reă armată, în contra unor corpuri cari se mișcă ca ună singură omă, negreșită că nu potă întârzia de a fi deconcertați, împrăștiați, învinși și puși pe fugă, chiar mare de seară și curagială individuală. Dâră să se disciplineze și să se instruiască, conformă șoiinței militare moderne, acestă mulțime nenumărată, să’și procure arme bune, să’și formeze oficiali buni, și vomă vedea pe chineză devenindă celă mai bună soldată ; el are trei mari calități ale soldatului: vigorea, răbdarea și sobrietatea fatalismulă orientală și nepăsarea de marteal vor face și mai de temută. Avemă convingerea profundă că va veni mai curându sau mai târziu Ziua în care vomă vedea sevârșindu-se și acestă regenerare a Chinei. Ni se pare peste putință că civilisațiunea modernă să nu dobândescă și acestă mare triumfă, în mijlocul unei poporațiuni căreia nu’i lipsesce nici inteligința, nici activitatea, nici energia de a munci. Deja Japonulă face proprese răpezi supt îndemnul reformelor introduse conformă spiritului modernă ; acestă bună exemplu va produce, începe deja a produce efectulă săă asupra Chinei. Apoi miile de Chinezi, cari vină să caute în America de Nordă uă mai bună remunerare a muncei loră, readucă negreșită în patrie amintiri și învățăminte, care cu încetulă voră contribui puternică la îndrumarea țărei loră pe oă cale nouă. In fine, legațiunile chineze, stabilite de puțini ani în marele capitale ale Europei, capitaliștii chinezi, din care umi aă la Londra case din cele mai avute și mai puternice, vor fi atâte mijloce spre a permite civilisațiunii moderne de a pătrunde în celă mai mare și mai popolată imperiă ală lumei. El bine, când acestă mare operă a civilisațiunii se va realisa — și după câtă vedemă în lapon și chiar în China ea începe a se realisa—atunci se va schimba facia lucrurilor în Asia și până la orecare puntă chiar în Europa. Schimbarea va fi negreșită în favorea progresului, căci va fi ună fructă ală civilisațiunii. Cestiunea Kurdjei este uă manifestare de deșceptare. China care părăsea mai fără luptă mari teritorie, începe astăzi a se apăra. Asia centrală. Asia pe pământul a căreia orice putere înainta cu uă mână de omeni disciplinați și bine urmați, începe a se apăra singură. Dacă acestă mișcare de desceptare se va mai accentua, nu va trece multă și Asia va înceta de a fi tărâmulă ce servesce numai la mărirea disproporționată a unor puteri europeane ; oricare din aceste puteri va înainta cu pre mare temeritate, spre a găsi acolo mijlocele de predomnire în Europa, va găsi în Chinezi uă stavilă, care va mănține un echilibru trebuinciosă Europei și civilisațiunii. Amă completată întrucâtă va astăzi ideia emisă de noi acumă cinci ani. Aceste cugetări vor părea pute unora uă escentricitate, vă chinezerce , nu voră trece ânsa cinci ani, crede că noi, și atențiunea lumei întregi va fi atrasă spre resursele pe cari China le póte procura securității, liniștei și progresului omenirii, răspândită scomptată că Rusia propune a se trimite trupe în Epir și Tesalia, dorit cu condițiune ca flota englesască se le transporte cu consimțimentulă Puteriloră. Viena, 5 Iulie. — Nu este exactă că ar fi vorba să se cedeze Muntenegrului câteva teritorii lângă Podgorița în schimbul Dulimiei. Constantinopole, 6 Iulie. — Porta a răspunsă la ală treilea pantă ală notei identice a Puterilor, relativă la reformele în Armenia. In acestă răspunsă ea dice că, cu tóte dificultățile în contra cărora a avută să lupte în urma ultimului rebelă, ea n’a încetată de a ’și îndrepta totă atențiunea asupra îmbunătățirilor ordonate de tratatul din Berlin. In acestă scopă a trimisă în Armenia mai multe comisiuni speciale care au făcuta deja multă; ea a începută organizarea gendarmeriei și a însărcinată ofițeri indigeni și străini să elaboreze ună proiectă de regulamentă complectă, pe care Porta îl va lua în seriosă considerare. Districtele vor fi împărțite în comune; prefectură fiecărei comune va fi alesă din majoritatea populațiunei sub raportul religiei, sub-prefectură din minoritate. Se va înființa oă curte cu jurați pentru ună numără ore care de comune ; acestă curte se va transporta la fața locului unde crimele și delictele vor reclama presența iei, spre a înlesni ascultarea martorilor și a grăbi judecățile. A zecea parte din imposite, afară de impositele tutunurilor, sărei, aședămintelor, piese și vămiloră, se va întrebuința la desvoltarea instrucțiunii publice și lucrărilor publice. Nota se termină constatândă că Armenii nu formeză de câtă 17 părți dintr’uă sută din poporațiunea acestei regiuni. Londra, 6 Iulie. — Camera Comuneloră. — D. Wolff anuncță că va [interpela Joaia viitare pe guvernă spre a sei dacă a făcută mă schimbă de vederi cu celelalte puteri în scopul de a exercita midloce de constrîngere fațiă de Turcia în casă cândă ea ară refusa de a primiotărîrea conferinței din Berlin. El o va întreba afară de acesta dacă corespondința diplomatică relativă la acestă schimbă de vederi pote fi comunicată și dacă Camera va fi consultată înainte de a se întrebuința în contra Turciei mijloce de constrîngere. După uă vină discuțiune, bilulfi care tinde a veni în ajutorulmiseriei din Irlanda a fostă adoptată cu 295 voturi contra 217. Asgra, în urma imprudenței câtoră-va lucrători cari reparaă țevile de conducere pentru gază, că teribilă esplosiune s’a produsă în mai multe strade situate în vecinătate de Totenham și Court Road. Se numără vre-uă patruzeci de morți, mai mulți răniți și câte-va case dărîmate. SERVIȚII,LA TELEGRAFICI. ALE AGENȚIEI HAVAS. Depeși întârziate din causa întreruperii liniei în Austria. Constantinopole, 5 Iulie. — Cornițele de Hatzfelt, ambasadorul Germaniei, va comunica astăzi Porței nota colectivă a Puterilor, cuprindend hotărîrea conferinței din Berlin, Londra, 5 Iulie. — Se telegrafiază din Pera către Daily News că numeroși mahometani adresază Sultanului petițiune, cerendă ca stindardulă profetului să fiă desfășurată și se se proclame resbelulă sântă. Porta dă bani tutuloră Albanesiloră cari dorescă se mârgă a se bate în contra Grecilor și Muntenegreniloră și le înlesnesce mijlocele de a se reintorce în Albania. Roma, 5 Iulie. — Ruptura relațiunilor între Vatican și Belgia face posibilă retragerea cardinalului Nina din postură seă de secretară de Stată deorece purtarea sea în conflictulă cu guvernul belgiană a fostă în contradicere cu purtarea Papei. Epistola lui Leon XIII către archiepiscopală din Malines n’ară fi fostă aprobată de cardinalulă Nina care prevedea cele ce s’aă ivită după publicarea iei. Papa ară fi cedată curentului contrară planului stabilită. S’a decisă ca fântulă Scaună se trămită deuăcamdată la Bruxelles ună însărcinată de afaceri fără caracteră oficială. Londra, 5 Iulie, miedula nopteî. — L’a nn . —.— ---——------------- D. ROSETTI LA PARIS piarele parisiane primite ieri și astazi daă sema despre ună prânză dată în capitala Franciei de cerculă Concordiei și ală Parlamentelor, în onórea d-lui Rosetti, prânză la care au asistată mai mulți dintre bărbații cei mai însemnați ai Franciei și la care s’au rădicată diferite toaste pentru Francia, pentru România, pentru unirea Parlamenteloră etc. Eeo ce ne spune le Télégraphe, de la 3 Iulie, asupra acestui banchetă : «Ună mare prânză s’a dată la cerculă Concordiei și ală Parlamentelor, în onorea d-lui Leon Say, președintele Senatului și a d-lui Rosetti, președintele Camerei deputaților din România. Ună mare numără de senatori și deputați asistaă la acestă prânză. »D. Lyon Say a pronunciată câteva cuvinte spre a defini misiunea cercurilor parlamentare. D-sea a comparată acestă instituțiune cu cluburile cele mari din Englitera, care exercită uă înfluință politică atâtă de legitimă. »D. Rosetti, într’ună discursă care a fostă forte aplaudata, a amintita că România datoreste totală Franciei: »Noi iubimă Francia, adisă d-sea terminândă, precum ună »miă iubesce pe mama mea, și suntemă »galo-romanii de la Dunăre.* »Serata s’a terminată printr’ună mică discursă ținută de d. Pascal Duprat, amică din copilărie ală d-lui Rosetti.“ L’Evénement, vorbindă și elă despre acestă prânză, ne aduce următorele amânunte : »Cerculă Parlamentului a oferită erî ună mare prînză d-lui Rosetti, supt președința d-lui Massot, senatoră. »Printre personele presinte, să citămă pe dol. Leon-Say, Pascal Duprat, Lecomte, Boudeville și mai mulți alți senatori și deputați. »La sfîrșitul prînzului, care a fostă dintre cele mai animate, președintele cercului, d. Massot, a pronunciată uă alocuțiune forte caldurosă aplaudată. D. Léon Say a luată apoi cuventură și, după ce a amintita importantulă locă ce ocupă cluburile în Englitera, a rădicată mă toastă pentru succesul și desvoltarea Cercului Parlamentului. După aceia s’a rădicată d. Pascal Duprat și a ținută una discursă plină de vervă, în care a arătată bunele relațiuni ce asistă de mulți ani între Francia și România, pe care a numită-o într’ună chipă pitorescă Francia de la Dunăre. D. Rosetti ’i-a răspunsă, și, după ce a făcută în câteva cuvinte istoriculă României , d-sea a mulțămită Franciei pentru graciasa ospitalitate ce a oferita în totădauna compatrioților« sgî și d-sele. Eco ce descriere ne aduce le Voltaire despre banchetulă acesta : »Ună prânză strălucită s’a dată asgră de către cerculă Concordiei și ală Parlamentelor d-lui Rosetti, președintele Camerei deputaților din România. »Dintre ospeți citămă pe: d-ni: Léon Say, Massot, senatori; Pascal Duprat, Leconte, Boudeville, deputați, Demiigny, consilieră municipală, etc. »Mai multe toaste s’aă rădicată, între alții de d. Massot, care a băută pentru unirea Parlamentelor, în persona d-lorü Rosetti și Léon Say. Președintele Senatului a mulțămită prin câteva cuvinte forte aplaudate. »După densulă, d. Pascal Duprat, vechiă camaradă ală d-lui Rosetti, a băută pentru România, arătând originea acestei țări. In fine d. Rosetti a amintită că déca Francia pore dice că e mama Libertății, România póte revendica onorea de a fi fiica iei. »Acesta improvisare a fostă salutată prin aclamările asistenței.* In fine la Justice ne procură urmatorea dare de somn : »Ună mare prânză s’a oferită era la cerculă Parlamentului, rue de Rivoli, 242, dlu Rosetti, președintele Camerei deputaților din România; D. Léon Say, președintele Senatului, dd. Massot, senatoră ; Pascal Duprat. Lecomte deputată, asistaă la banchetă. Intr’ună discursă forte simpatică, d. Léon Say a definită misiunea unui cerc ca acela ală Parlamentului. D-sea a comparată acesta instituțiune cu marile cluburi din Englitera care exercită uă influență politică atâtă de legitimă, și a esprimată certitudinea că Cerculă Parlamentului va avea totălă asemenea destinată. »D. Rosetti, răspunzendă la mă țoastă ală d-lui Massot, a esprimată arZînda sea afecțiune pentru Francia, simțimentă pe care ’să împărtășescă toți Românii. ,Noi »iubimă Francia, afirmă d. Rosetti, pre»cum fiul îi iubesce pe mama sea.* Discursul eminentului bărbată de Stată română a fostă în mai multe rînduri întreruptă de aplause. »Ună speech umoristică ală d-lui Pascal Duprat a încheiată serata, una dintre cele mai strălucite ce are a înregistra cerculă republicană ală Parlamentului.*