Romanulu, mai 1881 (Anul 25)

1881-05-16

ANUL AL DOUĂ­ZECI ȘI CINCILE Redacțiunea­ și Administrați­unea, strada !)<5 sinet 14. Voiesce și vei putea. ANUNCIURI. Linia de 30 litere petit, pagina IV, — 40 bani Deto , , , pagina III, — 2 lei — A se adresa: IN ROMANIA, la A­dministrațiunea diarului. LA PARIS, la Havas, Laffite et C­une, 8 Place de la Boi­rse. LA LONDON, la G. L. Daube et C-nie, 130, Fleet Street, London E C. LA VIENA, la d-nii Haasentein și Vogler. Walfischgasse 10. LA FRANCFORT, S.­M. G. L. Daube et C­nie, pentru Germania, Belgia, O­­landa, Elveția și America. Articolele nepublicate se ardu­. 20 BANI EXEMPLARUL ROMANULU SAMBATA, IG MAIUJ 1881. Luminează-te și vei fi. ABONAMENTE: In Capitală și districte: un an 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tote țările Europei, trimestru 15 lei. A se adresa IN ROMANIA, la administrațiunea­­ patului. LA PARIS, la Havas, Laffite et C­une, 8 place de la Bourse, LA VIENA, !a d. B. G. PopovicI, 15 Fleisch­markt. IN ITALIA, la d. doctor Gustavo Croce, Vi- San Benigno, 17, Genova. Scrisorile nefrancate se refusă] 20 BANI EXEMPLARUL BUCURESTI,­­ FLORAS 1881 Faptele cele bune a­le fie­cărui om, de către națiunea sea cate sö fie mai aprețuite și mai răsplătite. Fie­care națiune de către fii sei trebue să fie mai aprețuită, mai sti­mată, mai iubită. Adese­avurăm durerea de a con­stata că partitele la noi sunt atât de lipsite de principii și de simți­­minte naționale în­cât ele denigră nu numai pe bărbații cei mai buni deră pe easa­ și națiunea lor. Pentru instrucțiunea națiunii dé­­tori fiind a-i semnala viciul, supt ori ce formă s’ar presinta el, punem aci, supt och­ii iei, ce <Jise ori chiar o­­posițiunea, în Timpul cu data de 14 Mai. E că portretul României de astă­ziî­eștt din penelul oposițiunii. „Ea este acum într’uă epocă de adâncă corupțiune a moravurilor și private și publice. „Clasele culte ale societății sunt intelectual și moral, sterpe. „Banul, căstigat fără muncă, for­­meză unica vînătore a unei tinerimi precoce și a unor bătrâni desfrânați, în cari plăcerile ușoare sunt singu­ra țintă. „Nu se află nici un fel de sobrie­tate a cugetării, (? ?) nici un țel serios.“ E că ce ea spune, țarei și lumii și despre Rege. „Cui, Maiestatea mea a refuzat vr’nădată încrederea, de vreme ce că majoritate parlementară susți­ne cabinetul, de vreme ce d. C. A. Ro­­setti ș’a ales miniștrii după plac. „Maiestatea mea ar putea, în a­­devĕr, se uzeze de prerogativa d’a nu se ’ncrede nici în regim, nici în parlament, dar, cu drept cuvânt de­­silusionat de ușiurința cu care la noi se protejtază principii politici în vederea unor interese forte indivi­duale, își va fi­­ zis : — „Va merge cum a mai mers; nu un om ridică lumea cu umorul.“ „Maiestatea mea scie, cum stim și noi, c’a voi în adevĕr binele unui popor ș’al urmări, în ruptul capu­lui, este adese periculos și pentru suveran și pentru un partid.“ Pentru învățământul, îmbucurarea și ’ntărirea națiunii, și ca resplată a faptelor ș’a virtuților iei punem acum aci supt ochii iei, ce <Jice la 20 Main, marele­­ Jiar al cetății London, The Times. Intr’un lung articol el trece în revistă starea­­ Jilei a tutor Statelor. Engliteza,­­zice marele­­ fiar, „luptă cu problema Irlandei. „ Francia cu afacerea Tunisiei , care provocă gelosiele vecinilor iei. „Italia suferă de ’ncurcăturele ad­­ministrațiunii provocate de către minoritate, c’uă majoritate incapa­bilă d’a combina alt­ceva de cât d’a da jos pe rivalii iei. „Ce se va alege despre actuala politică a Spaniei nimene n’o scie, și Spaniolii și mai puțin. „Portugalia este în friguri fără nici un cuvânt. „Constituționala Belgie este într’un mare luptă religioșii. „Comercial german, supt condu­cerea unui ilustru om de Stat, s’a­­fundă într’uă cale întunecosă. „Rusia și Turcia, din osebite piui­turi de vedere, sunt d’uă potrivă în lucrare pentru un trecut care nu se mai póte reproduce. In urma acestei posomorite re­viste a Statelor, Times conchide ’n modul următor: „Europa asceptă s’audă esplicările principelui Bulgariei în privința men­­ținerii Coronei și a violării condițiu­­nilor iei. Numai asupra unui singur punt al marii întinderi a Europei orientale ochiul se pate odini cu mulțumire. „România nu este un Rigat nici forte mare nici pre­populat. Tro­nul României nu produce uă umbră mult întinsă asupra Europei. Cu tote aceste plăcut este de a putea însemna un loc unde tote schimbările și sorții mișcărilor și resculărilor acestor câți­va ani din urmă între ginți și popora au lăsat alt­ceva de­cât suferinți și frămân­tări interiore. „Turci, Bulgari, Greci, Albanesi și liberatorele, aliatul seu antagonistul lor, Rusul, sunt toți coprinși d’un fel de frenesie comună de îndouială, de mortificare și d’alam­ă. Nu este nici unul singur dintre dânșii care se nu h­rănescă uă plângere séu c’a perdut pré mult, seu că n’a căsci­gat d’ajuns. „Romănia și Regele iei sunt, în ori-ce cas, cu totul mulțumiți de ei înșii și, pentru presiune, de condi­­țiunea lor. Mulțumirea de sine­ și este presupusă a fi pentru indivizi ca apropiată de viciu; acesta mul­țumire ânsa este uă virtute pentru uă națiune. In vicisitudinile și lup­tele vecinii Românul a câștigat o­ parte însemnată de concisie ; cea mai mare case din tóte este c’a câștigat respectul pentru el însu­și. „Ar fi forte de dorit, pentru feri­cirea Europei, ca se comunice acesta taină și vecinilor sei.“ Se se uite Românii la aceste două portrete zugrăvite, unul de pretinșii sei fii ș’altul de către englesi și ’n­­torcând cu durere spatele oposițiunii se merg î nainte, din ce în ce mai cu credință pe calea pe care ajunse a fi aplaudată și stimată de totă lumea. *—— - ---­Acum un an, s’a înființat, prin­­tr’un vot bugetar, o­ nouă funcțiune, în administrațiunea învățământului public : inspectorul general. Acestă funcțiune, care nu este prevăzută în legea de la 1864, este neapărat forte trebuinciosă. D’aceea ministru] d’atunci s’a grăbit a numi două inspectori generali, unul pen­tru partea literară și cel-l-alt pen­tru partea științifică. Acești doui inspectori funcțio­­neza de aprape un an. Amând­oi au cutreerat țara, visitând mai tote sculele, primare și secundare, luând notițe negreșit spre a raporta mi­nistrului respectiv. Peste câte­va ț­ile vor începe esa­­menele generale de finele anului și d-nii inspectori generali vor pute să complecteze notițele lor. Putem spera dar că, îndată ce se vor sfîrși esamenele generale de fi­nele anului, d-nii inspectori generali vor reuni într-un raport complet tote observați­unil­e ce le-a­i strâns în timp de un an. Aceste raporturi vor avea un mare însemnătate și cu nerăbdare le aș­teptăm, căci ele vor putea să serve de base unor reforme neapărate în domeniul învățământului. E absolut trebuincios ca acele ra­porturi să se publice în Monitorul Oficial pentru ca fie­care să pută ve­dea cum stă învățământul și să potă să judece despre ce, trebuie să se facă.. Rugăm dor pe d. ministru al în­vățământului public să ia măsuri pentru ca acele raporturi să se facă și să se publice; căci, alt—tel ne-am întreba la ce servesc acei funcțio­­nari înalți și ne-am îndoii de tre­buința ce era d’a ’i înființa. In momentul când recunoscem cu toții liniștea și buna ordine cu care s’au petrecut serbările de la 10, 11, 12 și 18 Mai, și mulțumim tutor celor cari, au­ conlucrat sau au luat parte la aceste serbări, ar fi uă ne­dreptate d’a uita poliția Capitalei care a fost, în acestă ocasiune so­­lemnă, ceia ce trebuie să fia poliția la poparele libere și democratice. Nu putem uita cât de multiple erau­ sarcinele ce se impuneau iei și cât de puțin numerosă este. Cu tote acestea, ea a scrut să fie pretutin­deni, să veghieze la tote, să merite în fine prin energia, activitatea și buna-cuviință ce a arătat, aproba­rea cetățenilor bucuresceni, precum a dobândit și pe aceea a tutor străi­nilor cari au asistat la serbări. SERVICIUL TELEGRAFIC AL A­DJONTIMI HAVAS Tunis, 26 Maiű. — Colina generalului Bréard va veni să staționeze la Mamuba, lângă Tunis, apa de băut la Dje-Deida fiind cea de tot. Constantinopole, 26 Maifi.—Porta a tele­­grafiat era la Londra spre a invita pe co­mitetul englez al Bowdholderilor, în urma unor disposițiuni „favorabile exprimate de unii din membrii cari ’i compun, se tri­­mită fără întârziare un delegat spre a în­cheia un arangjament financiar, luând ca bază nota Porții. Londra, 26 Mafți. — Camera Comunelor. —Șirele Charles Dilke declară că nu are nici un cuvânt de a presupune că Bulgaria a impedicat­ comunicările telegrafice adre­sate guvernului, dar că în ori­ce caz nu are a se pronuncia asupra evenimentelor care s’au petrecut în acesta țară. Supt secretarul de Stat la afacerile stră­ine refuză apoi d’a respunde la întrebarea d-lui Arnold asupra convorbirii atribuită marchizului de Salisbury, în privința ocu­pării eventuale a Tripoli de către Italia,­­zicând că tote datele ce se pot da în a­­cestă privință, se afla în The Blue Book distribuit mai de­ună de membrilor Parla­mentului. POLITICA ESTEM­A. Cestiunea­­ tunisiană In privința intențiunilor Franciei în Tu­nis, d. Barthélemy St.-Hilaire a adresat lor­dului Lyons următorea Notă cu data de 16 Marți : »Doriți vă confirmare­a declarațiunei mele, cum că convențiunile esistente între Tunis și puterile străine vor fi menținute și res­pectate. Repet acastă asigurare cu cea mai mare plăcere, de vreme ce printr’un articol special al tratatului nostru cu Tunis, repre­­sintantele frances garanteză esecutarea tu­tor convențiunilor esistente de felul acesta. Este forte adevărat că, în ultimele nóstre între vorbiri, am pomenit în frăcăt despre posibilitatea revizuirea unora din aceste con­­vențiuni. Ceea ce m’a condus la prevederea unui asemene eveniment, a fost francheța cu care am vorbit cu d­v. , de vreme ce nu putem nici față cu mine ensu­mî nici față cu Esc. Vostră se ascund îndatoririle ce ar putea se fie impuse guvernului fran­cez, prin forța lucrurilor, .,i urma pozițiu­­nii ce es­te pe viitor față cu Tunisul. Este forte lămurit, că, precum guvernul englez, când a luat asupră’i respunderea pentru ad­ministrarea unor țări străine, s’a eredut ne­voit să modifice starea esistente a lucruri­lor și se îngrijescă de poporațiunea pentru care garantă ca un guvern progresist, ci­­vilizat și regulat, — tot ast­fel și Francia, în ale cărei mâni se află depusă acum su­­praveghiarea asupra afacerilor tunisiane, nu trebuie se perda din vedere datoria de a in­vita acea țară să participe la avantagele pe care administrațiunea nostră le a introdus deja în Algeria. „Nu este mai puțin lămurit­oase, că a­­cestă operă nu pate fi îndeplinită de­cât cu încetul și că va trece încă multă vreme, până când Tunisul se stă în posițiune a su­porta un guvern asemene cu acela al unui Stat european. In ori­ce cas­otărîrea nos­tru este, că, daca unele progrese, pe care le avem în vedere, nu vor putea fi dobân­dite de­cât cu paguba schimbării tratatelor esistente astăzi cu puterile străine, noi nu vom efectua nici uă dată nisce asemene schim­bări trebuinciose, de cât numai cu consim­­țimentul acelor puteri și în temeiul unei în­țelegeri amicale cu ele. Tóte drepturile și privilegiile, atât comerciale cât și de altă natură ale naționalităților străine, întru­cât ele sunt garantate prin tratate, vor fi men­­ținute neatinse, pene când printr’uă înțele­gere reciprocă nișce nouă convențiune vor lua locul acelor tratate. Intru ceea ce pri­­vesce în special pe creditorii societății, a­­poi este sigur că ipotecile, ce eî posed, nu vor fi slăbite în nici un chip ; din contra, vom face tot ce ne va sta prin putință spre a se întări.* Triburír­­­i în Rusia Pester Lloyd publică următorea telegramă din Lemberg cu data de 24 Mai­ . »In fată Podolia și Ukraina domnesc tul­­burări. Nobilimea polonă fuge la Varșovia, Cracovia, Lemberg și în străinătate, fiind­că ea este amenințată a fi prădată de ță­rani cari sunt ațâțați de funcționarii ruși. Mulți proprietari din Podolia, Bolinia și U­­kraina sunt cuprinși de groză, ci unii din apropierea Volociskeî­i și-au înarmat pe ser­vitori. Poporațiunea din Zmernik nu lasă să se reclădescă casele israeliților care au fost dărîmate. Cavaleria­ a părăsit Volociska și s-a dus în orașul Batalia, unde au is­­bucnit tulburări contra evreilor ca și în Wismiowiez. Se vorbesce că agințî dai gu­vernului rus voesc a provoca în Lemberg turburări contra Evreilor, pentru­ ca guver­nul Țarului, la cas d’uă interpelare, să potă arăta asupra Galițieî și a­dice, că și acolo sunt turburări contra Evreilor. »În Rostow au fost lipite pretutindeni proclamațiuni revoluționare; ele sunt îm­prăștiate chiar pe strade cu profusiune.* Din Asia centrală Corespondintele special din Asia centrală al diarului Daily News, relateză cu data de 8 Main din Merv, unde este încă ținut pri­­sonier și de unde nu pate scrie de­cât în­­tr’ascuns, că Turcomanii lucrăză cu uă mare activitate la întăririle de acolo, care sunt de uă mare întindere și aprópe isprăvite. De­și nu sunt nici cum semne despre o î­naintare a rușilor, totuși este nestrămutată credința că rușii vor începe a merge nainte. Trimisul persan, care fusese însărcinat să readucă Nervul supt dominațiunea persană, a fost nevoit să se reîntorcă la Teheran fără a isprăvi ceva. De asemene și aginți ruși se sforțară, tot fără nici un resultat, de a face pe Turcoman­ să pună Nervul supt dominațiunea rusăscă. Toți capii turcomani din Nerv au semnat u­ rugăciune pentru încheiarea unei alianțe ofensive și defen­sive cu Engliteza și au trimis’o legațiunii engleze din Teheran. SCRUTINUL PE LISTA Discursul d-lui Gambetta D. Gambetta a început prin a repudia calomniele ce i s’a aruncat în privința ara­­biți unei ce ar ascunde. »Cred, a dus marele orator, că n’am a me apăra nici naintea Camerei, fără deo­sebire de partide, nici naintea țerei de sco • Puri cari ar fi criminale, dacă n'ar fi ri­dicole, de care am fost acuzat în acestă gravă cestiune a regimului electoral al de­mocrației republicane. Vorbesc ast­fel spre a tăia scurt la nisce vorbe nedemne de re­publicani. Ori­care va fi modul de scrutin ce­­ veți adopta, să mănțineți legiuirea e­­sistente, dacă o credeți bună și folositóre pentru țării, sau, revenind din contra la tradițiunea predecesorilor voștri, se rea­duceți scrutinul pe liste, decă desbaterea vă luminăză, fiți convinși că omul care este înaintea vostră se va feri d’a căuta în nisce competițiuni electorale sau în luptele su­fragiului universal nu sd­u­ce conflicte, ce antagonism nedemne de partita sea și ne­demne de el însuși, (aplause). »In­cosu­l, greu când constituțiunea de la 1875 era smulsă patriotismului tuturor, dar și părerilor de roü ale unora și generose­­lor ardori ale altora, am luat la facerea ei oă parte prea mare ca să nu fiu cel mai îngrijit și cel mai respectos servitor al ace­stei constituțiunî pe care mĕ cred dator, pentru binele țărei, s’o apăr, în tóte păr­țile iei, chiar în contra unor revizuirî pe care le privesc ca premature. »Prin urmare, departe de mine, domni­lor, idea d’a căuta, prin nisce alegeri ce unii nu s’au sfi­t ale numi plebiscitare, se pun în respect, se micșorez într’uă măsură fre­care autoritatea și prestigiul puterei e­­secutive care este represintantele țării în­tregi și care, până la cesul ficsat de lege, trebuie să esiste în tot prestigiul și în fată autoritatea s­a (aplause). După aceste declarațiuni, d. Gambetta in­tră apoi în discuțiunea argumentelor aduse de d. Roger în contra scrutinului pe listă. D-sea arată că tote adunările cele mari au eșit din alegerile făcute cu scrutinul pe lis­tă, ast­fel fu adunarea de la 1848 și aceea de la 1871. D. Gambetta defineșce scruti­nul pe arondisment : »uă oglindă spartă în care Francia nu pute recunosce propria sea imagine.* Oratorul arată apoi că în urma loviturei de Stat de la 16 Main și a disolvărei Ca­merei, numai pentru că s’a făcut că listă acea listă colosală care purta 363 nume, republicanii au putut triumfa și au scăpat republica. »Nu, urmezá el, nu scrutinul pe arondis­ment s’a readus aici, ci scrutinul p­e listă rădicat la cea mai înaltă putere a s­a . Unitatea pe listă. »Și într’atât a fost unitatea pe listă, — și cred, domnilor, că pot vorbi aici ca mar­tor autoritat,—în­cât n’a fost întrebat ni­meni care ’i este părerea sea intimă asu­pra cutărui sau cutărui sabiei, nu se ceru nimănui sema de voturile sale anteriore nici de cele viitore. 1l întreba numai : Fa­ceți și dv. parte din acestă falangă de îm­potrivire, din acestă falangă a disolvaților și a esplutiaților ? Sunteți din cei 363 ? Dă­­că da, puteți figura pe listă (aplause). »Și, lucru grav, era într’atât un scrutin pe listă, în­cât, dați’mi voiă d’a vi’l rea­minti, s’a găsit un Bonaparte spre a re­clama dreptul d’a fi înscris și a fost! »Ei bine, domnilor, vă întreb dacă, în clipa acea v’ațî reîntors prin scrutinul pe a­­rondisment ? Nu­ v’ațî reîntors prin unita-

Next