Romanulu, aprilie 1881 (Anul 25)

1881-04-08

318 SGIRI­I ALE ZILEI Duminică, 5 Aprile, la orele 5 jum., Es­­celența Lea d. Comite de Hoyos, trimis estra­ordinar și ministru penipotențiar al Austro-Ungariei, a fost primit in audiență de Maiestatea Sea Regele. Escelența Sea a avut onorea a remite Ma­­jestăței Săle Regelui scrisorile prin cari M. S. împăratul Austriei și Rege al Ungariei respunde la notificarea proclamărei Rega­­tului României, exprimă felicitări M. S. Regelui și confirmă pe Escelența [Sea Co­rnițele de Hodos în calitatea de trimis ] estra­ordinar și ministru plenipotențiar al Austro-Ungariei.* Sâmbătă, 4 Aprilie, Maiestățile Lor Re­gele și Regina au dat un pronej în onorea Escelenței Sele d-lui general Zourov, tri­mis de Maiestatea Sea împăratul Rusiei în misiune extra­ordinară pe lângă Maiestatea Sea Regele. La acest pronej au luat parte de ministru al afacerilor străine, Principele Dimitrie Ghika, președintele Senatului, d. Iswolski, însărcinat de afaceri al Rusiei în lipsa Principelui Uruzov, d. Eug. Stătescu, fost ministru și director al căilor ferate ro­mâne, d-niî generali Angelescu și Davila, d. Mitilineu, ministru reședințe al Româ­niei la Bruxelles, d. colonel Fălcoianu, di­rector al căilor ferate române, d. prefect al poliției capitalei, d. director al poștelor și telegrafelor, d. prefect de Ilfov, d. co­mandant al pieței și mai multe alte nota­bilități, peste tot 36 persone. -------------------------­ DIN STRAINETATE Că telegramă din Paris, inhlinits at Fester Lloyd,­­zice că consulul italian din Tunis, într’uă întrevorbire ce a avut cu un corespondinte al unui­­ ziar, a tăgăduit ac­tele ce i s’au imputat regretând tot de uă­dată că sfaturile sale n’au fost ascultate de Beiű. D-sea­maî 4‘se nu crede ca actualele evenimente să dea naștere la un antagonism între Francia și Italia. —x— Corespondința politică, publică următorea telegramă din Filipopole, cu data de 16 Aprile : »Zi­lele acestea a sosit aici represintan­­tele unei companii engleze spre a dobândi de la guvernorul rumelior concesiunea pen­tru construirea unei căi ferate între Yam­­boli și Burgas. [x— National Zeitung publică să scrie din Petersburg în care se­­ zice că poliția de acolo a reușit a pune mâna pe capul Co­mitetului executiv revoluționar, anume A­­ron Ciukok. Tratatul de comerciu dintre Germania și Austria. Corespondența budapestană publică urmă­­torea relațiune asupra stării negocierilor dintre Austria și Germania pentru încheia­­rea unui tratat de comerciu :­­Negocierile cu Germania vor conduce în curând la un resultat favorabil, de­și tratatul de tarife nu se va întinde asupra multor puncte. Dat fiind­ că în Austria nu a fost votat încă nici bugetul curent și se­siunea Reichstagului austriac se va sfârși filele acestea, ast­fel că nu este nici uă speranță ca tratatul comercial ce se va în­cheia cu Germania se pote fi aprobat la vreme de Parlamentul austriac, și fiind-că tratatul provisoriu ce există acum se ispră­­vesce la finele lui Iuniu anul curent, apoi va trebui ca provisoratul acesta să mai fiă prelungit încă cu un jumătate an, spre a permite corpurilor Legiuitare să se ocupe mai târesiu cu tratatul de tarife ce se va încheia. De aceea dar va trebui ca acum să se ia măsuri în Berlin și pentru prelun­girea actualului provizoriat. * Cestiunea tunesiană. O telegramă din Paris, cu data de 16 A­­prile și publicată de Neue freie Presse, ne mai aduce următorele amănunte asupra a­­cestei cestiuni : »D. Barthélemy St. Hilaire, ministrul de externe scrise următorele, la 6 Aprile, consulului francez din Tunis : »Declarați Beiului, că contăm pe credinciósa lui ami­de, despre care ne-a asigurat de atâtea ori și de la care pretindem acum probe efec­tive. Atât integritatea teritoriului cât și a­­ceea a locuitorilor lui sunt amenințate de un pericol forte serios, și datoria lui cea mai principală este de a proceda din tote puterile contra triburelor nesupuse din ne­norocire cnse nu se pote conta pe uă energică și repede paralizare a răsculei numai prin autoritatea Beiului, iar Francia este în drept a cere asistența forțelor militare tu­­nesiane. Generalilor francesi li s-a dat or­din să se sforțeze a ajunge la o­ înțelegere amicală cu generalii tunesiani și se le facă cunoscut momentul când rișcare­ va consi­­derațiuni strategice vor face trebuinciosă întinderea operațiunilor și pe teritoriul tu­­nesian. In acest caz sperăm a ne întâlni cu trupele tunesiane ca cu nisce aliați, ca cu nisce ajutore pe care ni le va trimite Beiul, spre a pedepsi împreună cu ele tri­­burele care sunt atât inamicele Franciei cât și ale Beiului: „In respunsul seu de la 9 Aprile la a­­cestă Notă, Beiul protesteza contra măsu­rilor anunțate de Francia, exprimând în a­­celași timp credința că printre triburi dom­­nesce cea mai completă liniște, afară nu­mai de nisce mici încălcări de teritoriu spre a căror pedepsire este de ajuns autoritatea s­a. Contra intrării trupelor franceze pe te­ritoriul tunesian, Beiul apelăză la dreptu­rile săle și la acelea ale Porții precum și la interesele Statelor străine; de aceea el nu pate nici să primescă măsurile francese nici se aprobe îndreptățirea lor. Duminică, 5 Aprile, Maiestatea Sea Re­gele, însoțit de adjutantul de serviciu, a mers la biserica catolică, Bărăția, unde a asistat la serviciul divin al sântelor Pasce ce s’a celebrat de Eminenția Sea Episcopul Paoli, și după care s’a oficiat un Te-Deum pentru proclamarea Regat­ului României. * * * Duminică, 5 Aprilie, s’a săvârșit înmor­mântarea d-lui general de divisie, Principe Ion Gr. Ghika, care s’a urmat cu tote o­­norurile cuvenite înaltei sale posițiuni mi­litare și diplomatice. La orele 2 p. m. s’a oficiat în biserica Sărindaru, de către I. P. S. S. Mitropolitul Primat, încongiurat de înaltul cler, serviciul religios la care erau faciă , corpul diplomatic, d-nii miniștri, casa civilă și militară a Regelui, domnele curtei Reginei, delegațiunile Corpurilor legiuitore, înalții demnitari și funcționari superiori ai Statului, precum și d-in­ oficiarî generali și superiori, cari nu se aflau în front. Tóte trupele din garnisonă, supt comanda d-lui general de divisie Cernat, erau supt arme și așeeiate d’a lungul bulevardului și st­ra­­delor d’impregiurul bisericei. Regele și Re­gina au trimis două frumose corane cari s’au depus pe catafalc drept omagiu către memoria repausatului, și au transmis Prin­cipesei Alesandrina Ghika espresiunea a­­dâncei condoleanțe a Maiestăților Lor. După terminarea serviciului funebru, d. D. B. Boerescu, ministru de externe, a rostit pe care-l vom reproduce în numărul viitor, și un cuvânt bine simțit, din care se vede o­­ratorul distins. După acesta corpul repausatului a fost ridicat de oficiali superiori ai armatei, și aședat pe carul funebru care a fost urmat de toți asistenții pe jos, de­uă trăsură de mare gală a curței Regelui și de tóte tru­pele, cari au făcut onorurile cuvenite ge­nerărilor de diviziune. Cortegiul a ajuns în acestă ordine la cimitirul Șerban-Vodă, unde, la coborârea corpului în mormânt, salvele de artilerie au dat ultima salutare defunctului. * * * Monitorul de a dî promulgă legea asupra străinilor. fi avut un succes în stăruințele mele pe lângă d-luî, căci în­tot­de­una ’l-am dis­tins în grupul d-luî; și ași fi dorit să am alături un om cu solința d-luî și cu corec­titudinea purtării d-luî și ca cetățăn și ca om politic; acesta ar fi fost un mare suc­ces pentru mine, și pentru partidul din care fac parte. D-sea­ense n’a voit să se deta­șeze de amb­ii d-sele politici. Prin urmare cuvântul de reclamă ce i s’a adresat a fost cu totul nedrept, nemeritat, și a putut să iasă din gura numai a unei persone care nu’l cunosce. D-lor, trebuie să urmez pe d. Carp forte pe scurt, dar trebuie să’l urmez. D-sea s’a purtat ca un cavaler, și a apărat forte bine pârlitul în rândurile căruia a servit, și ’l-a apărat așa de.... era se­rie cuvântul cu­viincios, dar mă tem să nu se supere acei cari au vorbit înaintea d-lui.... D. Al. Lahovari. Suntem învățați cu ne­cuviințele. D. președinte al consiliului. Ast­­fel în­cât discursul d-sale n’a putut să redeștepte și să înverșuneze lupta care să iscase între aceste două partite. Eu am zis de mai multe ori onor. d­ii din drepta cari ați vorbit: de un singur lucru puteați să vă prevalați, și nu v’ațî prevalat nici aici, nici în jurnalele d-vostră, că ați creat resurse Statului, că ne-ațî u­­șurat posițiunea. Acesta recunoscem că ați făcut’o, și țara a recunoscut că bine ați făcut, și chiar în acele resurse pe care nu le-ați prea nemerit, am venit mai pe urmă noi și le-am îndreptat; la torina chiar vom veni iarăși cu modificări, fiind­că nimeni nu pate să pretindă la perfecțiune ci să tindă spre perfecțiune. D-vostră cnse, înfi­ințând câte­va imposite, puteți cre­dice că cu acesta ați creat un sistem financiar care să fie model în România ? Mi se pare că nu este cine­va mare financiar dacă ia impo­­zitele din uă altă țară, le copiază și le a­­plică; acest fapt nu văd că pate să con­stituie cui­va meritulu de mare financiară după cum e Gladstone pentru Anglia. Cu tote acestea noi nu vă vom face ne­dreptatea de a vă zice că n’ațî creat re­surse. Dar daca vă recunoscem acest merit, nu ne cereți a vă atribui și pe acela că ați creat un sistem financiar care se fie a­daptat situațiunii nóstre economice și poli­tice, fiind-că abia intrăm în acesta viață, și pân’acum nu putem pretinde de a avea la noi financiari de taliă a înființa sisteme nou­ în țera nostră. D-lui Carp i s’au dat negreșit cifre cari nu erau exacte și de aceia a putut să se încete, căci d-sea a zis că la 1870 sau 1871, veniturile Statului erau de 74 mi­lione.... D. P. Carp. La 1871 era de 60 milione bugetul Statului plus 10 milione luate din împrumutul domenial. D. președinte al consiliului. Asemgpo­aO ^ j "1 * V»« uutxvi tv­uJOUű Gd­­ullUllâtGi de 23 milione.... D. P. Carp. La 1872. D. președinte al consiliului. La 1871 era de 8,750,000 lei, prin urmare, rămâne pen­tru cheltuielile ordinare 60 și atâtea mii, nici noi azi n’avem mai mult. D. P. Carp. Uitați cele 18 milione ale drumului de fer, cari erau să vină. D. președinte al consiliului. Erau se vină, nu veniseră. Apoi, d-lar, în prevederea sarcinelor m­oî cari erau de vr’uă 20 milione, ați creat resurse m­oi, dar s’a ’ntemplat că ați creat impositele cari întreceau cu mult sarcinile ce era să vi le pună în spinare drumurile de fer, și încă aceste sarcine nu aveau să vină în întregimea lor de nă dătă în anul d’ăntâiă, ci treptat în anii următori. Ast­fel acele imposite nouî vă dedeau un prisos destul de însemnat, fiind-că erau timbrele, spirtuase, monopolulu tutunului, care sin­gur v’a dat peste 8 miliare, precum și li­cențele care în totul se uscau peste suma ce v’ar fi căzut în sarcină dăcă ați fi plă­tit din anul d’ântâiü fată anuitatea, dar a­­nuitatea mergea după lucrurile efectuate și scrți că nu s’a terminat linia Bucuresci- Vârciorova de­cât în anul când am venit noi la putere și d-vostră ațm pus în soco­teli totă acésta sarcină de la început. Vedeți dor, d-lor, că v’a dat țâra re­surse cu prisos ca să piteți plăti acele cheltuelî și în loc de a vi mărgini în a­­cele resurse, dev. ați cresat anuitatea pe care o plătim în străină­tate, ați crescut’o cu împrumutul domenial și cu împrumutul rentei, afară de împrumutul de la casa de depuneri în sumă de 10 mlione. Am auzit de pe acea bancă cuvântul de : Strou’sberg! Vă rog, și nu maî ridi­cați cestiuni cari nu ne pt servi la ni­mic alt de­cât numai a ne distrage de la ocupațiunile și ale d-v. și se nestre căci datoria tuturor, și mai cu­rmă a d-v.­a oposițiunea, este să luminăm cestiunile, cr nu să le întunecăm. Dacă noi am făcut greșeli, apoi v’așî ruga să vă adresați la consciința d-v. spre a vedea dacă n’ațî fă­cut mult mai mari greșeli­le cât noi; și datoriile acelor greșeli și ale nóstre și ale d-v. maî cu sâma, le am gătit pote maî scump de cât trebuia. Onor. d. Carp, până la numai 8 milione orî de cestiunea despre acesta în­getară; or­d. Lahovari eri­ficitul lăsat de conservatori. Negreșit d. Carp, a făcut’ într’un mod mai subtil, dar consciința sa­ e deștaptă a d-sele a cam alunecat și a dat alt argu­ment spre a scula deficitul, ăci a zis că era atunci un remășiță de 1 * milione. Apoi, d-lor, și noi lăsăm m­ășițe în fie­care an, și anul 1880 — 188.lasă că ră­u vreme nega d­e ori a fost emisiunea bu­­nnegat tot de­mășiță de vre uă 10 sau 12 milione, rămă­șiță positivă din impositele directe. Dar are noi lăsăm acesta rămășiță ca capital al a­­nului bugetar ? Prin urmare, nu înțeleg să puneți în so­­cotală acea rămășiță. Și apoi știți cât s’a împlinit din acele 17 milióne ? S’a împli­nit numai 4 milióne, ast­fel că, daca veți scădea aceste 4 milióne, din cele 17 mili­óne, rămân de împlinit încă 13 milióne Onor.­d. Carp, a legitimat cele 8 mili­óne, spunând că a fost singurul deficit al guvernului conservator, și la acesta eu ’i am spus că nu știu­ daca este adevăratul deficit, căci au să se cerceteze socotelile, vom­ veni și eu cu scriptele ministerului și atunci vom­ vedea adevărata sumă pen­tru că nici curtea de compturi nu s’a pro­nunțat într’un mod positiv și determinator, ci numai în majoritate, și între cei din majoritate sunt omeni cari au administrat fonduri însemnate în timpul administrațiu­­nea guvernului conservator, și de, omul este om, pate că aceia au fost influențați ca solidari cu acea administrațiune, și a fi format din causa acesta majoritatea. Dar Camera, care este suverană în ma­teria acesta, are se judece pe față cu scrip­tele în mână situațiunea , și daca deficitul va fi numai de 8 milione, are să facă în privința acestei sume, ceea­ ce va crede de cuviință. De­sigur că în loc să se facă un împrumut pentru acel deficit, banii aceia au să servască ca împrumut pentru căile ferate ce au să se construe, căci noi nici uă dată nu vom veni să echilibrăm buge­tul de cheltuelile ordinare ale Statului cu împrumuturi. D. Carp a mai repetit și aci ceea­ ce­­ mi-a zis de mai multe ori și în comisiu­­nea bugetară, că, adică, am uitat a trece saldul în situațiune. D-v. știți, că soldul casei se face în­tot­de­una la 31 Decem­bre al fie­cărui an, împreună cu uă comi­­siune din parlament, ca să se constate dacă starea casei este potrivită cu scrip­tele ministerului. Situațiunea financiară case și bugetele se fac în urmă ; acestea nu se fac după starea casei centrale,­pentru că atunci ar trebui să se constate starea tu­tor casieriilor din țară, nu numai a casie­riei centrale, ci se ia suma care a intrat și acea care s’a cheltuit, se iau evaluările bugetare și ceea­ ce a intrat în realitate din ele precum și ceea­ ce s’a mandatat, și să calculeză. De aceea d. Carp, face uă mare confusiune aci. Nu numai după ceea ce se mandateza în fie­care an se soco­­tesce. Ei, d-lor, déca s’ar fi calculat pentru d-v. ast­fel, vi s’ar fi făcut uă situațiune desastrofă , fiind-că totă lumea știe că a fost epoci în timpul guvernului d­v., când, nu numai mandatele de lucrări, de mate­rial, dar chiar mandatele de lefi nu se plă­ 10, 15 și 20 la suf^r Prin urmare, "daca s’ar fi luat se se calculeze după cum zi­­cețî d­v., tare vi s’ar fi încărcat situațiu­nea. Nu se face ast­fel bugetele : se caută după scripte ce s’a incasat, ce s’a cheltuit, și acésta este norma după care se fac bu­getele viitóre. Onor. d. Lahovari, adeea eri sus și tare și cu un ton de violință care numai con­vingerilor puternice care se simt fronsate póte să le scape, a'cea ca guvernul con­servator, a plătit necontenit din datoriele Statului, și prin urmare, a scăzut datoria publică. Apoi, etă, d-lor, am ad­­uă notă luată din scriptele ministerului De la 1871 până la 1876 s’a plătit 20 milióne din datoria publică ; și apoi tot în­tr’un period de 5 ani ministerul liberal a plătit până acum 32 milione , fiind-că d-v. știți că amortismentul cresce din an în an Nu ne facem nici un merit pentru noi din acesta, dar realitatea este c’am plătit mai mult, în­cât bugetul nostru a fost în­tot­de­una mai împovărat de­cât­ al d-vostră și noi nu am crescut datoria publică cu nici uă para, a­­fară de acele 26 milione ale biletelor ipo­tecare, prin care budgetul Statului nu este de loc încărcat, pe când d-v., cu împru­mutul domenial, cu renta și cu împrumutul de la casa de depuneri, ați sporit datoria publică cu 132 jum., milione. D. Al. Lahovari, împrumutul domenial s’a făcut pentru datoriele trecute. D. președinte al consiliului. Ați plătit din acele datorii 20 milióne, prin urmare mai rămân âncă 112 jumătate milióne prin care ațî încărcat budgetul Statului cu 8 la sută, pe când noi nu l’am încărcat cu nici uă para. Dar, domnilor, de ce să ne întindem așa mult asupra părței financiare; fie­care are ideele sale; pare că unii se pricep mai bine și alții mai reț. Copii noștri vor învăța mai mult de­cât noi și pate că lucrurile vor merge mai bine. Tot ceea ce pot să fie este că aceste cifre sunt luate din scrip­tele publice ale Statului, în­cât nu pote să fie negate de nimeni și prin urmare le cred îndestulătore ca să vă lumineze și chiar să sdruncine pe d. Carp în aprecierile d-sale. Acum vin la partea politică a discur­sului d-lui Carp. D-lor, eu am fost forte fericit să văd că omul cel mai înțelept, după părerea mea (și când zic aceste cu­vinte rog să nu se franșeze nimeni) cel mai cu vederi de om de Stat din partidul conservator a venit și a declarat că socie­tatea română este astăzi constituită și în­tr-un mod definitiv, în­cât astăzi să nu mai plesnescă nimănui prin cap că pate să mai revie la altă organisațiune socială de­cât organisațiunea democratică. Eu d-lor, cu uă altă ocasiune, când d-nu Carp a făcut aci un discurs forte însem­nat, m’am adresat către d-lui arătându’î a­precierile mele și d-sea m’a întrebat : vii și d-ta să ’mî faci complimente ? Eu ’i am răspuns : Nu, fiind­că văd în d-ta, ca șef al partidului conservator, un om de taliă a ne da mult să ne gândim, fiind­că lupta are să fie grea. Dar d-sea a zis : nu am pretențiuni de șef al partidului. Și eu a­­tunci i-am 4>s­­ ai­bă slabă opiniune de partidul d-tale daca credd că nu ’ți recu­­nosce ceea ce ’țî recunosc chiar adversarii d-tale politici. Domnilor, ar fi un mare bine pentru țară, déca partidul conservator s’ar pune pe tă­râmul d-luî Carp, fiind­că atunci n’ar maî fi de­cât cestim­î de a doua mână cari ne ar des­părți și mai de multe orî pare că ne am găsi împreună pe când astăzi, cum a dis d. Carp pe tărâmul pe care se pune partidul con­servator, este că luptă, nu numai vană dar chiar vătămătore societății, de­ore­ce alt­fel ar fi un luptă care ar da fructe, fiind-că lupta pe tărâmul acela este de a sili pe fiă­care să facă ceva pentru țara mea. Am văzut, d-lor, că mulți dintre d-v. ascultau pe d. Carp cu îndoială și de aceea chiar a și scăpat cuvântul de reclamă, în­doială de sinceritatea opiniunilor pe care le-a manifestat d-sea astăzi , și am văzut protestând în contra cuvintelor d-lui chiar pe d. Chițu. D. G Chițu. Nu din puntul de vedere al sincerității. D. președinte al consiliului. Onor. d. Carp se-mî permită ca să-î spun acum ceea ce nu avuse­ timp să-î spui în ante-cameră, să-î spui că a întrebuințat espresiunî, care eu cred că nu erau espresiunea adevărată a ideilor d-sale. Ideile de multe ori pot să se modifice, dar limbagiul este uă cestiune de deprindere, și onorabilul d. Carp s’a servit cu unele denumiri cari pe mine unul, care am mai multă esperiență, fiind­că sunt mai bătrân, m’au franșat. Onor. d. Carp a zis că revoluțiunea so­cială s’a făcut de sus, nu de jos. Așa este, și adevăr că acesta a fost un ce care ne-a pus mari pedice. Este bine când instituțiu­­nile vin ca resultate date de desvolta­rea unei societăți, dar era ceva fatal , onor­ d-le Carp ceea ce s’a făcut. Eu eram la Paris... eram să fie că eram la închisore, dar me a fost temă să nu fie onor. d-lui Lahovari ideea că pentru vre­un asasinat eram la închisore. Eram la Paris în 1856, pe timpul când se urmau negocierile de pace și a venit d. Constantin Crețulescu și pe urmă au venit și alții la mine și la ac­tualul președinte al Camerei, care era liber și ne-au dis­­tută să deschide o eră nouă pentru țara nostră; eu nu sunt de princi­piile vostre, scrți că m’am despărțit tot­dea­­una de voi , ei bine, acum că o eră nouă să deschide pentru țara nostră , este tre­buință de mult concurs din partea nostră, meni în clasa nostră, nu ca să esploateze situațiunea țărei, dar să sacrifice situațiunea lor în interesul țărei, și n’am găsit, am ră­mas numai vr’uă câte­va familii, și de a­­ceea am venit să fac apel la voi, să lăsați tărâmul revoluționar, republican pe care sunteți și să veniți să dați concursul vos­tru, se veniți să luptați împreună cu noi, fiind­că altmintrelea nu ne simțim destul de tari ca să putem lupta. Și acei cari ne vorbiau ast­fel erau din puținele și rarele familii aristocratice ce mai rămăseseră în țară. Onor, domnu Chițu a protestat adineuri când a 4os domnu Carp că a fost uă aristocrație în țara r­omânescă ; dar eu în acesta mă deosebesc de dl Chi­țu, mă despart de d-lui în acest punt is­toric, căci a fost uă arisocrație vă dată în țara Românescă, cum a fost în tóte socie­tățile. Societățile primitive erau la începu­tul formațiunii lor în stare pastorală , după aceea au trecut în starea de agricultură, pe urmă au ajuns la aristocrația trec as­­ta.41 la democrațiă. Tote societățile din lume au trecut prin aceste stadiuri, și fiind că democrația este cea din urmă desvoltare a societăței, de aceea în loc de a mai zice ca mai ’nainte, noblesse oblige, astăzi tre­buie să zicem: democratic oblige. Democrația este oă creațiune modernă, care succede aristocrației, și este superioră aristocrației. Am trecut și noi ca cele­l­alte societăți, prin aceleași rase, și prin urmare a fost și la noi uă dată uă aristocrație, dor­ită aristocrație care era în relațiuni strânse și de simțiminte și de interese cu poporul de j­os, căci în aristocrație erau că­pitanii lui. Pe acea aristocrație Grecii fanarioți au înlocuit-o cu oligarh­ia străină sau bastardă, în­cât puține familii din vechea aristocra­ția română au mai remas între cei cari e­­rau în capul trebilor țărei. Cele­l­alte fa­milii aristocratice tote au ajuns în colace și opinci. Apoi a venit regulamentul organic și a transformat și pe aristocrația vechia și pe cea nouă în cinuri, acesta era cea din urmă lovitură. Când am vrut să mergem înainte, nu mai aveam­­­ aristocrație care să aibă a­­celeași principii și aceleași sentimente pe cari le avea țara, afară de câte­va puține familii, cari a trebuit să ia drapelul în mână și să merge înainte. Nu puteam noi să așteptăm ca să se creeze că aristocra­ția, aristocrația nu se crează, după voința omenilor, ci situațiunile o crează; și apoi, d-lar, nu în vocul al 19-lea se mai putea crea aristocrația, căci chiar acolo unde a fost oă aristocrație bine întemeiată din­­ 4i în 41 a început să se pardă, fiind-că, cum spuneam, democrația făcea progrese din 41 în 4L pentru că ea este un pas înainte al civilisațiunei. ")© P c­e ea era Des­baterea generală a buge­telor. Discursul rostit de d. I. C. Brătianu ca răspuns la discursul d-lui P. Carp D-lor deputați, vă mulțumesc pentru pre­lungirea acestei discuțiuni din după pun­­turi de vedere; din puntul de vedere al amorului meu propriu, și din puntul de vedere al răbdării d-vostră. După un dis­curs așa de magistral, așa de bine gândit al onor. d. Carp, negreșit, pentru ca să res­­pingă cine­va, trebuie să aibă ore­care timp de pregătire, deci nu spre a se ri­dica la înălțimea unde s’a ridicat d. Carp cu talentul său, dar cel puțin spre a ur­mări ordinea d-sele de idei și a prepara un respuns mai potrivit cu un asemenea discurs. In fața unui discurs atât de ma­gistral, unde s’a făcut programul viitorului partit conservator, program care din neno­rocire până astăzi nu ’l-a urmat partidul conservator, guvernul trebuie să-șî țin â și el cuvântul; căci alminteri, dacă ar tăcea, s’ar putea crede, sau că, prin tăcerea sea, aprobă tot cea­ ce a spus d. Carp, sau că nu a înțeles importanța cuvintelor d-sele. Mai ânteî de tóte, în privința întreru­perii ce s’a făcut că acest discurs este uă reclamă electorală din partea d­lui Carp îmi face să datorie a declara că ea unul ași fi dorit ca onor. d. Carp să fie de acea stofă, să viseze guvernul, fiind­că atunci a și ROMANULU, 8 APRILIE 1881

Next