Romanulu, iunie 1880 (Anul 24)

1880-06-25

ANULU DOUE--1 DECI ȘI PATRU VOIESCE ȘI VEI PUTE ANENCIURI. Linia de 30 litere petit, pagina IV, — 40 bani Deto , » , pagina III — 2 lei — A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea­­ zi­ar­ului, LA PARIS, la Havas, Laffite et C­ne, 8 Place de la Bourse, LA LONDON, la Eugene Micoud, No. 81 -A Fleet Street, London E. C. LA VIENA, la d-nil Haasentein și Vogler, Walfischgasse 10. LA HAMBURG, la d. Adolf Steiner, pentru tótá Germania. Articolele nepublicate se ardü. 20 BANI ESEMPLABULU Redacțiunea și Administrațiunea stradaf Domnei, 14 v yi i­.r­­..! 1 MERCURI, JOII 25, 26 IUNIU, 1880/ LUMINEAZA-TE ȘI VEI FI­I­A­B­O­N­AHmE­N­T­E. in Capitală și districte: unii ană 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tate țările Europei, trimestru 15 lei­­ se adresa : IN ROMANIA, la administrațiunea farului LA PARIS, la Havas, Laffite et C­une, 8 place de la Bourse. LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15 Fleisch­mă­rkt. IN ITALIA, la d. doctoră Gustavo Croce. Via San Benigno, 17, Genova. Scrisorile nefrancate se ref­us­u­. 20 BANI ESEMPLARULU Rlirik­ PQPI ^ CIREȘARU DUDUI Cald, 7 CUPTORU Europa cu destinatele iei colo­sale,­căci de și este cea mai mică parte a lumei, ocupă totuși singură totă pamântul­ , ținându-i să supt predomnirea s­a. Europa absorbe a­­tâttu de multa universalitatea spi­­ritelorü, în­câtă tota ce se petrece în alte părți ale lumei dispare în rândul c cestiunilor a­meninte și ne­însemnate. Cu tote aceste, sunt­ unele părți ale lumei, în care începe a se da cestiunilor­ politice ore care însem­nătate, nu artia ca cestiuni locale, ci numai ca unele ce au unii inte­resă direcții europeane. Intre acestea este în primulű rândă Asia, pe ale cărei imense teritorie începu a se agita și a se resolva a­­stăz­i cestiuni curată europeane. In Indii, în Afganistan, în Persia, în China se agită astăzi cestiuni curată europeane. Cestiunile relative la India, la Afganistan, la Persia sunt­ mai vechi și prin urmare mai cunoscute publicului. Cestiunea ruso-chineză, mai nouă și care amenință a deveni una din cele mai grave, abia acum începe a fi cunoscută, de­și, după părerea nostru merită mai multă a­­tențiune de­câtă tóte cele­l­alte. Suntă mai bine de cinci ani de cândă amă întrevăzută ane­voințele ce le-ar­ putea crea Rusiei ună i­­namică dibactă și avută, deca ară pune în mișcare în contrast puterile colosale, de­și încă amorțite, ale imperiului Chinei. In colonele Ro­manului amă manifestată încă de atunci temerile nóstre în acestă pri­vire, arâtândă iotă ce ară putea face u­ acțiune luminată spre a re­deștepta acele nenumărate popora­­țiuni, pline de mari calități ale im­periului cerescă, și ce inamică în­­grozitoră ară putea să întâmpine a­­tunci Rusia, în­­ mersul ă­iei trium­fală în Asia. Prevederile nóstre, atunci clasate de mulți póte în domeniul­ temeri­­lor­ chimerice, începu astăzi a se realisa. Cestiunea Kulijei ie dă în­fățișare multă mai gravă de­câtă s’ară fi putută crede la ivirea iei. Acestă cestiune, pe care o cu­­noscă deja cititorii noștrii, după ce a fostă mai anteră tratată pe tă­­râmură diplomatică și a costată de­gradarea și condamnarea la morte a diplomatului chineză însărcinată a negocia cu guvernulă rusescă, a intrată în urmă într’uă fașă nouă. Guvernul­ chineză a lăsată la uă parte tratativele diplomatice și, de­­saprobândă purtarea și concesiunile făcute de represintantulă său pe lângă Rusia, a luată u­ atitudine forte ostilă, care a ajunsă acum până la ună conflictă armată. Serii publicate de Ziare Berline­­se, din sorginți bine informate, spu­ne că trupele ruseșc­ din provincia Kuldjea au fost a­bătute și isgonite de pe teritoriul­ în litigiă. Unele organe rusești neagă faptulă, presa berlineză menține însă esactitatea informațiuniloră ies cu atâta con­vingere în­câtă, fiind­ date isvarele din care unele ziare berlineze își re­tragă soliile, este anevoie de a cre­de ca Rusia n’a încercată să înfrân­gere seriosa pe teritoriul­, unde voia să’și transforme ocupațiunea vremelnică în dominațiune defini­tivă. Nici uă dată nu trebuie ca cine­va să-și desprețuiască inamicii. A­­cesta este adevărată mai cu osebire când­ are cine­va a face cu China, imperiă cu resurse și cu puteri uri­așe, numai se fiă cine să le între­buințeze și să le pună în mișcare. Chinezii sunt­ în adevără înapo­iați în cultură, din cauză că preju­­decățele loră religiose și naționale ’i-au oprită de a lua parte la pro­­gresul­ neîncetată ală omenirii. Ei însă aă revelată lumei de câți­va ani calități, cu ajutorul­ cărora ori­ce poporü pate se ajungă forte de­parte pe tote căsele. Inteligenți, ac­tivi, muncitori la celă mai înaltă grabă, industriași , sobrii,­­viguroși stăruitori, nu le lipsesce de câtă cultura modernă, de câtă contactală cu lumea cultă și cu progresele pe tote căiele, spre a deveni­tă putere uriașă în Asia. S’a zisă că la resbelă lipsescă de curagiă, și de tote cele­l­alte cunoș­­cințe și calități ce se ceră astăzi puterilor­ armate. Faptul­ a dove­dită că este în adevără așa, ânsă numai în parte ; mii de exemple do­­vedescă că nu curagială personală, că nu valorea individuală le lip­sesce, ci numai sch­nța modernă a resbelului. Presintându-se ca uă mul­țime desordonată și reă armată, în contra unor­ corpuri cari se mișcă ca ună singură omă, negreșită că nu potă întârzia de a fi deconcer­tați, împrăștiați, învinși și puși pe fugă, chiar mare de se­ară și cura­gială individuală. Dâră să se disciplineze și să se instruiască, conformă șoiinței mili­tare moderne, acestă mulțime ne­numărată, să’și procure arme bune, să’și formeze oficiali buni, și vomă vedea pe chineză devenindă celă mai bună soldată ; el­ are trei mari ca­lități ale soldatului: vigorea, răbda­rea și sobrietatea­ fatalismulă o­­rientală și nepăsarea de marte­al­ vor­ face și mai de temută. Avemă convingerea profundă că va veni mai curându sau mai târziu Ziua în care vomă vedea sevârșin­­du-se și acestă regenerare a Chinei. Ni se pare peste putință că civili­­sațiunea modernă să nu dobândescă și acestă mare triumfă, în mijlo­­cul­ unei popora­țiuni căreia nu’i lipsesce nici inteligința, nici activi­tatea, nici energia de a munci. Deja Japonulă face proprese răpezi supt îndemnul­ reformelor­ intro­duse conformă spiritului modernă ; acestă bună exemplu va produce, în­cepe deja a produce efectulă săă a­­supra Chinei. Apoi miile de Chinezi, cari vină să caute în America de Nordă uă mai bună remunerare a muncei loră, readucă negreșită în patrie amin­tiri și învățăminte, care cu încetulă voră contribui puternică la îndru­marea țărei loră pe oă cale nouă. In fine, legațiunile chineze, stabi­lite de puțini ani în marele capi­tale ale Europei, capitaliștii chinezi, din care um­i aă la Londra case din cele mai avute și mai puternice, vor­ fi atâte mijloce spre a permite civilisațiunii moderne de a pătrunde în celă mai mare și mai popolată imperiă ală lumei. El bine, când­ acestă mare operă a civilisațiunii se va realisa — și după câtă vedemă în lapon și chiar în China ea începe a se realisa—a­­tunci se va schimba facia lucruri­­lor­ în Asia și până la ore­care puntă chiar în Europa. Schimbarea va fi negreșită în favorea progresului, căci va fi ună fructă ală civilisa­țiunii. Cestiunea Kurdjei este uă mani­festare de deșceptare. China care părăsea mai fără luptă mari teri­torie, începe astă­zi a se apăra. A­­sia centrală. Asia pe pământul a că­reia ori­ce putere înainta cu uă mână de omeni disciplinați și bine urmați, începe a se apăra singură. Dacă acestă mișcare de descep­tare se va mai accentua, nu va tre­ce multă și Asia va înceta de a fi tărâmulă ce servesce numai la mă­rirea disproporționată a unor­ pu­teri europeane ; ori­care din aceste puteri va înainta cu pre mare te­meritate, spre a găsi acolo mijlo­­cele de predomnire în Europa, va găsi în Chinezi uă stavilă, care va mănține un­ echilibru trebuinciosă Europei și civilisațiunii. Amă completată întru­câtă­ va as­­tăzi ideia emisă de noi acumă cinci ani. Aceste cugetări vor­ părea pute unora uă escentricitate, vă chineze­­rce , nu voră trece ânsa cinci ani, crede că noi, și atențiunea lumei în­tregi va fi atrasă spre resursele pe cari China le póte procura securi­tății, liniștei și progresului omenirii, răspândită scomptată că Rusia propune a se trimite trupe în Epir și Tesalia, dorit cu condițiune ca flota englesască se le tran­sporte cu consimțimentulă Puteriloră. Viena, 5 Iulie. — Nu este exactă că ar­ fi vorba să se cedeze Muntenegrului câte­va teritorii lângă Podgorița în schim­­bul­ Dul­imiei. Constantinopole, 6 Iulie. — Porta a răs­­punsă la ală treilea pantă ală notei iden­tice a Puterilor­, relativă la reformele în Armenia. In acestă răspunsă ea dice că, cu tóte dificultățile în contra cărora a a­­vută să lupte în urma ultimului re­belă, ea n’a încetată de a ’și îndrepta totă a­­tențiunea asupra îmbunătățirilor­ ordonate de tratatul­ din Berlin. In acestă scopă a trimisă în Armenia mai multe comisiuni speciale care au fă­cuta deja multă; ea a începută organiza­­rea gendarmeriei și a însărcinată ofițeri indigeni și străini să elaboreze ună pro­iectă de regulamentă complectă, pe care Porta îl­ va lua în seriosă considerare. Districtele vor­ fi împărțite în comune; pre­­fectură fie­cărei comune va fi alesă din majoritatea populațiunei sub raportul­ re­ligiei, sub-prefectură din minoritate. Se va înființa oă curte cu jurați pentru ună numără ore care de comune ; acestă curte se va transporta la fața locului unde crimele și delictele vor­ reclama presența iei, spre a înlesni ascultarea martorilor­ și a grăbi judecățile. A zecea parte din im­­posite, afară de impositele tutunurilor­, să­­rei, aședămintelor, piese și vămiloră, se va întrebuința la desvoltarea instrucțiunii publice și lucrărilor­ publice. Nota se ter­mină constatândă că Armenii nu formeză de câtă 17 părți dintr’uă sută din popora­­țiunea acestei regiuni. Londra, 6 Iulie. — Camera Comuneloră. — D. Wolff anuncță că va [interpela Joaia viitare pe guvernă spre a sei dacă a fă­cută m­ă schimbă de vederi cu cele­l­alte puteri în scopul­ de a exercita midloce de constrîngere fațiă de Turcia în casă cândă ea ară refusa de a primi­otărîrea confe­rinței din Berlin. El o va întreba afară de acesta dacă corespondința diplomatică re­lativă la acestă schimbă de vederi pote fi comunicată și dacă Camera va fi consul­tată înainte de a se întrebuința în contra Turciei mijloce de constrîngere. După uă vină discuțiune, bilulfi care tinde a veni în ajutorul­­miseriei din Ir­landa a fostă adoptată cu 295 voturi con­tra 217. A­sgra, în urma imprudenței câtoră-va lucrători cari reparaă țevile de conducere pentru gază, că teribilă esplosiune s’a pro­dusă în mai multe strade situate în veci­nătate de Totenham și Court­ Road. Se nu­mără vre-uă patru­zeci de morți, mai mulți răniți și câte-va case dărîmate. SERVIȚII,­LA TELEGRAFICI. ALE AGENȚIEI HAVAS. Depeși întârziate din causa întreruperii liniei în Austria. Constantinopole, 5 Iulie. — Cornițele de Hatzfelt, ambasadorul­ Germaniei, va co­munica astăzi Porței nota colectivă a Pu­terilor, cuprindend h­otărîrea conferinței din Berlin, Londra, 5 Iulie. — Se telegrafiază din Pera către Daily News că numeroși maho­­metani adresază Sultanului petițiune, ce­­rendă ca stindardulă profetului să fiă des­fășurată și se se proclame resbelulă sântă. Porta dă bani tutuloră Albanesiloră cari dorescă se mârgă a se bate în contra Gre­­cilor­ și Muntenegreniloră și le înlesnesce mijlocele de a se reintorce în Albania. Roma, 5 Iulie. — Ruptura relațiunilor­ între Vatican și Belgia face posibilă retra­gerea cardinalului Nina din postură seă de secretară de Stată de­ore­ce purtarea sea în conflictulă cu guvernul­ belgiană a fostă în contra­dicere cu purtarea Papei. Epi­stola lui Leon XIII către archiepiscopală din Malines n’ară fi fostă aprobată de car­dinal­ulă Nina care prevedea cele ce s’aă ivită după publicarea iei. Papa ară fi ce­dată curentului contrară planului stabilită. S’a decisă ca fântulă Scaună se trămită de­uă­cam­dată la Bruxelles ună însărci­nată de afaceri fără caracteră oficială. Londra, 5 Iulie, miedula nopteî. — L’a nn . —.— ---——-------------­ D. ROSETTI LA PARIS piarele parisiane primite ieri și asta­zi daă sema despre ună prânză dată în capitala Franciei de cer­­culă Concordiei și ală Parlamente­­lor, în onórea d-lui Rosetti, prânză la care au asistată mai mulți din­tre bărbații cei mai însemnați ai Franciei și la care s’au rădicată di­ferite toaste pentru Francia, pen­tru România, pentru unirea Parla­­menteloră etc. Eeo ce ne spune le Télégraphe, de la 3 Iulie, asupra acestui banchetă : «Ună mare prânză s’a dată la cerculă Concordiei și ală Parlamentelor, în onorea d-lui Leon Say, președintele Senatului și a d-lui Rosetti, președintele Camerei de­­putaților­ din România. Ună mare numără de senatori și deputați asistaă la acestă prânză. »D. Lyon Say a pronunciată câte­va cu­vinte spre a defini misiunea cercurilor­ parlamentare. D-sea a comparată acestă instituțiune cu cluburile cele mari din En­glitera, care exercită uă înfluință politică atâtă de legitimă. »D. Rosetti, într’ună discursă care a fostă forte aplaudata, a amintita că România datoreste totală Franciei: »Noi iubimă Fran­­­cia, a­disă d-sea terminândă, precum ună »mi­ă iubesce pe mama mea, și suntemă »galo-romanii de la Dunăre.* »Serata s’a terminată printr’ună mică discursă ținută de d. Pascal Duprat, amică din copilărie ală d-lui Rosetti.“ L’Evénement, vorbindă și elă des­pre acestă prânză, ne aduce urmă­­torele amân­unte : »Cerculă Parlamentului a oferită erî ună mare prînză d-lui Rosetti, supt președința d-lui Massot, senatoră. »Printre personele presinte, să citămă pe dol. Leon-Say, Pascal Duprat, Lecomte, Bou­­deville și mai mulți alți senatori și deputați. »La sfîrșitul­ prînzului, care a fostă din­tre cele mai animate, președintele cercului, d. Massot, a pronunciată uă alocuțiune forte caldurosă aplaudată. D. Léon Say a luată apoi cuventură și, după ce a amin­tita importantulă locă ce ocupă cluburile în Englitera, a rădicată m­ă toastă pentru succesul­ și desvoltarea Cercului Parlamen­tului. După aceia s’a rădicată d. Pascal Duprat și a ținută una discursă plină de vervă, în care a arătată bunele relațiuni ce asistă de mulți ani între Francia și Ro­mânia, pe care a numită-o într’ună chipă pitorescă Francia de la Dunăre. D. Rosetti ’i-a răspunsă, și, după ce a făcută în câte­va cuvinte istoriculă României , d-sea a mulțămită Franciei pentru graciasa ospita­litate ce a oferita în totă­d­a­una compa­trioților« sgî și d-sele. Eco ce descriere ne aduce le Vol­taire despre banchetulă acesta : »Ună prânză strălucită s’a dată a­sgră de către cerculă Concordiei și ală Parla­mentelor­ d-lui Rosetti, președintele Came­rei deputaților­ din România. »Dintre ospeți citămă pe: d-ni: Léon Say, Massot, senatori; Pascal Duprat, Le­­conte, Boudeville, deputați, Demiigny, con­­silieră municipală, etc. »Mai multe toaste s’aă rădicată, între alții de d. Massot, care a băută pentru u­­nirea Parlamentelor­, în persona d-lorü Rosetti și Léon Say. Președintele Senatu­lui a mulțămită prin câte­va cuvinte forte aplaudate. »După densulă, d. Pascal Duprat, vechiă camaradă ală d-lui Rosetti, a băută pen­tru România, arătând­ originea acestei țări. In fine d. Rosetti a amintită că déca Fran­cia pore dice că e mama Libertății, Ro­mânia póte revendica onorea de a fi fiica iei. »Acesta improvisare a fostă salutată prin aclamările asistenței.* In fine la Justice ne procură ur­­matorea dare de somn : »Ună mare prânză s’a oferită era la cer­culă Parlamentului, rue de Rivoli, 242, d­­lu­ Rosetti, președintele Camerei deputați­lor­ din România; D. Léon Say, președin­tele Senatului, dd. Massot, senatoră ; Pas­cal Duprat. Lecomte deputată, asistaă la banchetă. Intr’ună discursă forte simpatică, d. Léon Say a definită misiunea unui cerc ca acela ală Parlamentului. D-sea a com­parată acesta instituțiune cu marile clu­buri din Englitera care exercită uă influență politică atâtă de legitimă, și a esprimată certitudinea că Cerculă Parlamentului va avea totă­lă asemenea destinată. »D. Rosetti, răspunzendă la m­ă țoastă ală d-lui Massot, a esprimată arZînda sea afecțiune pentru Francia, simțimentă pe care ’să împărtășescă toți Românii. ,Noi »iubimă Francia, afirmă d. Rosetti, pre­­»cum fiul îi iubesce pe mama sea.* Discur­­sul­ eminentului bărbată de Stată română a fostă în mai multe rînduri întreruptă de aplause. »Ună speech umoristică ală d-lui Pas­cal Duprat a încheiată serata, una dintre cele mai strălucite ce are a înregistra cer­culă republicană ală Parlamentului.*

Next