Romanulu, iulie 1880 (Anul 24)

1880-07-31

706 nului acestuia a fost de 177, 362, dintre cari 100,000 în cele din urmă două luni, adecă 55,083 în Mai și 42,026 în Iunia. Luna lui Mai este care a presintat cela mai mare numără de imigranți în istoria Statelor Unite. Iunia presintă cn însemnată scădere, însă este forte probabilă, după esperiență anilor trecuți, că cele l’alte luni se voră mănține la același nivelă până va sosi fingură și că imigrațiunea din 1880 va spori cu vr’o 400,000 suflete poporațiunea Statelor Unite. »Marea masă de imigranți se duce spre apusă spre ca să se ocupe cu agricultura. Afară de puține escepțiuni, norii sosiți nu se oprescă de câtă vă <fi săă două la portură de sosire, de unde se îndreptără îndată spre Statele agricole. Orașele de la apusă atestă prin desvoltarea loră prodigiosă răpedea împoporare a acestoră regiuni ale căroră centrurî suntă. »Pe cândă poporațiunea din New-York a crescută în zece ani cu 28 la sută, cea din Chicago s-a sporită cu 50 la sută , și crescerea din alte orașe de uă mai mică importanță, cnse de asemenea situate în centrulî, producătore, a luată asemenea proporțiuni neauzite. Mivankee a câștigată 80 la sută , Detroit 50 la sută , Cleveland, aprope 70 la sută. Ar trebui să mai citămă, în aceiași ordine de idei, Minneapolis, Sant-Paul de la Minnesota, Denver, Kansas Cites, St.Iosif etc. »In realitate, agricultura este marea resursă a tuturor acestor poporațiuni. Ea a procurată până acum bunăstare arendașilor stabiliți, muncă remunetare coloră moi veniți, fără țăreî întregi elemente însemnate de prosperitate. In anii din urmă, ea a contribuită în cea mai mare parte la rădicarea averii și a creditului Statelor Unite. Spre a ice tată într’ună cuvântă ea a procurată 4 din 5 părți din cifra totală a esportațiunii.* Forțele militare ruse. La Petersburg s’au publicată risce interesante amănunte asupra desvoltării armatei ruse in cești douăzeci și cinci ani din urmă. La 1 Ianuarie 1853, armata rusă se compunea din 27.716 oficiărî, 968,382 ómenî, cuprindendă și reserva, miliția și trupele auxiliare, și din 78,144 casacî. In timpul resbelului Crimeea, forțele ruse fură sporite în modă considerabilă și, după raporturile oficiale, în daua de 1 Ianuarie 1856 armata nu cuprindea mai puțină de 41,817 oficiali și 2,275,457 omeni. Însă, deși toți omenii aceștia figuraseră pe cadre, guvernul rusă nu putea pune din ei supt arme de câtă ună numără forte inferioră, care nu pute fi determinată de câtă aproximativă. Armata activă număra atunci 24,654 oficiari și 1,170,184 soldați; reserva cuprindea 7,876 oficiărî și 572,158 soldați; trupele neregulate 3640 oficiărî și 364,421 soldați; casacii 3441 oficiărî și 156,726 omeni. Se va vede că spre a obține ună numără reală, trebuie să se deducă celă puțină jumătate din aceste cifre. In 1863,de exemplu, după raporturile ministerului de resbelă, armata rusă număra 858,997 omeni trupe regulate. S’a calculata, după oă examinare consciinciosă a efectivului mai multorfi corpuri care facă parte din acesta armată, că forțele trupelor regulate nu treceau peste oă cifră aproximativă de 385,000 omeni. In 25 Noembre 1879, armata rusă cuprindea 908 generali, 31,414 oficiălî și 886,425 omeni, pe când si la aceiași dată reservele cuprindeau 741,144 omeni, casacii, 1972 oficiărî 51,352 omeni, erau neregulați 105,946 omeni. Asupra acestoră cifre trebuie fără îndouială, să se stabilescă aceiași reducere ca și asupra celor precedente. Dealtmintrele, s’aprobată în timpul din urmă de către ună scriitură militară germană că, chiar presupunândă că fondurile alocate la ministerului de resbelă voră fi administrate cu cea mai mare economiă posibilă, ele suntă departe de a pute ajunge pentru întreținerea unoră asemenă forțe. SOIRI D’ALE PILEI Din Capitală. D. și d-na Stolojană au plecată astăzi la Ems. * D. Al. Giani a fost numită membru la înalta Curte de casațiune și justiție spre îndeplinirea vacanței ce esista. * î- Suntă numiți elevi ai scolei fiitoră de militari tinerii cari au obținută nota medie de admitere, și anume : In clasa I Skeletz Dugeniu, Hurban Eraclie, Arhip Gheorghi, Caluda Constantin, Poenaru Dumitru, Vlădescu Emil, Cămărășescu Sterian, Racu Atanasiu, Popovici Ștefan, Boboc Constantin, Lupescu loan, loan Constantin, Jipa Constantin, Petrescu Vasile, Zavara Mihail, Luncescu loan, Boerescu Cesar, Iliescu Dumitru, Ralet Dinu, Bejan Grigore, Nicoreanu Dumitru, Antonescu Radu, Voicescu Constantin, Tărtășescu Constantin, Negru Athanasiu, Șoimaru Vasile, Florescu Alecsandru, Ghibaldan Romulus, Corodeanu Ilie, Ciudin Constantin, Racoviță Eugeniu, Balmer Teodor, Ovesa Aurelian, Berlescu Teodor, Steriadi Alecsandru, Streinescu Traian, Lascu Alexandru, Milescu Adrian. In clasa II Soltis Dionisie, Stamatopulo Nicolae, Costache Gabriel, Gheorghiu Petre, Gordaș Dumitru, Enășescu Gheorghe, Panaitescu Scarlat, Dragomirescu Nicolae, Grecescu Alexandru, Moscu Nicolae, Șerbănescu Călin, Racoviță loan. In clasa 111 Hóiban Paul, Plăvălescu Mihail, Budișteanu Nicolae, Renza Vasile, Valeanu Gheorghe, Vivescu Romulus, Teodorescu Dumitru, Nicolescu Ioan, Negulici Nicolae. In clasa IV Pretorian Eraclie, Lupan Grigorie. Restulă vacanților, în numără de 18 până la complectarea efectivului scoleî se ROMANOLU, 31 IULIE 1880 voră împlini la 1 Septembre séh cu elevi care, în urma esamenului de corifere a noteloră ultimului grămenă ală școlei, voră reuși, săă în casă ca aceștia să nu potă complecta golurile, cu tinerii din actualii concurenți înscriși pe tablou și luați in rîndulă clasificărea. * Toți tinerii bacalaureați, înscriși supt orice categorie în armată, sunt admiși a depune esamenul pentru trecerea în corpul oficiăriloră de reservă, dăcă aă făcută șase luni de serviciu efectivă. Esamenul se va ține la diviziile teritoriale respective, conformă regulamentului oficiărilor de reservă. * Ministerulă mulțămeșce d-lui vameșă ală punctului Bechet, pentru suma de lei 5 dată în ajutorul incendiaților din orașul Focșani. * D-lui Ioan Verner, farmacistă, din orașul Vaslui, pentru că a bine-voită să ofere gratisă medicamente necesare gradelor inferiore din regimentul a 25 dorobanți, până la suma de lei 200. Din străinătate Programa călătoriei împăratului Austriei în Galiția se aficsată acum definitivă. Impăratul îi va sosi în Cracovia în 1 Septembre, va remâne acolo trei dlile spre a inspecta după aceea fortăreță de la Przemyśl, va sta șase zile la Kresozewice, unde vor fi mânerele cele mari. După ce va ședa la Lemberg patru zile și în Bucovina două zile, el se va duce în Ungaria ca să asiste la mânerele de la Czegled. Toți arhiducii însoțescă pe împăratulă. Atașații militari străini se ducă d’a dreptur ă la Kresczevice. Rusia va fi probalmente represintată de generalul Albedinski. Francia trimite cinci oficiărî. Aarodni Listy, organulă junitară Cehiberalî, scrie următorele : «Trebuie se organisămă uă agitațiune generală în contra creării de scule germane în ținuturile cehe. Toți părinții cehi cari trimită copiilor în scóle germane trebuiescă înfierați în publică ca nișce transfugi renegați, tulburători ai bunei stări naționale și locale.* * Feră de feră de comentare se facă asupra proiectulu de lege care ară tinde a regula, pe cale legislativă,usagială limbeloră. Cabinetul Taaffe ară fi dărîtă a consulta în acesta privință pe notabilitățile diferitelor partide spre a afirma prin acesta din nou ideea coalițiunii. * Neue Freie Presse publică urmatorea telegramă ce i se trimite din Petersburg cu data de 8 Augustă : »Uă mare mirare a produsă pe aici scirea împrăștiată astăzi, despre instituirea unei comisiuni pentru revizuirea legei asupra presei. Ca membrii ai acestei comisiuni sunt numiți: Cornițele Walujeff ca președinte, cornițele Loris Melkoff, Saburoff, Abasa și câțiva redactori—probabilmente d. FOITA ROMANULUI 30 IULIU 37 HENTIXI XITJJVO ÎN COLONELUL CHAMBERLAIN DE HECTOR MALOT 1) — Tradusă din franțuzesce de d. Fr. Dante — PARTEA II VIII Căsătoria Teresei Plecândă de la ideă, că trebuie să fie cu totul d ată marchisei, colonelul întrerupse aprope cu desăvârșire relațiunile săle cu unchiului său Anton, și prin urmare și cu Teresa. Fără îndouială că lucrul îî era cam cu greă, mai alesă după graba ce pusese la începută de a fi bine cu dânșii, dară pe de altă parte, îi părea cu neputință să petreca Zilele săptămâne, cu marchiza și Dumineca cu Teresa, alergândă la una dupe ce eșia de la cealaltă. 1) A se vedea Românului de la 17 Iunie. Câteva zile după instalarea sea în casa ce cumpărase, colonelul poftise la mesă pe Antonă, Teresa, Soricul, Denizot, și Mihai. Acestă din urmă nu veni. — Pâte e gelosă, se gândi colonelulă, dară nu cjise cuvântulă. Căcî cu ce dreptă s’ar fi îngrijită de a sei dăcă Mihai era săă nu gelosă de dânsulă ? In timpulă cândă se gândea a lua pe Teresa de soție putea să-șî pună acesta întrebare: déra acum ce ’i pasă de simțimintele ce putea să aibă Mihai pentru Teresa și acesta pentru Mihai ? Trecură luni fără ca colonelulă să maî fi văduva pe rudele séle, cândă într’uă diminâță primi uă scrisóre de la Antonă, care ’lfi ruga să’să aștepte a doua zi la dejuna. »Déca nu poți mâne (ficea Anton, te ,rogă aréta-mi Zua cândă vei fi liberă, »căci am fi neapărată trebuință de a te veidea, avândă să-ți cer fi mă serviciă.* — ÜDa serviciă! De ce serviciă póte avea nevoiă unchiulă mefi! Și colonelulă se grăbia respunde că ’să va aștepta a doua (!)— Pate că ’țî închipuiescî de ce voiescă să’țî vorbescă.Ilie Anton îndată ce eși feciorulă care să serina. — Nu. — Voescă să ’ți vorbescă de Teresa. — Teresa ? — De căsătoria iei. — Teresa să mărită. Emoțiunea colonelului era așa de mare, încâtă abia putu cr‘ce aceste trei cuvinte. — Nu, Teresa nu se mărită, urma Antonă; dérá așă vré să o mărita, și pentru acesta amă venită să ceri ajutorul ă d-tele. — Ajutorul meă ? — Nu escî celă mai bună prietenă ală casei nóstre ? Anton vorbia încetă, mâncândă, colonelulă ascultă, dérè nu mânca. — In curendă void avea șase cjeci de ani, urma Anton, dérd, de și amă muncită multă și amă trecută prin momente grele în viață-mî, acum câteva luni, totă eramă sdravănă, și nici nu ’mi trecea prin gândă că potă se moră. D’atunci amă fostă greă încercată și vădă acum că nu suntă mai sdravănă de câtă cei-lalțî care se ducă unul după altulă. Se opri mă momenta, își trecu mâna pe frunte ca și cândă ară fi voită să depărteze oă ideiă tristă, și reluă: — In sfirșită m’amă gândită că e timpă ca să mă îngrijesc și de ce se póte întâmpla după mine. Ce ară devini Teresa, déce așă muri mâne ? — Cu totă nenorocirea de care ai fostă încercata, răspunse colonelulă, escî totă atâtă de puternică ca atunci când o teamă văz jută pentru ântâia dată. mini; mms £ Zitovicv de la diarul Bereg și d. Krajewsky de la Golos. * Depeșî din Teheran anundță că Eyub Khan s’a stabilită într’ună lagără întărită la Hembi, pe rîul Hilmend, spre a aștepta acolo ajutore de la Herat. * Se anundă din Atena, către Deutsche Zeitung, că Liga albanesă a deschisă și în Sienica (sandjacului Novi Bazar) mnă biurcă pentru înrolare pentru voluntari. * Ua telegramă din Atena, cu data de 8 Augustă, trimisă Ziarului Deutsche Zeitung. Zice că provisiunile de resbelă de prin orașele maritime grecesti au fost transportate în insula Salamis spre siguranță. Legiunea studenților va fi trimisă in lagărul de la Lamia. ----------------asßgr»----------------- RECOLTELE IN RUSIA Telesciile care vină din Rusia despre starea recolteloră le presintă ca forte seriosă compromise în multe locuri de insecte și mai alesă de așa numita tranisoplia, care bântuie totă regiunea centrală a Rusiei. In mai multe districte ale guvernămintelor, Karkoff, Kieff etc, nu se mai vădă spicurs pe câmpiile cotropite de a iu soplia în masă. Pe de altă parte locustele causără mari stricăciuni. In ținutul Terek locuitorii cosescă fînețele și grânele pe jumătate copte spre a scăpa uă parte din recoltele loră. Mai multe provincii, ale căroră recolte voră fi aprope nule, hăotărîtă a cere ajutore de la guvernă. La Syzran, aă de gândă să cără țină creditu de ună milion și pentru alimentare. Departamentul agriculture și ală economiei rurale a publicata 40,000 exemplare din uă broșură care trateza desspre anisoplia și despre măsurile ce trebuie să se ia pentru stîrpirea iea. Lupta devine de altmintrelea aprope imposibilă dacá nu se va distruge insecta în stare de oă și de larvă. Ouele sunt depuse celă multă la oă adâncime de trei degete, câte cinci până la cincisprezece de muierușcă. Trebuie dors să se are pământurile trăgând brasde două adâncime de celă puțină trei degete. Larvele nu există âncă și ară fi forte cu putință de a stîrpi chiar în anulă acesta anisoplia. Din nefericire în multe provincii (în Karkoff mai alesă) apatia țăranilor și credința lor, că nici uă sforțare omenescă n’ară putea depărta acestă urgiă a cerului trimisă, ca pedepsa pentru păcatele omeniloră facă ca orice sfaturi să fie de prisasă și orice silințe pentru stîrpirea flăgelului să rămână zadarnice. Buletinul, comercialii ar fi orașului Odessa, extrasă din Rovorosiisky Telegraph. După tóte indicațiunile sosite până acum aici, de pe piețile din străinătate, prețurile sunt forte slabe. Acesta este, după cum se știe, mă indice forte sigură că recolta anului curenta a fostă și va fi bună; numai cei din Germania se plângă că bucatele sunt rele. La sudui a Rusiei resulta ț ^fpWMftta'awwaMKii avsn tura anului este celă următoră : guvernă mentele Cherson, Ecaterino-slavă, Poltava, Crimea sunt aprópe lipsite de bucate, fundă că au fostă nimicite de ună caleopteră ; în guvernământele: Kiev, Charcot, Podolia și Besarabia recolta e de mijlocă ; țările Donului au semănăturile de tomnă; bunicele, însă semănăturile de primăvară au fost nimicite de locuste ; guvernământele : Saratov, Samara aă bucatele rele și nimicite de locuste; guvernământele din nordul Rusiei dau speranțe pentru un recoltă de secară potrivită ; (în acesta parte a imperiului nu se mai semana grîulă, fiindcă nu cresce). Mișcarea portului Odessa, în jumătatea anului trecută a fostă astăfelă ■ in Ianuarie s’a vânduta și s’a esportată 16,800,000 puduri (pudură 20 kilog, aprocsimativă) de felurite cereale; în Februarie 1,420,000; în Martie 4,400,000; Aprilie 1,800,000, în Masă 2,500,000 pud.; în Iumnă 4,750,000 puduri. Totală intr’uă jumătate de ană se urcă la 16,550,000 puduri. La 8 (20) rună, ună pudă de grîă din Basarabia se vindea pe piață 1 rublă și 15 copeici până la 1 rublă și 40 c. (in hârtiă). Sandomirca pudulă 1 rublă 43 e ; ghirca 1 rublă 45 c. secara 1 rublă 6 c. porumbulă 74 i.s copeici pudulă. Cându e sőre, cându plouă Cândă plouă... Mai ține minte cine vace e ploia ? Eă nu mai sciă. Unii zică că uneori se versa apa din ceră și răcoresce pământulă însetată și a^âtoră. Acum plouă facă de dimineță până sera, și séra se răsfrânge din tóte părțile căldura Zilei. Acasă e caldă, afară e caldă. Și cândă vorbimă de ploiă, agricultoriî ne răspund că ară fi cea mai mare nenorocire, căcî s’ară perde tóte bucatele. Oameni de șciință, voi care ați descoperită și utilisată aburulă, electricitatea, fotografia, fonografia, și pe fiă care Zi mai inventați felă de felă de minuni, n’o se găsiți într’uă Zi mijloculă ca se plouă în orașe, fără să se strice bucatele pe câmpă ? închisă în casă, cu transparențele lăsate și ușile deschise, sedâmă ori perdută în visări, cândă mi se aduseră frumușică broșură cu coperta albă pe care se citia cu litere roșii: Amorfi și Lacrămi. Amorfi, spre ale inimei, ale cărui raze înveselescă viața. Lacrimi, protă a sufletului, care ne alină durerile. Deschiseră broșura care nu are de câtă 32 pagine, și o citită dintr’ună sufletă, cum se scrie uă înghețată in acesta timpă binecuvântată de cofetari și ciberari. Chiar de la prima vedere recunoscută că broșura ese din Tipografia d-lui Carol Góbi. Tóte paginele sunt înconjurate de ună chenară subțire albastru, în frunte și la sfirșitul tuturora poesieloră se află culde-lampe elegante, și fiecare poestă se începe cu uă literă capitală tipărită în roșia. Futemă zice că acesta procură una din acelea ce s’a tipărită până acum mai bine în țară Í și acestă mostră de tipară de luxă dovedesce că tipografii noștri potă rivalisa cu cei mai buni din străinătate. — Nu Z‘ce c’ am’ morămâne, dară se póte întâmpla, și n’ară fi înțeleptă din partea mea să nu mă îngrijescă de viitorii. Mai multă, nu numai de bolă potă să moră. Nu Francia ’ți aî soă déca, de cândă escî îndată scria despre situațiunea nostră politică; dară adevărulă este că, cu totă aparința de prosperitate, Imperiulă e sfirșită. Elă se mai ține pe piciure, dara e ruinată putredită ; nu maî póte dura multă. Intr’uă Zi séd alta să póte presintă ocasiunea de a ’lă da josă. In Ziua acea va trebui că acei care aă credință în animă să nu se cruțe pe ei ânsășî, căcî mare e nepăsarea maseloră. Scu care este sortea celoră care se pună înainte , mă glonță sca uă lovitură de baionetă in peptă. Acésta perspectivă nu mă va opri, însă, făcândumă datoria, este mă sprijină pentru omfi cândă pote muri pentru ora sea, fără să jicnescá pe cei ce iubesc). Voi fi mai liniștită décà așăsei că sartea Teresei este asigurată, și că ea nu rămâne singură. — Singură ? — Oh! sdă că aî ajuta pe véra d-tele, décá ară fi în nevoie. Dară nu numai miseria este de temută pentru cn fată care rămâne fără părinți. D’aceia m’amă gândită să o mărită. Teresa are cele mai frumóse calități pentru a fi uă nevăstă bună. Însă aceste calități nu suntă destula pentru a a găsi ună bărbată demnă de dânsa. Din fericire, și suntă sicurfi că nu te vei mira de alegerea mea,—avem și pe cineva la îndemână, pe Mihai. Colonelul nu se miră; énse, décá Anton ară fi băgată de somn, ar fi văzută că figura lui se contractase. — Mihai e demnă de Teresa. Déca ’să vei fi judecată altă fetă, de sicură ’să ai judecata după apariția; doja îți afirmă, că care ’să cunoscă bine, că n’aș fi fi dorită de câtă ună lucru , să amă uă fiă care să ’î semene. Vă datăotărîtă, amă vorbita cu Mihai. Nu mă înșelasemă , elă iubesce pe Teresa. Lucru să eirescă , aă fostă crescuți împreună. Se arăta o mulă celă mai fericită; ânsă bucuria lui sburâ cândă îî Ziseî se vorbescu cu Teresa. »Mai bine să vorbescî d-ta, îmi Z‘se efQ îmb déca Teresa va primi, voî vorbi și că cu dânsa , așă fi prea nenorocită décâ ’miară spune că nu mă iubesce. Déca nu va primi, voiescă să rămână pentru dânsa ce suntă acum: mă frate, ieră nu ună amoreză desprețuită, mnă bărbată retușată.* Vorbii déra cu Teresa, fără să ’î spună că vorbiseră mai înainte cu Mihai. Însă nu avui acelașă succesă. Teresa refusâ de la celă d’ântâiă cuvântă și stărui în refusulă săă. — Și ce ’ț’ a spusă pentru ca se esplice acestă refusă ? — Că nu voiesce să se mărite. Colonelulă se gândi uă momenta înainte de a întreba :