Romanulu, mai 1881 (Anul 25)
1881-05-04
394 Crisa în Bulgaria Citim în Independința belgică : »Crisa ce s’a ivit în Bulgaria pare a fi aruncat preocupări destul de vii în diferite ponturi ale Europei. Ea trebuie să facă astăzi, la Camera Comunelor din Enghitera, obiectul a diferite întrebări ce se vor adresa ministeriului; de altă parte, unele organe ale presei ruse 1) reprezintă schimbarea de minister și convocarea unei Adunări Naționale ca o lovitură de Stat al cărei efect va fi de a compromite în parte resultatele tratatului din Berlin. »Oricum ar fi, neașceptatele măsuri ce le-a luat principele Bulgariei nu sunt de bun augur. Supt cuvânt că poporul sef nu este matur pentru libertatea cu care ’i-au înzestrat puterile semnatare, principele Alesandru pare a fiotărît a inaugura un regim cu totul opus. De altmintrelea, principele nu-și ascunde scopul. După un depeșă de la Sofia, el ar fi declarat represintanților diplomatici ai puterilor că gravitatea situațiunii ’l-aotărît să se facă cu totul stăpân pe putere, cu alte cuvinte să-și aroge un fel de dictatură pe care Adunarea Națională va fi invitată se o confirme, căci altfel va abdica ----—„—*----------- Turburări din Rusia. Die Presse publică următorea telegramă din Lemberg, cu data de 13 Mai : »Aici sosesc necontenit fugari evrei din Kiev. Un martor ocular al turburărilor afirmă că aceste turburări au fost aranjate de studenții din Moscva, cari au venit într’adins pentru acesta la Kiev. Poporațiunea de pe la fruntaria galițiană este îngrijată, fiind-că prin aceste agitațiuni contra evreilor se dă un mare lovitură relațiunilor comerciale, și mai ales că acum circulă scomotul, cum că autorii tulburărilor ar fi trimis emisari în Galiția ca să aranjeze și aci nișce asemene agitațiuni. Diarul Dziennik Polski zice că ar fi de datoria Austriei să intervină, precum a făcut și altă dată față cu România. Solii private sosite în Podwoloczyska spun că nișce bande de țărani au năvălit asupra două case din orașul podolian Winia, unde se aflau fugari evrei din Kiev. — Sosesc mereu sciri despre asemene agitațiuni." Neue freie Presse publică și ea următorea telegramă din Petersburg cu data de 12 Mai : »Din diferite puncte ale Sudului sosesc necontenit sciri despre agitațiuni contra evreilor. Acestea au luat în Kiev dimensiuni mari și, după cum spune Golos, se află 1400 persone arestate. Se zice că autorii tulburărilor ar fi venit din nordul Rusiei. Acestă întindere a agitațiunilor ațâță cele mai vii îngrijiri. Și din alte părți ale imperiului sosesc sciri întristătore." In fine uă telegramă din Brody, cu data de 13 Mai, ne mai spune următorele tot în acestă privință: »In Kiev s’a restabilit în adevăr liniștea, dar totuși multe familii părăsesc orașul din îngrijire pentru viitor. Pustiirile și pagubile din Podolia sunt enorme; s’au făcut mai multe stricăciuni decât prădări, bani de hârtie și stofe două mare valure fură sfâșiate, zahărul fu aruncat în Dnipru. Mulți din agitatorii arestați aveau haine bune pe supt bluze, din ceea ce se deduce că acestă mișcare a fost provocată de nihilișt. Atitudinea pasivă a armatei este fără exemplu; deși garnisona de la Kiev se urcă la cifra de 15000 omeni, totuși ea nu s’a amestecat. Evreii din Berdiczew, cari cerură în zadar ajutore militare de la Kiev, formară uă gardă de apărare de 2000 omeni înarmați cu case, topare și ciomege. In Proskurow avură de asemene loc agitațiuni contra evreilor. Autoritatea guvernului pare forte scuduită prin aceste întâmplări. " Decapitalisarea Berlinului. Gazeta Germaniei de Nord revine asupra proiectului de a decapitalisa Berlinul. [Marul oficios crede că ar fi un escelente mijloc de a învia simțimentul solidarității naționale dăca s’ar convoca pe rănd Parlamentul într’un oraș din centrul, din Nordul său din sudul Germaniei, spre exemplu la Hamburg, la Breme, la Colonia, la Frankfort, la Nuremberg, la Erfurt, la Cassel, la Augsburg, la Stuttgart, etc. Aceste orașe s’ar sili mai mult decât Berlinul spre a merita acestă onore. Lucrul nu depinde de cât de împărat, care are dreptul d’a convoca Parlamentul și consiliul federal acolo unde ’i place. La Berlin, acest articol se priveșce ca confirmarea scomptului după care cancelarul s’ar împotrivi la presintarea proiectului de lege privitor la cumpărarea unui tărâm pentru clădirea unui palat legiuitor monumental la Berlin. Cu tote acestea, se cjice că proiectul este primit și chiar iscălit de împărat. SCIRI D ALE DILEI M.M. L.L. Regele și Regina au sosit în capitală afără, la 7 ore. Călătoria acesta a fos forte obositore și accidentată mai cu sărnă până la Băicoi. M.M. L.L. au plecat de la Sinaia la 10 ore dimineța și până la Băicoi au mers când pe calea ferată c’uă locomotivă urmată de un singur vagon, când cu dreșina sea pe șoseua națională cu trăsura de la Băicoi în care călătoria s’a făcut pe calea ferată. * * * Comitetul central de organisare a serbării încoronării ne rogă s’anunțăm că d-niî diariștî din țără și representanții diferitelor diare din străinătate pot lua biletele d-lor de intrare în tribune, de la comitetul esecutiv, aflat la prefectura poliției capitalei. * * * La 1 Septembre viitor, se va ține concurs înaintea juriului ce se va întocmi la Universitatea din Bucuresci pentru ocuparea catedrei de limbele elenă și franceză la gimnasiul din Tîrgoviște, retribuită de județ cu suma de lei 300 pe lună. * * * Dna Maria Tănase a bine voit a oferi museului de istoriă naturală un ied cu opt piciore. Em. I. Episcopul de Huși a bine-voit asemenea a oferi seminariului din Huși mai multe cărți. Ministerul adresăză mulțumiri acestor donatori pentru ofrandele făcute. * * * In acelaș diar, se publică și devisul de reparațiunile ce sunt a se face la biserica Galata din Iași. * * * Postul de ingeniar șef al jud. Tutova e vacant. Doritorii de a-l ocupa se vor presinta la ministerul lucrărilor publice. * * * Catedra de limba și literatura latină de la facultatea de litere din Bucuresci, remasă vacantă prin încetarea din viață a mult regretatului iestitular Aug. Treb. Laurian, se pune la concurs pe ziua de 15 Sept. viitor. Concursul se va ține înaintea juriului ce se va ’ntocmi la Universitatea din Iași. * * * Cu începere de la 5 Mai și până în ajunul bilei de 10 Mai, tote stațiunile de drum de fer liberăză bilete cu 50 la sută reducere pentru înlesnirea acelora ce ar voi se participe la serbarea încoronării M. S. Regelui. * * * Catedrele de geografie, de limba și literatura română, de limba francesă și de desemn liniar de la scara fiilor de militari (Iași) sunt vacante. Concursul pentru ocuparea lor se va ține în filele de 22, 24, 27 și 30 Iunie în pretoriul clasei scule. * * * In Craiova a apărut un organ de publicitate numit Ajutorul, fară a societății economice și d’ajutor mutuale cu acelaș nume. El își propune a propaga înființarea d’asemenea societăți și a se ocupa de stiințe, artî și literatura, nici uă dată de politică. Ni urăm viață lungă. * * * Sâmbătă, au sosit în Bucuresci obiectele ce s’aflau în museul din Constanța, întocmit și în avut prin stăruința și lăudabila activitate a d-lui Romulus Opreanu, prefectul județului. * * * D. T. Maiorescu este numit în postul onorific de membru în comitetul teatrelor din Bucuresci, post devenit vacant prin retragerea d-lui V A. Urechiă. * * * Monitorul oficial de Duminică publică tarifele generale prin care s’a ficșat pentru anul 1881, prețurile obiectelor ce s’ar rechiziționa, la cas când s’ar declara resbel. Numărul de Duminică conține tarifele suscitate pentru județele Argeș, Bacău, Botoșani, Buzău și Covurlui. 1) Uă telegramă publicată alaltă ieri ne spune că guvernul rus a oprit diarele ruseșci de a mai ataca faptul petrecut în Bulgaria prin publicarea proclamațiunii principelui Alesandru. ROMANULU, 5 MAIU 1881 Vinerea viitóre, 8 Maiu, d. Ferdinand Dometer, din Hamburg, va da un concert în Sala Ateneului. Atât relațiunile de prin localitățile pe unde d-sea a dat concerte cât și programa ce vedem că a publicat pentru Vineri săra,ni’l presintă ca un artist consumat în piano. Pretutindeni d. Domeier n’a cules decât lauri. Diarele Hohenzollern’sche Volkis- Zeitung, Schmbischer Mercur, Ulmer Tagblatt și altele, îi aduc cele mai mari laude în privința mijlocelor tehnice și a eleganței cu care esecută d. Dometer piesele cele mai grele. Afară de acestea d-sea posedă scrisori din partea mai multor suverani, cari’l felicită pentru talentul său și ’l recomandă în chipul cel mai avantagios. Sperăm că publicul bucurescean va face primirea ce i se cuvine unui asemene artist. DIN STRAINETATE Citim în la Turguie: «S’asigură că Sublima Portă a cerut oficiale principelui Bulgariei esplicațiuni in privința schimbărilor ministeriale întâmplate de curând și asupra proclamațiunii princiare.“ — x— In Pester Lloyd găsim următorea telegramă din Belgrad, cu data de 13 Mai: »Colonelul Nicolici, delegatul Serbiei în comisiunea pentru navigațiunea pe Dunărea de Jos, a fost chemat de comisiunea dunărănă se vină a lua parte la desbaterile ce se vor începe în curând asupra acestei cestiuni și plăcă mâine." —x — [Harul Herold, din Petersburg, înregistreza scomotul, că oficialul de marină Sachanoff, arestat ca nihilist, este numitul Roboteff, care a contribuit la aședarea minei în strada Grădinii. El a fost recunoscut de un portar. — x— In Francia, ministrul instrucțiunii publice a numit oă comisiune însărcinată cu studiarea și revizuirea programelor învățământului secundar special. Acestă comisiune are de președinte pe d. V. Duruy și de vice-președinte pe d_ revort, și se compune din 16 membri. Alegerile în Ungaria Ni se scriu următorele de la Sibiu cu data de 12 Maiű: In fața noilor alegeri dictațiî pentru parlamentul ungar vedem oă mare mișcare printre Românii din Transilvania și Ungaria, e vorba de existența unui popor. Acesta este motivul sacru pentru care delegații românilor din Transilvania și Ungaria s’au adunat la 12 Mai în Sibiu într’uă conferință națională. Astăzi, în cipa prima s’au ținut două ședințe: înaintea amiedii numai din partea delegaților transilvăneni, ăi după amiada conferință generală la care au participat și ungurenii. Ambele au fost presidate de d-nul archimandrit și vicar N. Popea. In a doua s’au mai ales douî vice-președințî în personele d-lor G. Pop, deputat diecal și dr. F. Raț, advocat, și patru notari. Deputații verificați, se alege o comisiune de trei-dzeci ca să studieze propunerile presintate și, în ședința de mâne să vină cu uă propunere detailată. Nemulțumirea față cu starea vitregă și anormală ce întâmpină Românii din aceste țări, este generală. Acesta se putea ceti pe fețele tuturor delegaților. Cu tote astea este mai mult ca probabil, că ărășî se va decreta abținere totală de la alegeri. Luminatorul, chiar român ce apare în Timișora, primește și publică următorele amănunte primite prin telegraf asupra conferinței Românilor: Conferința alegătorilor ardeleni a decurs drinainte de amiada frumos. Conferința generală a tuturor românilor s'a început la 4 ore d. a. Este imposanta, putieni preoți, mulți mireni, interesarea publicului straordinaria. Tóté foile mari din Viena aü trimis corespondenți separați. S’a ales un comitet de 30 pentru formularea programei. Acesta ține de ori conferința confidențială. Solidaritatea este dorința unanimă, dar difer părerile la forma. Ai noștri pretind solidaritate în scop. Ardelenii în remedii. Conferința celor 30 durădă, ședință publică astăzi după amiadă. De altă parte Neue freie Presse publică următorele telegrame din Sibiu: Sibiu, 12 Maiű. — Astăzi s’a întrunit aci conferința națională română pentru otărîrea programei naționale române care să serve la alegerile pentru Reichstagul ungar ; erau de față aprópe 150 membrii din tote ținuturile române din Transilvania și Ungaria. Represintanții transilvăneni au ținut adinainte de a mătrîită conferință spre a se constitui, după amăciî se va ține uă conferință de către românii din Transilvania și Ungaria spre a trimite un comitet de trei deci, care pregătesce pentru mâine, propuneri. Românii din Ungaria sunt pentru acțiune și uă o posițiune națională, pe când românii transilvăneni sunt de diferite păreri: unii pentru a lua parte la alegeri și alții pentru a se abține ; cei mai numeroși sunt pentru a lua parte. Sibiu, 13 Maiü. — In discursul său de deschidere a conferinței, arhimandritul vicar Popea făcu alusiune la drepturile de Stat pe care le are Croația și ajunse la conclusiunea că și pentru națiunea română s’ar putea găsi un asemenea loc în Statul ungar, și apoi arăta cum sforțările cehilor au fost încoronate de succes. Cele 3 milione de români, printr’u acțiune unită, ar putea și ei să dobândescă mult, mai ales față cu sforțările de uniune personală ce fac ungurii. Deputatul Coroianu dise că, în considerațiunea că românii și-au stabilit deja în 1848 pe câmpul libertății de la Blaș programa lor pe care au jurat, participarea la landtagul ungur însemnărără abatere de la acestă programă, de aceea dar românilor nu le rămâne altceva decât protestul, întrucât ei nu vor fi egal îndreptățiți spre a se putea organisa în conformitate cu interesele monarhiei. Propunerea d-lui Coroianu a fost trimisă în discuțiunea unui comitet de treî-deci. Erî după amăzî s’a ținut uă conferință comună, la care au luat parte românii din Transilvania și Ungaria și care a ales un comitet de treî-decî preparator. Mulțime de telegrame de felicitare sosesc de pe la tinerimea studiosă română din Viena și Pesta. h). Celui osândit pentru furt de vite să i se dea la înapoierea lui în comună bilet de identitate cu culore osebită de celelalte, acesta pe termen de 2—5 ani. Prin aceste principiuri legiuite și reglementate în mod echitabil, sunt sigur că scopul se va ajunge și dacă furturile nu se vor reprima cu totul, însă se vor reduce, cel puțin cu 80—90 la sută. Domnule redactor, nu sunt legiuitor nici om erudit, sunt numai un mic funcționar de meserie, acum în disponibilitate prin demisiune, pentru coșuri fortuite în familie, și prin urmare nu am curagiu a da ceva la lumină, decât numai dăcă vei găsi de luat în considerație arătatele base de legiuire. Am pentru fiecare art. în parte, tari resene pentru reușita scopului propus, prin urmare dăcă veți crede admisibile vi le voi trimite. Priimiți, etc. Const. G. Dănescu. Strada Clopotarii No. 60. FURTUL VITELOR Citind maîdilele trecute în stimabilul chiar „Românul* nisce considerațiuni asupra mijlocelor reprimarei furturilor de vite ce bântue sărmana populație rurală maî cu sămă, într’un mod forte simțitor, m’a făcut a cugeta mai serios asupra acestei cestiuni, de care deja mă ocupam (dar o părăsisem din causa poliției mele actuale neregulate).—Și după multe gândiri ajutat de cazurile întâmpinate în îndelungatul serviciu administrativ și judiciar de peste 12 ani trecuți, am conchis că, numai prin prelungirea termenului închisorilor ce trebue aplicat furilor și propusă în menționatul dhiar, nu s’ar putea evita furturile, ci trebuesc alte mijloce mai minuțiose. E că ce cred eu c’ar fi bine a se face : a) . A se face mai intéiu recensământul general pe trei ani al vitelor fiecăruia proprietar cu semnele, etatea și actele cu care le posedă, care recensământ să fie supus adauselor și scăămintelor. b) . Pedăpsa treptată prin amenzi, proprietarilor ce nu vor declara vitele cumpărate în termenul ce se va legiui. c) . Pedăpsa treptată și osebită, chiar pentru neglijință sub-prefecților, primarilor și notarilor cu amendă, descaunări și distituire. d) . Pedepsa mai aspră a furilor prin supunerea la muncă, fie publică, fie particulară în folosul Statului. —Acest articol nu este aspru, pe motivul că omenii ceî leneși prețuesc prea puțin libertatea, și preferă mai bine decât munca liberă, a fi închis dar întreținut cu tote cele necesare omului, fără a munci. Am prins și descoperit mulți hoți cari duceau» — »mă duc să fur ca se mă întrețin, dăcă »nu mă prinde mă întrețin liber, dăcă mă »prinde mă întreține alții ș’atunci, ăma »mai cu sămă, ce-mi folosesce libertatea. »In arest am totul bun, ba încă facemű »larmă când hrana va fi puțin rea." Pentru acesta furul de vite trebue supus la muncă prin localitățile unde comite furtul.—In răul intenționat își furul de vite nu pate fi altul,—trebue lovit tare și aspru,—căci gravă e durerea plugarului căruia i se fură vita. e) . Recompensa, cu prețul întreg al vitei oricăreia persone ce va descoperi vila furată, cu bani din averea funcționarilor respectivi și negliginți sau cei dovediți culpabili. f) Interdicerea cu desăvârșire a emiterii biletelor manuscrise pentru vândări de vite, și reformarea prostelorű bilete imprimate actuale după modelul ce vom propune; g) . Publicarea de către ministerul de interne prin foi volante, cr nu numai prin Monitor ca acum, a tutor vitelor furate sau cădiute de pripas în fiecare trimestru, care foi să se trimită comunelor spre a se afișa și aduce la generala cunoscință a locuitorilor . BĂTAIA INARMATĂ Apel către d. ministru de resbel și către Corpuuile legiuitore. Publicăm următorea scrisore ce ne adreseză un cetățean din Bucuresci. Bucuresci, 1881 Mai 2. Domnule Redactor. Spre a se confirma pe deplin cele susținute în Cameră de venerabilele d. C. A. Rosetti, președintele Camerii, că încă există bătaia în armată, vă comunic următorul fapt : Fiul meu, Miclescu Adrian, elev în seala fiilor de militari din Iași, îmi scrie că Marți 28 Aprile trecut, a fost bătut de un caporal pene i-a curs sânge din nas și din gură siróe, în presența soldaților care strângeau mesele și a altor două elevi din clasa IV-a și că, cu sângele curgând, s’a arătat la oficialul de serviciu, d. locoteninte Stamatopolu, dar din nefericire, acest oficiar fiind protectorul caporalului nu l’a satisfăcut; atunci, fiul meu a cerut a fi trecut pe situațiune, ca se potă reclama d-lul directore, dar și acesta i-a fost refuzat. Astfel că copii noștrii, care sunt trimiși acolo cu plată de taxă și alte destule cheltueli ca se învețe, spre a deveni buni apărători ai patriei, sunt espuși arși din șcală cu vreun beteșug corporal din asemenea bătăi . Domnule redactare, Eu, prin corespondintele meu din Iași, care este profesore la universitatea d’acolo am reclamat locului competinte, dar, ca să se convingă cel în drept că cele afirmate de d. Rosetti, sunt adevăruri, vă rog a da și publicității acestă denunțare a mea, dăca credeți de cuviință. Primiți vă rog, d-le. redactare încredințarea prea osebitei mele considerații. Al. Miclescu Strada Leon-Vodă 5, colorea Albastru. Inundări. — Comunicațiunile In edițiunea de dimineță a numărului președinte anunțam următorele : Comunicațiunea pe linia ferată Ploiesci- Predeal e întreruptă, din causa viiturii Prahovei, între Băicoiu-Câmpina pe oă distanță de 66 metri, între Câmpina-Gomarnic pe distanță de 50 metri și în mai multe părți între Comarnic și Sinaia. Șosaua națională între Sinaia și Câmpina este asemenea întreruptă. Intre Bacǎu și Petra și Adjud și Ocna, șoseaua a fost întreruptă din cauza inundațiunii. Partea de jos a orașului Bacǎu chiar e inundată, apa a trecut, se cuce, ca 3 metri peste șoseaua națională. Argeșul a luat unul din capetele podului de la Curtea de Argeș. Comunicarea întreruptă. Intre Titu-Ghergani (linia ferată Bucuresci- Severin) Dâmbovița a luat un jumătate kilometru de terasement. Comunicarea se face prin transbordare. La acestea, mai adaugem: Trenul d’alaltă serî sără (Sâmbătă) pe linia Vîrciorova-Bucurescî, a avut uă întârziare de câteva ore. Intre Titu și Ghergani, călătorii și bagajele au mers pe dresine ce erau împinse de lucrători de pe linie prin apă, care acoperea terasementul liniei ferate. — Șoseaua națională între Sinaia și Câmpina a fost restabilită, și ieri, Duminecă, s’a putut comunica pe ea. — Comunicațiunile din jud. Bacău sunt întrerupte nu numai cu Petra, și între Ad-