Romanulu, octombrie 1880 (Anul 24)

1880-10-24

a apărută pe pamentu, deci compari începuturile, forte puțină deosebire pentru toți omenii, cu gradulă actuală în omenii cei mai bine înzestrați, ceea ce este procedarea legitimă, ce intervală, ce distanță nu măsuri ? La începută, pe acelă mică globă, însușî așa de încetă formată și mereu evoluândă, vede, încâtă mă privesce, uă ființă care prin inteligența și prin aspectul ă seă, abia se deosebesce de animalele cele mai superiore. In pădurea unde locuesce, totulă ’lă turbură, ’]o speriă , elă nu are de câtă trebuințe grosolane, și e lipsită de chiar mijlocele de a le satisface , e fără arme, egală, nu scie cum să se apere în contra naturei dușmane. »Câte secole voră trece maî nainte de a ’și așeza predominarea peste totă ce ’să înconjură ? Câte chiar pene să fi percursă popasurile primeloră civilisațiune ? »In sfirșită a sosită dina mare cândă omulă învinge, a sosită (Țua cândă elă îndrăsnesce să se rădice în fața cerului și a pământului și se scurteze taina lucrurilor). Filosofiă, tu fuseși încoronarea ! »Priaium Gratus homo Mortales tollere contra Est oculos ausus . * * »Dură cine a făcută tote aceste schimbări, cine din ființa miserabilă ce era omulă la începută a făcută acea ființă întorcândă din ce în ce mai multă puterile naturii spre folosulă _să , supunendă din ce în ce mai multă natura ? Cine a făcută sciința ? Cine a făcută filosofia ? »Suflare internă, putere capabilă de a produce idealulă și capabilă asemenea de a ne íntorce de la densulă, prin tine elă s’a rădicată cu încetulă și a devenită ceia ce este, prin tine, meditândă asupra lui ensușî și asupra lucruriloră, elă a reînoită fața pământului. „Astăfelă, acelei puteri interne omulă datoreza totală ! „Dară acesta putere ce e ea ? Acesta tată ce e elă ? »Puterea, suflarea, spiritulu pe care omula ’lă portă în sine, este acestă calitate a substanței, calitate supremă și sublimă, care dă mișcarea tuturoră ființeloră și care se transformă la fiecare momenta. Inimă ca în tată universală, nu există altă putere decâtă acea, și acesta în omă nu diferă de ceea ce ea este în celelalte decâtă prin intensitate, adică prin grabă, prin cutime; ea este adevăratul cuanță de aură care, după espresiunea poetului, lega în adevără tóte ființele în natură." Emilie Acollas. Urmezá uă frumosă poesie provensală de A. Arnavielle, intitulată Asmanidets de Roumanie (Tineriloră din România). Nu vă vomă traduce, convinși fiindă că numai versulă română pote reproduce gingășia limbei provansale. După acesta, vine uă articolă scala iscălită de d. Athanasiadi, cu acésta epigrafă : Omul ii face pământulu. . .și scala face pe orna!.. estrasă din operile d-lui Jules Simon. Urmeză ună sonetă La Serena (Sirena) de felibrul Teodor Aubanel; uă salutare frățască de d. P. S. Aurelian : Salut, voue Macedo-Români! după care vine ună lungă articulă filosofică a dlui V. Babeșiu, care, supt titlulă : Una privită de filosofia asupra incidentelui, desvoltă acestă proposițiune : »Totă ce esistă, se manifestă, și « trebuie să fie observată; esistența vitală e, »din care se desvoltă ființa observatóre; ea »se manifestă prin lupta necurmată pentru »sinesî." Poetulă francesă, Théodore de Banville, după d. Babeșiu, desvoltă și elă uă ideiă filosofică In frumósa mea poesiă : Le lion (Leule). E nópte, în fundulă pădurei unde se adăpostesce, Leulă stă se moră. Atunci vine Vulpea, geniulă vicleniei, sé’la insulte. Leuld o ascultă, cască și crice cu mândriă . »Mord, doru suntă Leulă !“ D. P. I. Barbier a trimisă uă traducere în versuri francese a poesiei lui Orațiu : Ad Leuconoem, pe care o vomă vede mai în urmă tradusă în versuri române de d. D. C. Olănescu. Ancă mă poetă provansala, d. Paul Barbier, care adreseza fraților ă săi Români (a spus fraires balakos) ună căldurosă apelă, revendică pentru Tolosani și pentru Români dreptul de a descinde de la Gali, ordiiu de la Romani: ,Noî Galii,fîce poetulă, amă voi se fimă fii ai Romei, și, ca Sabină, se trecemai dreptă bastardii ? Nu, căci decá amă face acésta, amă vedé Indeta pe strat, noșd noștriîeșindă din momenta ca să ne pălmuiască. * D. N. Andrescu-Bogdan a dată Albumului mă fragmentă dintr’uă dramă biblică în trei acte, întitulată : Ismael și Isaac Fragmentulă e cam scurtă ca sA putemă judeca întrega operă, e cam lângă Anse , dacă nu avemă în vedere de câtă interesul scenei ce ni se înfățișaza. D. Demetriu Boghean dateză din Berlin uă Cimilitură istorică între numele rîului Mulda și cuventură germană Mulde și se întrebă de unde a venită Dragoșă ca sA fi dată ună nume nemțescă »unei lacrimi a Carpațiloră.* iată uă lungă poemă Dins la Fourest de la Santo-Baume (în pădurea sântei Baume) iscălită William C. Bonaparte-Wyse, urmată de câteva rânduri ale dlui Ilie Bosianu asupra Baselorü succesului întreprinderilor, deuă fabulă provansală Lou Reire e lu Felon (Moșulă și copilașură) de Marius Bourrally și câteva rânduri de d. Teodoră Boyan, simpaticulă primară din Botoșani în privința crescerea copiilor. Ne vomă opri pentru astădî la pagina 23 citindă scrisarea d-lui Dem. Brătianu către d. Urechia : »A scrie ceva într’ună Album este maîtată d’a ua uă cestiune de vanitate și pentru proprietarul Albumului și pentru celă care lasă într’ensulă urmele spiritului său. Nu e tocmai așa cu Albumul. Macedo- Român ;elă este un operă de binefacere, de justiția și de interesă națională. Celă care va scrie într’ensula că va lua ună numără mai mare de esemplare acela va avea mai multă spirită. »Dacă cifra cereriloră se va urca la celă puțină uă sută de mii esemplare, Albumul Macedo-Român va dobândi ună monumentă de mândriă națională, va fi uă nouă probă că poporulă română are nu numai inimă dură și spirită, că este ună poporă inteliginte …SA mi se reserve și mie uăsură exemplare care se voră împărți școlariloră noștriî săteni ca să se bucure și eî aflândă că sermanii foră frați din Epiră, Tesalia și Macedonia au uă bună mamă în România.* Sperămă că Mulți voră urma exemplul ăce’să dă aici d. Dem. Brătianu și că Macedo-Română să nu credă că se face cu denșii numai parade de vorbe, că toți în adevără dorescă și voiescă îmbunătățirea sorței loră și că toți au contribuită la acesta cumparândă Albumulu Macedo-Română . (Va urma) rece. Dimineța bruma e grosă și apa e înghețată de 1—2 centimetri. Ziua Anse timpulă e caldă. — Jurnulă examinatoră pentru catedra de procedura civilă de la facultatea de dreptă din Bucuresci a recomandată ministerului pe d. A. C. Șendrea, profesoră de aceiași materie la facultatea de dreptă din Iașî. SCIRI D’ALE PILEI Din Capitală. Mâine, vomă începe a publica în foiță a doua prte din însemnata scriere a d-lui Emile de Giran din Egala Bărbatului. ROMANULU, 24 OCTOMBRE 1880 m XVI tvssimo’. Din tunlețe. Vocea Tecuciului estrage din sitația județului, ce este a se presenta consiliului generală, ale județului în sesiunea ordinară a anului curentă, în ceia ce privește lucrările publice, următorele: De la 1877 și până acum, s’aă făcută progrese imense, atată cu înmulțirea căilor de comunicație, câtă și construirea de lucrări pe tote căile, astăferă : S’aă construită 67 chilometre 366 metre șosele, din terasemente. S’aă înpetrită și pusă în circulație 10 chilometre 813 metre. S’aă construită din aoă 480 poduri, podețe și caseuri și s’aă reparată 54—în care intră, acele județene, vecinale și comunale, care tote au costată 122.683 lei 75 bani. Acesta stare de înbunătățire se datorește inițiativei locale și aplicărei cu înțelepciune a legei consilielor județene și comunale, cu tote inperfecțiunile ce conțină. Elocința cifrelor lovește aci vederile cele mai rău dispuse asupra Administrației unui guvernă puțină gustată de unuia, dâră susținută de marea majoritate a Țârei, așa finești fiarulă susmenționată. — Pesta bovină reapărută în județul Tecuciă, scrie Vocea Tecuciului, anulă curinte, de pe la începutulă lunea Masă și pâne astăzi, după informațiunile ce avemă, a produsă perderea de 1,063 capete vite, morte și ucise, și anume: In comuna Drăgăneștii, comuna Barcia 147. La punctulă Lupa 127. La punctulă Gura Oei, comuna Sârbii 283. La punctulă Odaia, comuna Cernicanii 9. In comuna Movilenii 497. Totală 1.063. sv — Greva studențiloră Universitari scrie Steua României, a încetată. De ierică începută a fi frecventate cursurile la tote facultățile. — De câteva cjile noptea în Iași este Grîulă, 86—108 lei ghirca, 90 120 lei; porumbulu, 62 — 64 lei; orzulu, 44—45 lei; orezulu, 34—35 lei; secara, 85—92 lei; meiulu, 40—41 lei fasolea, suta de oca, 21—22 lei. Galați, 21 Oct. Bastimente sosite încărcate 2, deșerte 3, pornite încărcate 3, deșerte 2. Importă: 860,000 kilog, cereale și 140,000 kilog, diferite mărfuri. Esportă: 434 chile de Brăila grâu, 910 chile de Brăila porumbă, 1262 chile de Brăila orză, 1096 chile de Brăila oveză, 92,000 kilograme fasole, 197,446 kilogr. cherestea și 13,970 kilogr. diferite mărfuri. Tulcea, 21 Octobre. Bastimente sosite încărcate 2, deșerte 14, pornite încărcate 10, deșerte 2 Importă, 51,129 klogr. diferite mărfuri. Esportă. 39,655 klogr. diferite mărfuri. Din străinătate ziarulă il Diritto anunță că comisiunea Dunărenă se va întruni la 15 Noembre în sesiune ordinară. Conformă aranjamentului stabilită de comisiune în ședința ieî de la 22 Noembre 1878, ca marile puteri să aibă președenția după ordinea alfabetică, apoi de astă dată va fi președinte de Regatură Mare Britanie. Obiectulă principală ală discuțiunei va fi regulamentulă pentru navigațiunea și poliția fluvială dintre Galați și Porțile de seră. A Uă telegramă din Constantinopole, cu data de 1 Noembre și publicată de Fremden Blait, anunță că Porta a refuzată să supună Sultanului otărirea luată în Dibra de adunarea notabilitară albanesî pentru restabilirea unui principată albană în dependinte. ■— Pester Lloyd publică următorea telegramă ce i se trimite din Berlin cu data de 2 Noembre . »Serii diplomatice din Belgrad anunță că cornițele Bray, represintantele germană de acolo, a putut dobândi convingerea, din întrevorbirile sale cu principele, că acesta este forte dispusă a se alipi în sinceritate de Austria și a găsi în alianța austro-germană ună punctă tare de sprijină pentru Serbia.— biarul le Temps anunță din Athena, cu data de 2 Noembre, că noul ministeru va presinta în acea di Camerei noua lege de mobilisare și va cere creditele trebuinciose. — Uă telegramă din Londra, cu data de 2 Noembre și publicată de Pester Lloyd, anunță următorele: «Astăzi s’a publicată corespondența între sir George Bevyer și d. Gladstone în privința Gestiunii irlandeze. Sir Bevyer zice că politica irlandeză a d-lui Gladstone este vătămătore pentru Etfghtera. D. Gladstone respinse că respingerea bilului de compensațiune a produsă ună mare răd-sea nu pate se se abată de la punctul săă de vedere de ma î nainte.* — Deutsche Zeitung publică oă telegramă din Cattaro, cu data de 31 Octombre, în care se scrie următorele : «Un scrisore din Scutari anunță că șefii Ligei să consimțită la cedarea Tusei, Ară nu și la aceia a Dulcigneî. Resistența contra lui Riza-pașa se organiseză; oă adunare poporală a tutorii Albanesiloră din Scutari, a chemată masele supt arme.* Tablou de numerile obligațiuniloră 6 la sută emise pentru conversiunea obligațiilor rurale și eșite la sorți, în ziua de 20 Octombre 1880. FELURIMI UĂ descoperire grozavă.—In Pensilvania, aprópe de Reading s’a făcută uă descoperire grozavă. Intr’uă cameră mică de 8 piciore pătrate s’a găsită înlănțuită de pardoseală ună anume Beniamin Zeder, care de 27 de ani nu ’lă mai reduse nimeni în țară, întrebată de persoanele care l’aă recunoscută , nenorocitulă n’a respinsă nimică : perduse rațiunea. Luntă acum 27 de ani, fratele său voindă se se scape de densulă, construiseră cabană și ’lă închisese aci legându-lă cu lanțuri de mâni și din pieióre. In acestă stare, fratele său abia se milostivia să ’i dea pâine și apă, pe care i le trecea printr’u mică deschizătură ce servea de ferestră. Nenorocitulă era golă, de 27 de ani nu fusese nici peptănată, nici rasă, nici spălată, și sta trântita pe un gunoi de ună metru grosime. Cândă autoritățile s’aă presintată, ca se ’să libereze, a opusă uă resistență disperată, că a trebuită se ’lă lege într’uă căruță spre a ’lă duce la spitalului de nebuni (v. popor.). PARTEA ECONOMICA Mișcarea porturilor române. Severin, 20 Octombre. Bastimente sosite încărcate 2, deșerte 5. Importai, 4925 kilog, diferite mărfuri. Grâulit, 90 - 95 lei chila , secara , 70—75 lei chila, Brăila, 21 Octombre. Bast sosite Încărcate 8, deșerte 6, pornite încărcate 8, deșerte 6. Importă, 120,400 kig, diferite mărfuri. Esportü, 2,529 chilo grâfi, și 731,800 klg. diferite mărfuri. 977 „UNIREA“ Societate generală de asigurare mutuală contra focului Autorizată prin înaltula decretă cu No 1537 din 1877. Societatea de asigurare mutuala contra focului, fondată, de proprietari, cari se asigură între denșii, cu scopu de a plăti numai costuli de asigurare și ca premiere lor și să nu mai fiă on speculă a societăților comerciale; de aceia costulű de asigurare este multă mai mică la acestă societate decâtă la societățile comerciale. Asicurații asociață plătescă numai jumătate din premiele de asigurare, era restul a nni mai cândă trebuința va cere. Penastății societatea n’a avutu trebuința a face apelă la cealaltă jumătate a premiului de asigurare și a plătită totude una îndată pagubele mulțămindă pe proprietari. Prin îmulțirea asigurăriloriî și prin mărirea capitalului de reservă societatea a scădută anulă trecută cotisațiunile de administrațiune cu 10 bani la mită pentru clădirile de clasa I-a ; anulă acesta adunarea generală a proprietarilor, vădendu prosperitatea societății, a mai încuviințată u nouă scădere cu 10 bani pentru cotsațiunile de administrațiune la clădirile de clasa II-a Societatea asigură imobile, mobile, mărfuri și producte în magazii. Adresa societății este în strada Domnei, p. 8, în localul fostei societăți financiare. In județe să se adreseze la domnii agenți respectivi. Direcțiunea. Numerile obligațiilor a 100 lei. Numerile obligațiilor a 500 lei. Neobositură arheologă locotenentu-colonelă D. Pappazoglu care se ocupă cu celă mai mare zelă de anticitățî, a publicată două Calendare de părere pentru cancelarii, amândoue dedicate corpurilor de dorobanți și călărași, pe unulă se arată construcțiunea și inaugurarea podului făcută pe Dunăre la Severin de împăratură Traian la anul 105 după Christă, ierü pe altulă aducerea capului Regelui Decebal în tabăra lui Traian la anulă 117 după Christă. Amândoue se găsescă la librăriile Ioanițiu, strada Lipscani, și la Weinberg, librării, strada Carol l-o cu prețură de 51. 50 b. unu esemplară. Onor, autorități și domnii amatori de prin districte voră cere d’a dreptulă aceste calendare de la domnia s’a cu trimetarea arătatului presă în mărci poștale seă timbre, și voră primi 10 °/o rabată. Asemenea bătrânuță Veterană a avută buna inspirațiune a publicată ună tabloă intitulată "Conducătorulu Vânătorului, ilustrată cu totă felul ă de animale sălbatice ce se află în România, în care se arată timpulă cândă se potă vîna aceste animale și condă trebuie a se lăsa pentru înpuiarea loră, potrivită ordiniloră ce sunt ă date de guvernă prin districte pentru acestă operațiune. Prețul tabloului este numai de 2 lei noi, d-niî primari de prin comune, cum și ceî- i-alțî d-nî doritori de a poseda acestă folositori tabloă ’să voră cere de la d-sea trimețendă prețulă. -5 3 re' ’3 .’2 re' \ .’3 re' 3 i Mret- OO re30 treze refore-° re- a' re: -21 -Q - S -Q .re -2.22 -Q .re - O W2- •*-O > Ot/> > O tfi• O . o O . o OJ ^ I org 40 441 657 6588 1924 10996 63 762 688 6793 2300 12426 84 1107 768 7307 2311 12532 84 1112 786 7468 2311 12534 89 1203 844 7883 2314 12561 237 2560 875 8018 2343 12868 283 2978 899 8232 2378 13297 336 3358 984 9041 2398 13992 346 3446 1015 9174 2398 14052 464 4758 1160 9957 2400 14251 541 5644 1190 9998 2420 14797 593 5993 1279 10382 2455 15195 619 6318 1294 10442 619 6340 1311 10567 9 16062 336 29826 903 50109 916067 360 30825 915 50623 13 16179 326 31582 920 50974 25 16431 390 31765 930 51266 26 16448 390 31774 931 51460 32 16851 402 32072 945 51620 41 17608 402 32110 946 51654 45 17800 402 32260 975 52400 49 18043 411 32536 1016 53391 65 18718 418 33834 1021 53672 66 18749 436 34541 1021 53894 66 19070 444 34692 1059 54544 66 19111 449 34848 1115 55101 82 19883 463 35317 1146 56189 89 20104 467 36108 1158 56359 89 20318 467 36175 1163 56465 92 20439 514 37451 1232 56997 *19 21838 515 37729 1236 57219 *33 22474 520 38027 1250 57520 141 22802 527 38428 1259 57709 *53 23152 561 39444 1263 5776660 23678 617 41260 1272 57967 *69 23979 617 41387 1289 58217 *74 24159 619 41435 1301 58623 *85 24504 619 41849 1306 58696 188 24586 640 42646 1347 59184 203 25192 640 42679 1394 59294 218 25454 654 42913 1819 60169 227 25684 685 43570 2189 61555 219 25784 712 44425 2215 61697 245 26627 713 44426 2216 61799 246 26684 743 44950 2223 62381 255 26979 765 45685 2228 62891 259 27135 784 46242 2228 62939 268 27496 790 46559 2228 62963 285 28315 798 46845 2228 63737 289 28366 827 47616 2228 63867 336 29755 832 47857 2229 64569 232 64673 2343 69428 2494 73747 “ 49 65053 2347 69549 2499 74142 “249 65644 2347 69665 2501 74469 7249 65775 2414 70862 2501 74477 “249 65863 2414 70876 2501 74688 “250 66067 2423 71038 2501 74757 “258 66518 2423 71041 2501 74845 2258 66643 2433 71307 2501 74958 2317 68532 2444 71414 2325 68715 2494 72607 2334 69018 2494 73201 BULETINU METEREOLOGICA. Mercuri 22 Octombre 1880. — 12 ore noptea —• înălțimea termometrică, -1- 3. R. Celulă puțină norosă Joi 23 Octombre 1880. — 7 ore dirn. — înălțimea termometrică, -1-4,5 n. Celulă norosă — 12 ore diua — înălțimea termometrică,1- 6,5 R. Înălțimea barometrică mm 769 Celulă norosă Maison Menu optic, s-eur de Lhuer. Erî, Mercuri, ajunsă la C. Lungă și Sinaia, și a pleată pe la Craiova, Caracală, Bechetă, Găesci, Valea Călugărescă, Bălăci, Mărgineni și Constanța. TEATRU ȘI CONCERTE. Sala DossA.— Astăzi Jour 23 Octombre primula debuta ale celebrei familii DELEPIERE de la Eldorado din Paris. — 3 dame și ună bărbat ă, francesi. BIBLIOG^RIVTPI.A. A eșită de supt țipară. Adeverulu în religiune, de Emil I. Critzman. Prețulă 50 bani. * Despre proprietatea fondată în Dobrogea, după legile otomane (discursă rostita de d. procurori generală G. Filitis la redeschiderea Curții de Casațiune pentru anulă 1880—81) urmată de respunsiîlu d-lui primu-presedinte. Al. Crețescu. ROCTORD I. MMiBASESCÜ S’A MCTATU Strada Știrbey-Vodă No. 44. Peste-dramă de generală Florescu. Une Dame Anglaise, premiére classe Musicienne, sachanf. bien Ie franțais, l’a Jemand desire se placer com me Instit utrice dans une bonne familie soit â la Campagne soit en viile. Adressez: Mme A. â l’administration du Românulă oă Ton peut prendre des renseignements sur son compte, ainsi que chez Mr. Jean Cocoresco, strada Colțeî 50.