Romanulu, mai 1881 (Anul 25)
1881-05-16
ANUL AL DOUĂZECI ȘI CINCILE Redacțiunea și Administrațiunea, strada !)<5 sinet 14. Voiesce și vei putea. ANUNCIURI. Linia de 30 litere petit, pagina IV, — 40 bani Deto , , , pagina III, — 2 lei — A se adresa: IN ROMANIA, la Administrațiunea diarului. LA PARIS, la Havas, Laffite et Cune, 8 Place de la Boirse. LA LONDON, la G. L. Daube et C-nie, 130, Fleet Street, London E C. LA VIENA, la d-nii Haasentein și Vogler. Walfischgasse 10. LA FRANCFORT, S.M. G. L. Daube et Cnie, pentru Germania, Belgia, Olanda, Elveția și America. Articolele nepublicate se ardu. 20 BANI EXEMPLARUL ROMANULU SAMBATA, IG MAIUJ 1881. Luminează-te și vei fi. ABONAMENTE: In Capitală și districte: un an 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tote țările Europei, trimestru 15 lei. A se adresa IN ROMANIA, la administrațiunea patului. LA PARIS, la Havas, Laffite et Cune, 8 place de la Bourse, LA VIENA, !a d. B. G. PopovicI, 15 Fleischmarkt. IN ITALIA, la d. doctor Gustavo Croce, Vi- San Benigno, 17, Genova. Scrisorile nefrancate se refusă] 20 BANI EXEMPLARUL BUCURESTI, FLORAS 1881 Faptele cele bune ale fiecărui om, de către națiunea sea cate sö fie mai aprețuite și mai răsplătite. Fiecare națiune de către fii sei trebue să fie mai aprețuită, mai stimată, mai iubită. Adeseavurăm durerea de a constata că partitele la noi sunt atât de lipsite de principii și de simțiminte naționale încât ele denigră nu numai pe bărbații cei mai buni deră pe easa și națiunea lor. Pentru instrucțiunea națiunii détori fiind a-i semnala viciul, supt ori ce formă s’ar presinta el, punem aci, supt ochii iei, ce <Jise ori chiar oposițiunea, în Timpul cu data de 14 Mai. E că portretul României de astăziîeștt din penelul oposițiunii. „Ea este acum într’uă epocă de adâncă corupțiune a moravurilor și private și publice. „Clasele culte ale societății sunt intelectual și moral, sterpe. „Banul, căstigat fără muncă, formeză unica vînătore a unei tinerimi precoce și a unor bătrâni desfrânați, în cari plăcerile ușoare sunt singura țintă. „Nu se află nici un fel de sobrietate a cugetării, (? ?) nici un țel serios.“ E că ce ea spune, țarei și lumii și despre Rege. „Cui, Maiestatea mea a refuzat vr’nădată încrederea, de vreme ce că majoritate parlementară susține cabinetul, de vreme ce d. C. A. Rosetti ș’a ales miniștrii după plac. „Maiestatea mea ar putea, în adevĕr, se uzeze de prerogativa d’a nu se ’ncrede nici în regim, nici în parlament, dar, cu drept cuvânt desilusionat de ușiurința cu care la noi se protejtază principii politici în vederea unor interese forte individuale, își va fi zis : — „Va merge cum a mai mers; nu un om ridică lumea cu umorul.“ „Maiestatea mea scie, cum stim și noi, c’a voi în adevĕr binele unui popor ș’al urmări, în ruptul capului, este adese periculos și pentru suveran și pentru un partid.“ Pentru învățământul, îmbucurarea și ’ntărirea națiunii, și ca resplată a faptelor ș’a virtuților iei punem acum aci supt ochii iei, ce <Jice la 20 Main, marele Jiar al cetății London, The Times. Intr’un lung articol el trece în revistă starea Jilei a tutor Statelor. Engliteza,zice marele fiar, „luptă cu problema Irlandei. „ Francia cu afacerea Tunisiei , care provocă gelosiele vecinilor iei. „Italia suferă de ’ncurcăturele administrațiunii provocate de către minoritate, c’uă majoritate incapabilă d’a combina altceva de cât d’a da jos pe rivalii iei. „Ce se va alege despre actuala politică a Spaniei nimene n’o scie, și Spaniolii și mai puțin. „Portugalia este în friguri fără nici un cuvânt. „Constituționala Belgie este într’un mare luptă religioșii. „Comercial german, supt conducerea unui ilustru om de Stat, s’afundă într’uă cale întunecosă. „Rusia și Turcia, din osebite piuituri de vedere, sunt d’uă potrivă în lucrare pentru un trecut care nu se mai póte reproduce. In urma acestei posomorite reviste a Statelor, Times conchide ’n modul următor: „Europa asceptă s’audă esplicările principelui Bulgariei în privința menținerii Coronei și a violării condițiunilor iei. Numai asupra unui singur punt al marii întinderi a Europei orientale ochiul se pate odini cu mulțumire. „România nu este un Rigat nici forte mare nici prepopulat. Tronul României nu produce uă umbră mult întinsă asupra Europei. Cu tote aceste plăcut este de a putea însemna un loc unde tote schimbările și sorții mișcărilor și resculărilor acestor câțiva ani din urmă între ginți și popora au lăsat altceva decât suferinți și frământări interiore. „Turci, Bulgari, Greci, Albanesi și liberatorele, aliatul seu antagonistul lor, Rusul, sunt toți coprinși d’un fel de frenesie comună de îndouială, de mortificare și d’alamă. Nu este nici unul singur dintre dânșii care se nu hrănescă uă plângere séu c’a perdut pré mult, seu că n’a căscigat d’ajuns. „Romănia și Regele iei sunt, în ori-ce cas, cu totul mulțumiți de ei înșii și, pentru presiune, de condițiunea lor. Mulțumirea de sine și este presupusă a fi pentru indivizi ca apropiată de viciu; acesta mulțumire ânsa este uă virtute pentru uă națiune. In vicisitudinile și luptele vecinii Românul a câștigat o parte însemnată de concisie ; cea mai mare case din tóte este c’a câștigat respectul pentru el însuși. „Ar fi forte de dorit, pentru fericirea Europei, ca se comunice acesta taină și vecinilor sei.“ Se se uite Românii la aceste două portrete zugrăvite, unul de pretinșii sei fii ș’altul de către englesi și ’ntorcând cu durere spatele oposițiunii se merg î nainte, din ce în ce mai cu credință pe calea pe care ajunse a fi aplaudată și stimată de totă lumea. *—— - ---Acum un an, s’a înființat, printr’un vot bugetar, o nouă funcțiune, în administrațiunea învățământului public : inspectorul general. Acestă funcțiune, care nu este prevăzută în legea de la 1864, este neapărat forte trebuinciosă. D’aceea ministru] d’atunci s’a grăbit a numi două inspectori generali, unul pentru partea literară și cel-l-alt pentru partea științifică. Acești doui inspectori funcționeza de aprape un an. Amândoi au cutreerat țara, visitând mai tote sculele, primare și secundare, luând notițe negreșit spre a raporta ministrului respectiv. Peste câteva țile vor începe esamenele generale de finele anului și d-nii inspectori generali vor pute să complecteze notițele lor. Putem spera dar că, îndată ce se vor sfîrși esamenele generale de finele anului, d-nii inspectori generali vor reuni într-un raport complet tote observațiunile ce le-ai strâns în timp de un an. Aceste raporturi vor avea un mare însemnătate și cu nerăbdare le așteptăm, căci ele vor putea să serve de base unor reforme neapărate în domeniul învățământului. E absolut trebuincios ca acele raporturi să se publice în Monitorul Oficial pentru ca fiecare să pută vedea cum stă învățământul și să potă să judece despre ce, trebuie să se facă.. Rugăm dor pe d. ministru al învățământului public să ia măsuri pentru ca acele raporturi să se facă și să se publice; căci, alt—tel ne-am întreba la ce servesc acei funcționari înalți și ne-am îndoii de trebuința ce era d’a ’i înființa. In momentul când recunoscem cu toții liniștea și buna ordine cu care s’au petrecut serbările de la 10, 11, 12 și 18 Mai, și mulțumim tutor celor cari, au conlucrat sau au luat parte la aceste serbări, ar fi uă nedreptate d’a uita poliția Capitalei care a fost, în acestă ocasiune solemnă, ceia ce trebuie să fia poliția la poparele libere și democratice. Nu putem uita cât de multiple erau sarcinele ce se impuneau iei și cât de puțin numerosă este. Cu tote acestea, ea a scrut să fie pretutindeni, să veghieze la tote, să merite în fine prin energia, activitatea și buna-cuviință ce a arătat, aprobarea cetățenilor bucuresceni, precum a dobândit și pe aceea a tutor străinilor cari au asistat la serbări. SERVICIUL TELEGRAFIC AL ADJONTIMI HAVAS Tunis, 26 Maiű. — Colina generalului Bréard va veni să staționeze la Mamuba, lângă Tunis, apa de băut la Dje-Deida fiind cea de tot. Constantinopole, 26 Maifi.—Porta a telegrafiat era la Londra spre a invita pe comitetul englez al Bowdholderilor, în urma unor disposițiuni „favorabile exprimate de unii din membrii cari ’i compun, se trimită fără întârziare un delegat spre a încheia un arangjament financiar, luând ca bază nota Porții. Londra, 26 Mafți. — Camera Comunelor. —Șirele Charles Dilke declară că nu are nici un cuvânt de a presupune că Bulgaria a impedicat comunicările telegrafice adresate guvernului, dar că în orice caz nu are a se pronuncia asupra evenimentelor care s’au petrecut în acesta țară. Supt secretarul de Stat la afacerile străine refuză apoi d’a respunde la întrebarea d-lui Arnold asupra convorbirii atribuită marchizului de Salisbury, în privința ocupării eventuale a Tripoli de către Italia,zicând că tote datele ce se pot da în acestă privință, se afla în The Blue Book distribuit mai deună de membrilor Parlamentului. POLITICA ESTEMA. Cestiunea tunisiană In privința intențiunilor Franciei în Tunis, d. Barthélemy St.-Hilaire a adresat lordului Lyons următorea Notă cu data de 16 Marți : »Doriți vă confirmarea declarațiunei mele, cum că convențiunile esistente între Tunis și puterile străine vor fi menținute și respectate. Repet acastă asigurare cu cea mai mare plăcere, de vreme ce printr’un articol special al tratatului nostru cu Tunis, represintantele frances garanteză esecutarea tutor convențiunilor esistente de felul acesta. Este forte adevărat că, în ultimele nóstre între vorbiri, am pomenit în frăcăt despre posibilitatea revizuirea unora din aceste convențiuni. Ceea ce m’a condus la prevederea unui asemene eveniment, a fost francheța cu care am vorbit cu dv. , de vreme ce nu putem nici față cu mine ensumî nici față cu Esc. Vostră se ascund îndatoririle ce ar putea se fie impuse guvernului francez, prin forța lucrurilor, .,i urma pozițiunii ce este pe viitor față cu Tunisul. Este forte lămurit, că, precum guvernul englez, când a luat asupră’i respunderea pentru administrarea unor țări străine, s’a eredut nevoit să modifice starea esistente a lucrurilor și se îngrijescă de poporațiunea pentru care garantă ca un guvern progresist, civilizat și regulat, — tot astfel și Francia, în ale cărei mâni se află depusă acum supraveghiarea asupra afacerilor tunisiane, nu trebuie se perda din vedere datoria de a invita acea țară să participe la avantagele pe care administrațiunea nostră le a introdus deja în Algeria. „Nu este mai puțin lămuritoase, că acestă operă nu pate fi îndeplinită decât cu încetul și că va trece încă multă vreme, până când Tunisul se stă în posițiune a suporta un guvern asemene cu acela al unui Stat european. In orice casotărîrea nostru este, că, daca unele progrese, pe care le avem în vedere, nu vor putea fi dobândite decât cu paguba schimbării tratatelor esistente astăzi cu puterile străine, noi nu vom efectua nici uă dată nisce asemene schimbări trebuinciose, de cât numai cu consimțimentul acelor puteri și în temeiul unei înțelegeri amicale cu ele. Tóte drepturile și privilegiile, atât comerciale cât și de altă natură ale naționalităților străine, întrucât ele sunt garantate prin tratate, vor fi menținute neatinse, pene când printr’uă înțelegere reciprocă nișce nouă convențiune vor lua locul acelor tratate. Intru ceea ce privesce în special pe creditorii societății, apoi este sigur că ipotecile, ce eî posed, nu vor fi slăbite în nici un chip ; din contra, vom face tot ce ne va sta prin putință spre a se întări.* Triburíri în Rusia Pester Lloyd publică următorea telegramă din Lemberg cu data de 24 Mai . »In fată Podolia și Ukraina domnesc tulburări. Nobilimea polonă fuge la Varșovia, Cracovia, Lemberg și în străinătate, fiindcă ea este amenințată a fi prădată de țărani cari sunt ațâțați de funcționarii ruși. Mulți proprietari din Podolia, Bolinia și Ukraina sunt cuprinși de groză, ci unii din apropierea Volociskeîi și-au înarmat pe servitori. Poporațiunea din Zmernik nu lasă să se reclădescă casele israeliților care au fost dărîmate. Cavaleria a părăsit Volociska și s-a dus în orașul Batalia, unde au isbucnit tulburări contra evreilor ca și în Wismiowiez. Se vorbesce că agințî dai guvernului rus voesc a provoca în Lemberg turburări contra Evreilor, pentru ca guvernul Țarului, la cas d’uă interpelare, să potă arăta asupra Galițieî și adice, că și acolo sunt turburări contra Evreilor. »În Rostow au fost lipite pretutindeni proclamațiuni revoluționare; ele sunt împrăștiate chiar pe strade cu profusiune.* Din Asia centrală Corespondintele special din Asia centrală al diarului Daily News, relateză cu data de 8 Main din Merv, unde este încă ținut prisonier și de unde nu pate scrie decât într’ascuns, că Turcomanii lucrăză cu uă mare activitate la întăririle de acolo, care sunt de uă mare întindere și aprópe isprăvite. Deși nu sunt nici cum semne despre o înaintare a rușilor, totuși este nestrămutată credința că rușii vor începe a merge nainte. Trimisul persan, care fusese însărcinat să readucă Nervul supt dominațiunea persană, a fost nevoit să se reîntorcă la Teheran fără a isprăvi ceva. De asemene și aginți ruși se sforțară, tot fără nici un resultat, de a face pe Turcoman să pună Nervul supt dominațiunea rusăscă. Toți capii turcomani din Nerv au semnat u rugăciune pentru încheiarea unei alianțe ofensive și defensive cu Engliteza și au trimis’o legațiunii engleze din Teheran. SCRUTINUL PE LISTA Discursul d-lui Gambetta D. Gambetta a început prin a repudia calomniele ce i s’a aruncat în privința arabiți unei ce ar ascunde. »Cred, a dus marele orator, că n’am a me apăra nici naintea Camerei, fără deosebire de partide, nici naintea țerei de sco • Puri cari ar fi criminale, dacă n'ar fi ridicole, de care am fost acuzat în acestă gravă cestiune a regimului electoral al democrației republicane. Vorbesc astfel spre a tăia scurt la nisce vorbe nedemne de republicani. Oricare va fi modul de scrutin ce veți adopta, să mănțineți legiuirea esistente, dacă o credeți bună și folositóre pentru țării, sau, revenind din contra la tradițiunea predecesorilor voștri, se readuceți scrutinul pe liste, decă desbaterea vă luminăză, fiți convinși că omul care este înaintea vostră se va feri d’a căuta în nisce competițiuni electorale sau în luptele sufragiului universal nu sduce conflicte, ce antagonism nedemne de partita sea și nedemne de el însuși, (aplause). »Incosul, greu când constituțiunea de la 1875 era smulsă patriotismului tuturor, dar și părerilor de roü ale unora și generoselor ardori ale altora, am luat la facerea ei oă parte prea mare ca să nu fiu cel mai îngrijit și cel mai respectos servitor al acestei constituțiunî pe care mĕ cred dator, pentru binele țărei, s’o apăr, în tóte părțile iei, chiar în contra unor revizuirî pe care le privesc ca premature. »Prin urmare, departe de mine, domnilor, idea d’a căuta, prin nisce alegeri ce unii nu s’au sfit ale numi plebiscitare, se pun în respect, se micșorez într’uă măsură frecare autoritatea și prestigiul puterei esecutive care este represintantele țării întregi și care, până la cesul ficsat de lege, trebuie să esiste în tot prestigiul și în fată autoritatea sa (aplause). După aceste declarațiuni, d. Gambetta intră apoi în discuțiunea argumentelor aduse de d. Roger în contra scrutinului pe listă. D-sea arată că tote adunările cele mari au eșit din alegerile făcute cu scrutinul pe listă, astfel fu adunarea de la 1848 și aceea de la 1871. D. Gambetta defineșce scrutinul pe arondisment : »uă oglindă spartă în care Francia nu pute recunosce propria sea imagine.* Oratorul arată apoi că în urma loviturei de Stat de la 16 Main și a disolvărei Camerei, numai pentru că s’a făcut că listă acea listă colosală care purta 363 nume, republicanii au putut triumfa și au scăpat republica. »Nu, urmezá el, nu scrutinul pe arondisment s’a readus aici, ci scrutinul pe listă rădicat la cea mai înaltă putere a sa . Unitatea pe listă. »Și într’atât a fost unitatea pe listă, — și cred, domnilor, că pot vorbi aici ca martor autoritat,—încât n’a fost întrebat nimeni care ’i este părerea sea intimă asupra cutărui sau cutărui sabiei, nu se ceru nimănui sema de voturile sale anteriore nici de cele viitore. 1l întreba numai : Faceți și dv. parte din acestă falangă de împotrivire, din acestă falangă a disolvaților și a esplutiaților ? Sunteți din cei 363 ? Dăcă da, puteți figura pe listă (aplause). »Și, lucru grav, era într’atât un scrutin pe listă, încât, dați’mi voiă d’a vi’l reaminti, s’a găsit un Bonaparte spre a reclama dreptul d’a fi înscris și a fost! »Ei bine, domnilor, vă întreb dacă, în clipa acea v’ațî reîntors prin scrutinul pe arondisment ? Nu v’ațî reîntors prin unita-