Romanulu, septembrie 1880 (Anul 24)

1880-09-15

Reducțiimea și Administrațiunea strada Domiei, 14 LUNI, MARȚI 15, 16 SEPTEMBRE 1880. ANULU DOUE gECI ȘI PATRU VOIESCE ȘI TEI FUTE ANUNCIURI. Linia de 30 litere petit, pagina IV, — 40 bani Deta . » » pagina III — 2 lei — A se adresa: N ROMANIA, la administrațiunea oiarului. LA PARIS, la Havas, Lafutte et G-ne, 8 Place de la Bourse. LA LONDON, la Eugéne Micoud et C-nie, 139— 140, Fleet Street, London E. C. LA VIENA, la d-nil Haasentein și Vogler, Walfischgasse 10. LA HAMBURG, la d. Adolf Steiner, pentru totă Germania. Articolele nepublicate se arda. 20 BANI ESEMPLARULÜ ABONAMENTE. O Capitală și districte, ună and 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tate țările Europei, trimestru 15 lei A se adresa IN ROMANIA, la administrațiunea diacului LA PARIS, la Havas, Laffîte et Cune, 8 place de la Bourse, LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15 Fleischmarkt. IN ITALIA, la d. doctorii Gustavo Croce. Via San Benigno, 17, Cenova. Scrisorile nefrancate se refusă. 20 BANI ESEMPLABULÜ LUMINEAZA-TE ȘI VEI FI. Bucuresci, 27 Rapciune Vorbele rămână totu-de una vorbe, cândă fapte pipăite vino să demonstre netemeinicia lorű. Vorbe multe auțjirămă cu ocasiunea desbaterilorü asupra răscumpararii căilor ferate și unele din ele —acelea care tindeau a dovedi inferioritatea Românilor de a conduce uă asemenea întreprindere—răneau simțămintele nóstre naționale. Din fericire, nu trecu multă și faptele veniră se dovedescă nu numai că administrațiunea română a căilor ferate valoreză celă puțină câtă cea străină, ci și că s de a face ca țera să se folosescă câtă mai multă de acestă mare rețea de comunicare, pentru care ’și impusese atâtă de mari sacrificie. Scăderea de facse pentru transportul cerealeloră și marea înmulțire de vagone pentru cereale luntă de natură a dovedi că actuala administrațiune înțelege ca liniele ferate să servască întru adevără interesele țărei. Dacă cerealele nostre se potă transporta mai ieftină, posițiunea loră pe piețele de consumare se îmbunătățesce; dacă se transportă repede, ele potă sosi pe acele piețe înainte de alte producte și deci se potă vinde, fără uă mare concurență. Ecă două avantagje vădite ;acă fapte cari voră contribui puternică la progresul nostru economică. Deci, pe lângă câșticul de 32 milione, recunoscută chiară de unul din cei mai competenți și mai leali adversari ai rescumpărării căilor ferate, acastă operațiune începe a da rude bine-facotare , pe care țara nu va întârzia de a le binecuvânta. In fața unor asemenea fapte, vorbele nu mai potă avea nici aă înrîurire; ele voră rămâne numai ca espresiunea unoră uri și decepțiuni anevoiă de ascunsă, dari nu voră servi de câtă a dovedi ușurința celoră ce’și luaseră cu atâta nechibzuinți rolulă de proroci. Totă în sistema de administrare ale căreia base s’aă pusă de partida ce avemă și noi onarea de a represinta intră și administrarea în regiă a monopolului tutunuriloră. Zilele trecute. Monitorul oficială publica raportul d-lui directoră al regiei către consiliul de administrare asupra mersului acestei administrațiuni în cursulă celoră d’ântâiă șase luni ale anului curentă. Acestă documentă oficială dovedeșce cu puterea și elocința cifrelor, folosesc însemnate ce trage Statulă din administrarea acestui venită directă de către ea. Este destulă se spunemă că, în acestă semestru, venitulă curată ală Statului este de 7,794,988 1. 17 l., pe cândă concesionarii pentru acelașă termenă nu i-ară fi plătită de câtă 4,806,000 lei, chiară deca iei ară fi urmată a plăti conformă condițiunii ce aveamă cu Statulă, și fără reducerea ce o cereaă, cândă s’a făcută resiliarea. Eco ună câștigă reală, însemnată și necontestabilă, câștigă de care acum se bucură țera, pe când o altferă elă ară fi intrată în punga unoră concesionari străini. Scăparea productorilor, de esploatarea ruinătore ce se săvîrșia mai înainte cu consimțimântulă tacită ală companiei străine și încuragiarea culturei, sunt alte efecte și mai însemnate pote ale administrării acestui venită de către Stată. In fața unoră asemenea fapte, vorbele lipsite de respectul adevărului, nu potă decâtă să convingă din ce în ce mai multă țeza că oposițiunea vrea să o înșele, că o crede atâtă de ușoră și necugetătore încâtă își permite a spera că prin calomnii, prin insulte o va face să uite faptele, se uite folosele însemnate ce-i aduce oă administrare inteligentă și economă. Asemenea fapte, Jlăpândă din ce în ce mai multă abisară dintre cele două administrațiuni ce s’aă succedată la putere și făcândă să se vădască și mai multă nepriceperea și ușurința partitei conservatore, se înțelege că nu potă fi vedute de câtă cu durere de acea partită și combătute de organele iei.j Țera cnsé nu le póte vede de câtă cu satisfacere, ea constată cu uă surprindere plină de mulțumire ca finanțele sale suntă salvate și că am intrată în sfirșită într’uă eră de ordine, că sa putută face ună greă, lungă și costisitoră resbelă și însemnate lucrări publice, fără ca să se impune contribuabililor ău noul sarcine și fără să se facă ună singură nucă imprumută. Ea vede asemenea cu satisfacere că guvernul își dă tote silințale pentru a provoca oă mișcare industrială, încuragiândă și susținândă înființarea unei fabrice de postavă, unei fabrice de e hârtă, unei fabrice de plafă de pușcă, etc, începuturi meritorie care dovedescă patriotica lui preocupare de a mări producerile muncei naționale și a da mă noă aventa înavuțire țărei. rară vasei să dea școleloră secundare de fete uă programă conformă cu nevoiele și situațiunea țărei. Comisiunea, alesă săptămâna trecută și care presintase raportulă săă și ună proiectă de programă a fostă însărcinată să revisuescă acestă programă menținându-se în marginele art. 184 din legea instrucțiunii, careotărasce că scólele secundare de fete nu voră ave de câtă cinci clase. Să ne fiă permisă deră se chiemă și noi câteva cuvinte asupra raportului ce o să însoțesce. E vădită că fetele au aceleși drepturi ca și băieții de a primi ună învățământă potrivită cu nevoiele și rolul ă loră în societate. Întâiă, din punctul de vedere ală familiei, atribuțiunile și responsabilitățile loră nu sunt mai puțină reale și definite, deși se deosibescă de ale bărbaților. Crescerea și supravegherea copiilor, întreținerea și administrarea casei în clasele populare, ca și în rangurile superiore ale societăței, ceru calități intelectuale și morale, resurse de activitate , de prevedere, de economia, de energie, care nu se improviseza și care se desvoltă subt influența bine-faeétare a unui învățământ, bine îndreptată. Din punctul de vedere economică, resultatele unui solidă învățământă ală fetelor nu sunt mai puțină însemnate. Fără Indoială, totă ce póte fi mai de dorită este că femeile să nu fiă nevoite a se ocupa afară din casă, ci să consacre totă timpul ă loră, totă industria soră, la administrarea casei. Deră în câte împrejurări acestă ideală nu se potrivesce cu realitatea! In câte familii de muncitori sed de omeni săraci bugetulă nu permite mamei să se mulțămescă cu îngrijirea casei, și uă silesce a căuta afară muncă în mijlocul de a mări produsul muncei tatălui ! In câte familii mortea tatălui silesce pe mumă să să înlocuiescă și se porte singură povara casei! Trebuie deră ca prin învățământul anterioră, ca prin cunoștințele sale dobândite, mama se potă, în unele cazuri se face rolul de capă de familie, se câștige pânea sea și pânea copiilorăiei. Trebuie să fi învățată chiară de la școlă a se servi de mânele și de inteligența iei. Trebuie mai alesă ca ună învățământă morală solidă se ’a fi ofelită caracterulă și se o fi deprinsă a nu se zăpăci în momentele grele și a întâmpina cu energie greutățile luptei pentru esistență. Fetele nu se mărită tóte și cele rămase nemăritate cu tóte că reprezintă uă mică minoritate, sunt adesea silite prin situațiunea familiiloră sau prin isolarea loră, de a cere muncei mă ajutoră. In starea economică a societății moderne, noul debușeuri a deschisă și se voră deschide mereu activității feminine: serviciile femeiloră potă fi întrebuințate la drumulfi de seră, la poștă, la telegrafă, comercială le este deschisă. Trebuie dară ca fete se primesc o ună învățământă potrivită cu serviciile ce póte fi chiemată să aducă societății. Din puntură de vedere politică, e vădită că femeile du ună rolă însemnată de jucată, chiară atunci cândă nu li se recunosce aceleași drepturi ca și bărbaților, și, nu li se permite a lua uă parte activă în luptele partidelor, sod de a participa directă la actele vieței politice. Femeiele trebuie să se intereseze de cestiunile generale care privesc și prosperitatea Statelor și binele națiunilor. Femeia modernă nu trebuie să rămână străină de nici unul din lucrurile care compună existență familiei sale, a bărbatului și a copiilor ăi ei. Ori de câte ori bărbatulăare a lua u hotărîre gravă, va alege în materie politică, e naturală să consulte pe socia sa, căci nu numai elă, ci și interesul familiei întregi, viitorul copiilor e în jocă. Oricine înțelege câtă de grea pate fi influința femeei asupra otărîrilor bărbatului, și câtă de trebuinciosă e ca învățământulă ce ea a primitű se o fi pregătită la acestă rolă atâtă de însemnată și de delicată. Dacă în clasele inferiore, va fi destulă ca femeia să fie în curentul noțiunilor, cu totul generale de dreptate, de solidaritate, de integritate și de economiă care trebuie să preșide la guvernarea Statelor și a societăților ; dacă e destulă că împrejurările grele unde suntă în jocă fericirea și libertatea familiei, femeia să potă deosebi ce e adevărată din ce e falsă ; în clasele superiore rolulă femeie e multă mai însemnată și de acea credemă că, atunci când e vorba de scule secundare, acestă parte a cestiunei nu trebuie trecută cu vederea. Precum ijicea cu dreptă cuvântă ună pedagogă din cei mai distinși : „Ne plângemă adesea de invasiunea politicianilor, de accesiunea la funcțiuni publice a omenilor, puțină apți de a le împlini; dară pe cine trebuie să facemă răspumzătoră de acastă stare de lucruri, deci nu pe aceia care, avându tóte titlurile spre a ocupa aceste situațiuni, le refusă de leneviă, de nepăsare, sed pentru a nu iubi orecare prejudecăți de rudeniă sed de relațiuni ? Dacă democrația nóstra nu vede pretutindeni în fruntea iei capii demnii s- o îndrepteze, se simă convinși că răulă învățământă ală femeieloră jacă mă rolă mare în acestă resultată , cândă vomă are femei seriosă învățate, la înălțimea datoriiloră loră de socie și de mame, nu vomă mai lipsi de bărbați și de fiii dispuși a îndeplini datoriile lor politice și sociale. Să venimă acumă la partea practică, adică la programă. Proiectul comisiunei, făcută în pripă, ne pare cu totulă irealizabilă, deși are multe părți escelente. Antâră, din momentulă cândă s’a declarată formulă de consiliulă generală că învățământul feteloră trebuie să fie deosebită de ală băieților, nua mă înțelege menținerea limbei latine pentru fete și credemă că acea limbă mortă se va înlocui cu mare folosă prin limba germană. Nu înțelegemă asemenea ce caută trigonometria plană într’uă scolă de de fete, care nu suntă chemate a trece bacalaureatură și a urma cursurile facultăților. Asemenea trebuie introduse în clasa IV-a și într’a V-a noțiunii de economiă politică și domestică de dreptă administrativă și constitituțională. Comptabilitatea va găsi mai bine loculă în clasa IV-a și într’a V-a decâtă în clasa IlI-a, cum a propus-o comisiunea. Nu trebuie uitată nici biografia femeilor celebre, nici istoria invențiunilor, nici estetica. Prin cultura simțului estetică, care e ușoră de deșceptată în femeiă, se va putea desvoltă în ea deprinderea ideilor înalte, a simțimintelor nobile și cu încetulu spirituluiei se va familiarisa cu principiile filosofiei. Uă judecată sanatósá și dreptá în materia de arte aduce într’ună modă firescă rectitudinea și nepărtinirea în apreciarea lucrurilor consciinței. Ceea ce lipsesce mai multă femeiloră, și mai alesă femeilor din clasele superiore, este simțimântul dreptății, al legalității, al moralității publice. Ensoită femeiă artistă, in adevăratul înțelesă ale cuvântului, deprinsă a simți și a patrunde secretele artei, unitatea în varietate, ordinea în gruparea spontaneă , armoniosa a părților, va înțelege mai bine decâtă uă femeiă ordinară marele motoră ală societății moderne. • Alăturea cu învățarea limbelor moderne, trebuie asemenea înscrise și învâțarea literaturelor- loră și, dacă se pate și noțiuni de literatură universală. Pedagogia trebuie negreșită reservată pentru clasa V-a, énsé s’ară pute da câteva noțiuni în al douile semestru din clasa IV-a. Fisica trebuie pusă în clasa IV-a, și chimia în clasa V-a, notându-se că aceste două schuțe trebuie predate într’ună modă cu totulă practică. Câtă despre lucrură de mână, nu este ună paradocșă de a susține că la rigore este mai bine de fiece ori uă femeiă care scie se cosă și nu scie carte, de câtă uă femeiă care scie carte și nu scie se cosă. Lucrul de mână este neapăratura complementă ală oricărui învâțămâtă de fete, basa chiară ală acestui învățămentă , perniciosă ară fi acelă învățămentă, care ară face mă locă secundară lucrului de mână. Suntemă convinși că în asemenea condițiuni s’ară putea alcătui un programă care,—bine înțelesă dacă ministerulă va alege cu mare băgare de semă personalulă didactică însărcinată să’lă aplice, — ară produce în scurtă timpă cele mai frumoe resultate, pentru societatea întregă. Astăzi, se reîncepă cursurile celor două Universități din țară. In orice stată, Universitățile sunt nisce focare de lumină, menite a da statului cetățeni luminați care să’i conducă afacerile, să cultive sciințele și literatura și să fiă călăuza altor generațiuni pe calea șciinței și a iubirei de țară. Totă astăzi, se deschidă și școlele rurale, focarele menite a respândi lumina și morala în poporul de la țară. Salutămă acestă cji, sperândă că apostolii luminei de la gradul celă mai de susă ală ierarhiei școlare, ca și cei mai de josă, vor urca treptele catedrei loră cuotărîrea de a lucra neobosită pentru a da țărei nouă cetățeni luminați și patrioți, nouă membri capabili de a fi la înălțimea misiunii ce aă în viitorul statului română. Consiliulă generala ală învățământului în ședința sea de Sâmbătă sera, o dată ună votă după înțelesul căruia învățământulă feteloră nu trebuie să fie identificată cu acela ală băiețiloră. Acestă resoluțiune ne face se speramă că actualulă consiliulă gene