Romanulu, iunie 1881 (Anul 25)
1881-06-25
altă parte consumă u cantitate de material a cărui ardere servesce ca punct de plecare la un șir de fenomene fisico-chimice neapărat trebuinciuse la împlinirea tuturor funcțiunilor sale. Prin urmare nutrirea are de scop asimilarea și combustiunea nutritivă, și omul trebue să dea organismului său atât alimentele respirătore abundente în substanțele fecurente, grase și saharose, care întrețin căldura, cât și alimentele azotate sau plastice, care au puterea de a repara perderile chimice, de a întreține și desvolta organismul. Punea satisface amândoue aceste cerințe ale nutriței, prin urmare o putem numi aliment complect. Payen analizând pânea a găsit-o compusă din următorele părți: Din acest tablou vedem că pânea conține o proporțiune însemnată de substanțe considerate ca agenți de transformațiune a organismului, adecă substanțe albuminoide, materii grase, hidrocarbonate și sări. Dar nu este destul ca uă substanță se conțină tote elementele necesarii nutrițiuneî, ci trebue ca între aceste elemente se esiste un astfel de raport ca se nu resulte de uă parte uă perdere de principii alimentare, de altă parte dă obosilă nefolositare a organelor. Cantitatea absolută a alimentelor trebuinciuse omului pentru întreținerea vieței sale și a mersului regulat a tuturor funcționarilor s’a calculat după perderile continue ce el încerca. Payen ne dă următorul resultat al cercetărilor sale relative la perderile încercate de un adult în 24 de ore prin defecțiunile și escrețiunile sale, în azot, carbon și materii azotate (presupuse uscate) . Substanțe azotate (glu- Carbon Azottină, fibrină, cafeină, alchină ș. a.)................................7.0. 3,6.1.08. Materii amylacee (amidon, destrină, glucosă) . . 56,7.25.1. Substanțe grase . . . 1.3. 1.3. Săruri (fosfat de var și de magnesia, săruri alcaline) .....................................0.6. Apă . 34,4. 100.0. Azot. Mat. azot. Carbon Urină cam 1450 14,5. 94,25. 45. Excremente solide 160 (mucuri diverse, exhalațiunea cutaneă ș. a.)................ 5,5. 35,75. 15. Respirațiunea. . . 250. 20, 130,00. 310. După acest calcul rațiunea normală a unui om s-ar compune din 20 gramme azot și 310 carbon. Acestă rațiune suficientă pentru întreținerea vieții și sănătății unui om care munceșce puțin cu brațele și cu gândirea, nu este de ajuns pentru omul care chieltuieșce mai mult, fie cu forța fizică, fie cu cea intelectuală. Molleschott afirmă prin esperiințele sale că minimul hranei necesare omului în fiecare dai pentru întreținerea sa trebuie să fie representat prină sumă de materiale superioră a celei ce constituesc perderile organismului în 24 de ore. Trebuie să distingem rațiunea întreținerei de rațiunea muncei, și pentru ultima Gasparin a fixat 25 grammri azot și 309 carbon. Marraud, evaluând în chilogrammetri lucrul muncitorului și lucrul intern ce rezultă din funcționarea respirațiunei și circulațiunei, și calculând cantitățile de azot și de carbon corespundetare acestora, ajunse la următorele conclusiuni : 31 grammi azot și 681 grammi carbon. Azot. Carbon. Dacă ne gândim că 100 gram. de pâne conțin 1 gram. 108 azot, vedem că pentru ca să avem 24,2 gram. azot, trebue să consumăm 2 chilograme, 240 gram. de pâne. In aceste 2 chilogr. 240 gram. pâne se găsesc 672 gram. carbon, fiindcă pânea conține 30 la sută. Acum între acesta cantitate și aceea ce s’a recunoscut ca necesară, este o diferință de 252 gram. 2, care reprezintă în pâne 910 gram. Acestă cheltuială peste măsură nu este numai inutilă, ci și vătămătore obosind organele digestiunei. Pentru acesta igiena ne prescrie să înlocuim oă cantitate de pâne cu uă altă supstanță mai bogată în azot și mai săracă în carbon. Acestă supstanță este carnea. Uă justă amestecare de carne Soldatul francez în garnizonă consumă..................... 19. 380. Soldatul frances pe picior de resbel............................... 22. 365. Marinarul francez pe bord. 23. 346. Agricultorul din Morvan. . 23. 353. Lucrătorul de mine din Auvergne .................................... 37. 789. Termin de mijloc. 24,2. 418,8. și pâne formăzără hrană escelentă , dar varietatea alimentelor fiind una din condițiunile unei buni nutrite, omul introduse în regimul său alimentar și alte substanțe bogate în elemente nutritare, pe cari le găsesce în jurul său în abundanță. Dacă hrana omului s’ar compune numai din carne și pâne, pentru a determina cantitatea pânei necesare trebue să ne aducem aminte composițiunea pânei și să nu uităm că 100 gram. de carne conțin 11 gram, carbon și 3,07 azot. Am stabilit cantitatea azotului la 24,2 și a carbonului la 418,8, cantitate cuprinsă în rațiunea normală a muncitorului , prin urmare vom avea trebuință de Dor fiindcă nu consumăm numai pâne și carne, oi și legumi și alte alimente , nu avem trebuință de cantitatea de carne și pâne indicată mai sus. Pânea la noi însă intră într’u proporțiune mică în alimentare, astfel că ne depărtăm de teoria de mai sus. Deși România e uă țară agricolă, un adevărat grânar, care alimenteză cu pâne alte țări, totuși consumă puțină pâne, iar carnea, cu deosebire la sate, se consumă forte rar. Ași dori ca consumarea pânei și a carnei, deși în proporțiuni mai mici, să se propage și la sate, în masa poporului, care este stâlpul Statului. Dr. Drăgescu. (Va urma). Azot. Carbon. Carne 335 gram. . . 10,29. 36,85. Pâne 1228 . . . . 13,91. 386,40. 24,20. 423,25. CRONICA NAUFRAGIUL Vă aduceți are aminte de veselia generală, de plăcerea răspândită pretutindene, ce pare că simțesce întrega natură la venirea primăverei, când ea, liberată de lanțurile ce o țineau legată și cari aduseră răceală și marte în sînul iei, își ridică capul victorios acoperit cu verdeii și brăzdat cu floricele ! De un asemene simțimânt eram și eu cuprins când într’uă c]i de sărbătore, vădi dulce și frumosă din luna lui Maia, mă îmbarcai împreună cu densa p’uă mică gondolă, împodobită cu mult gust. Tóte simțirile nóstre erau emoționate, totul împrejurul nostru respira dulceță și plăcere, vântul primăverei adia ușor și culori obrajii Charlotte cu un carmin din cele mai frumóse — veștmântul ei țărănesc măria încă gigășia și frumusețea cu care o înzestrase natura, mi se părea că am din ’nainte ’mi un angel iar nu uă ființă omenască !.... Barca plutea cu ușurință, sbura ca uă săgată, mie mi se părea c’am apucat drumul cel mai scurt în spre Paradis, sau mai bine dis, socotem locul unde mă aflam ca uă anti hală a lui—maurul cel negru de lemn la vârful gondelei se oglindea în apa cristalină—totul respira fericire și și poezie; realitatea fu îndată uitată, ne simțiam transportați în regiunea visurilor... * * ^ Începui să răsluesc ; mica gondolă sbura ca fulgerul pe suprafața apei, casele, arborii și munții periau ca nisce năluciri din ’naintea ochilor noștri. Privirea ori și unde cădea sorbea numai dulceta; pretutindene era viață, bucurie și plăcere. In depărtare zărirăm pe lângă colibele din sat, țărani și femei în frumosul și pitorescul vestmânt de sărbătore, admiram talia cea sveltă a țărancei, frumosul iei costum la care se uma uă privire spirituală și plină de viață, un surîs gingaș ce farmecă pe orz și care muritor; fiecare fisionomie a țărancei părea că șoptesce: — Sunt Româncă, sunt fericită. Ca sătenii sunt fericiți; neregularitățile vieței nu le a turburat puritatea inimelor ca la orășeni, nu le a mărit lipsele, nu le a stricat bunele lor însușiri. Fericit e acela, care supt acoperișul de trestie, își duce traiul în liniște! Acésta e adevărata fericire ! Câți n’ar voi să schimbe cu un sărman bordei tóte acele nulități strălucitore, tóte acele petreceri desfrânate, cari adesea maî mult îngreuneza pe unii, de cât se-î desfate , câți n’ar da tóté acele pentru că colibă locuită de inocință și fericire. Mult mai adesea orî se găsesc nenorociți și sătui de vieță printre ființele acele, cari sunt înconjurate de petreceri vane, de luxul cel mai splendit,... * * # Era una din cele mai frumóse plimbări ce -și póte numai închipui mintea omenăscă; totul părea că contribuesce la întru ROMANULU, 26 IUNIU 1881 musețarea naturei, d’asupra nostră drăgălașele păsărele sburau despicând aerul înbălsămat, care vibra de melodiósele lor cântece și ciripituri , de desuptul nostru pescî, mici și mari, ’și urmau jocul lor într’uă veseliă nebună voind și dânșii să ia parte la reînvierea naturei, care se desfășura acum în totă frumusețea și splendarea iei. Unde să’mi dirijez mai ântâi privirea ca s’admir atâtea minuni ? Frumusețe pretutindene ! Fericire în tóte părțile d’asupra nostră firmamentul în mantaua lui azurie; la apus sórele strălucitor își scaldă razele sale peste marea albastră! La orecare depărtare uă mică barcă condusă de câțîva tineri ce îngânaă un cântec de dor, făcea ca aerul să vibreze într’un dulce acord cu cântarea păsărelelor— cr noi—noi jubilam ca nișce copilași. * Gondola aluneca și mergea ’nainte; timpul trecea cu repediciune; sorele începu să se cufunde departe în suprafața apei, ci noi ascunși supt baldachinul nostru, priviam acest măreț spectacol, pilele din copilărie ,treceu tóte din ’naintea sufletului meu, erau frumuse dile de fericire. Totă marea avea înfățișarea unei câmpii de aur; ’mi adusei aminte de poveștile ce citiam cu plăcere nespusă în copilăria mea! ’mi veni în gând povestea „zânei zorilor" unde eroul povestei trece prin câmpia de aur, înfruntând cele mai mari pericole, ca să găsăscă pe iubita inimei sale ; mă gândeam într’una și nu observai de loc că gondola se depărtase forte mult de fermă, că mă aflam în mijlocul mării... Un vânt începu să sufle; el deveni din ce în ce mai puternic, gondola nostră se făcu uă jucării a valurilor.... fiecare moment eram amenințați d’a fi înghițiți de marea furiosă.... Charlotte se spâimântă, ’mi apucă brațul și ’i ținea strâns cu putere.... dar vai! mica gondolă fu resturnată, amândoi îmbrățișați căutarăm vr’uă salvare ; d’uă dată un val ne aruncă pe țărm și debarcarăm în grădina Edemului! Noel INTEMPLARILE DILEI ! CAPITALĂ—ȚERĂ—STRĂINĂTATE Ță crimă oribilă. — Am anunțat deja că, pe câmpul Colentinei, s’a găsit alaltăieri un cadavru cu fața plină de sânge și sugrumat c’nă batistă. Justiția a ’nceput imediat cercetările și le-a condus cu atâta inteligință ș’activitate încât criminalii au fost chiar din acea di descoperiți și arestațî.ncă ce se întâmplase. Un funcționar de la drumul de fer, numit Ciontescu, isbutise prin economiele ce făcea a strînge uă sumă de vre 300 napoleoni. Nisce reă-făcători seotărîră a-i răpi acești bani și concepură planul da î întinde uă cursă. Ei voiau să’l depărte de din oraș, să’l ducă la un loc dosnic și depărtat de vr’uă locuință omenescă, pentru ca acolo se-și potă săvârși crima. Astfel, esploatând înclinarea spre înavuțire ce avea nefericitul Ciontescu îî spuseră că ei cunosc lângă Colentina locul unde e îngropat un tesaur și-l propuseră ca se merge și dânsul ca să-i desgrope. Ciontescu primi și Sâmbătă săra se îndreptă împreună cu două din individa ce-i propuseseră a desgropa tesaurul, spre pădurea Colentina. Calea se făcu în liniște și veseliă, astfel încât Ciontescu nu putu bănui că era cădut în mâna unor criminali ce voiau să-i ia averea și să-i rădice chiar viata. In apropiere de pădurea Colentinei găsiră pe ceilalți două tovarăși, care săpaseră deja uă gropă. Ciontescu, nebănuind nimic și netemându-se de ceva, să puse să se odinescă puțin. Atunci asasinii năvăliră asupră, îl isbiră cu cuțitele, îl strânseră de gât cu uă batistă și, încă trăind, îl îmbrânciră în grópa ce săpaseră, după ce-i luară cei 300 de napoleanî. Acesta dramă fiorosă, deși petrecută lângă uă pădure, departe d’orice locuință omenască și ’n sînul negrei nopți, n’a rămas totuși ascunsă. Autorii iăi sunt în mâna justiției; ei se numesc Kiriak Popescu, Nicolae loan, Nicolae Efrem și Petre Nicolae; banii s’au găsit mai toți. Eri, pe la orele 8 și jumătate, femeia Smaranda Lăzărescu, trecea prin dreptul bisericei Crețulescu, când a căzut un bucată de var lângă ea fără a o lovi. S’a speriat însă așa de mult încât a căzut leșinată și nu ’și a venit în simțire decât după un sfert de oră. De multe ori ne au venit plângeri în contra cânilor care umplu stradele Capitalei, oi și nopte, căci de tot felul urlă la trecători, și unii chiar și mușcă. Ar fi bine ca să se ia uă măsură pentru ca că nii cei reî să nu potă fi lăsați liberi afară din curtea caselor și ca noptea să nu se plimbe pe drum. PARTEA ECONOMICA Mișcarea porturilor Vârciorova, 22 Iuniu. Bast, sosite încărcate 2, deșerte 1. Import, 400 kgf. diverse mărfuri. Severin, 22 Iuniu Bast, sosite încărcate 3, pornite încărcate 3. Grîul (60 livre) 100-108 lei. Import, 27,703 kgr. mărfuri. Esport, 4,263 diverse mărfuri. Brăila, 22 Iuniu. Bast, sosite încărcate 13, deșerte 9, pornite încărcate 3, deșerte 12. Esport, ovez (57 1 2-602 livre) 53-59 3 4 lei, rapiță (57-61 livre) 95-114 lei. Galați, 22 Iuniu Bast, sosite încărcate 10, deșerte 10, pornite încărcate 6, deșerte 12. Import, 430,000 kgr. cereale, 20,000 kgr. diverse mărfuri. Esport, 3,898 kile de Brăila, grân, 62,100 kgr. fasole, 190,654 kgr. cherestea, 60,557 kgr. diverse mărfuri. Cerna-Voda 23 Iuniu Bast sosite încărcate 9, deșerte 1, pornite încărcate 2, deșerte 5. Import, 306,000 kgr. cereale, 30,000 kgr. cherestea, 30,515 kgr. diverse mărfuri. Export, 1,636 kgr. diverse mărfuri. Tulcea, 22 Iunia East, sosite încărcate 6, deșerte 15, pornite încărcate 7, deșerte 6. Import, 10,000 kgr. sare indigenă, 12, cal. și 58,200 kgr. diverse mărfuri. Export: 16 capete miel, 11,105 kgr. diverse mărfuri. MIȘCAREA POPORAȚIUNEI CAPITALEI De la 14 20 Iunie 1881. Poporațiune : 177,646 Nasceri. Copii legitimi: 32 băieți, 36 fete ; sama 68 , nelegitimi: 16 , 13 ,29 Total: 48 , 49 ,97 Mor ți De sexü barbatescu, 50 de sexy femeescu 40 suma 90, dintre care 22 în spitale. Sept. preced. In etate pgna la 1 anu 33 33') De la 1 , , 5 ani 16 62) » 5 , , 20 , 85 Totalü..................... 57 44 , 20 , , 30 , 7 4 , 30 , ,40 , 39 , 40 , , 60 , 13 13 , 60 , , 80 , 65 , 80 ani în susa 4 — Totalu 90 75 Principalele cause de morte. Pneumonia, Pleuropneumonia . . 8 8 Febre typhoidă....................................11 Phthisia pulmonară........................17 12 Rubeolă............................................— 1 Scarlatină............................................— — Disenteria..................... ... 2 1 Tuse convulsivă............................— 2 Variolă.................................................— 0 Angină diphtherică. ..... — 2 Enterita...............................0 . . 1910 Meningita . . ...............................2 1 Tipbus.................................................— — BULETIN METEOROLOGIC Mercuri 24 Iuniu 1884 — 12 ore noptea — înălțimea termometrică, 16. B. Cerule senin. Juni 25 Iuniu 1881 — 7 ore dim. — înălțimea termometrică, °—1—18,5 R. — 12 ore (Jiua — înălțimea termometrică, °-j-26,5 R. înălțimea barometrică nr’ 760 Celulă senin. Maison Menu optic, s-eur de Lhuer 24 luniü. Severin, nor 20 R. Focșani, nor 16 R. Craiova, frumos 22 R.Sărat, , 19 Caracal, senin 26 Bacau, senin 16 Slatina, , 20 Petra, variab. 19 Pitesci, senin 20 Roman, nor 18 C Lung, variab. 18 Botoșani, ploie 25 T.Jiului, , 18 Dorohoi, , 14 R.Vâlcii, senin 20 Iași, ploiă 19 Măgurele , 15 Vaslui, , 20 Zimnicea , 20 Huși, variabil 20 Alesand , 22 Bârlad, , 20 Giurgiu, variab. 20 Tecuci, , 20 Călărași, senin 20 Galați, nor 20 T.Vestel , 18 Brăila, 18 Sinaia, nor 9 Tulcea, variab. 17 Ploesci, senin 15 Mangalia, senin 21 Buzău, variab. 20 Constanța, nor 18 •******«•# BULETIN BIBLIOGRAFIC Maternologia, (educațiune, igiena) de dr. I. C. Drăghescu, medic primar. Dă carte de un mare merit și de un interes serios, pe care o recomandăm tuturor, și mai cu deosebire părinților de familie. * 1 2 1 1) 2l Legitimi, nelegitimi 12 2) 13 Legitimi, nelegitimi 3 561 Mica Chirurgie. Minunat sfătuitor practic pentru toți aceia cari, de profesiune sau din întâmplare sunt chemați a îngriji de răniți.* Curs prescurtat de istoria literaturii francese pentru usul liceelor și gimnastelor prelucrat de Alex. Gr. Suțu, profesore de limba și literatura franceză la liceul central din Iași. SUMARUL REVISTELOR Spitalul No. 6 conține: Cursuri și Clinice: Ischemiă cerebrală incompletă, de d. Prof. Petrini Galatz. — Autoplastia parțială a nasului de d. dr. Gr. Petrescu. — Pseudo-reumatism, blenoragie. — Calcul vesical, talie perineală bilaterală. — Ematocel retro-uterin, puncțiune, vindecare. — Pilocarpina în reducerea splinei. — Revista bibliografică: Studii de sfigmografie de d. Gr. Petrescu. — Câteva cuvinte asupra Epiteliomei de d. Weinberg. —Tratat elementar de istologia umană de d. Prof. Petrini Galatz. — Apa și nămolul de la Balta albă, de d. dr. Veleanu. — Cronica medicală și șciințifică: Iohanesia purgativ nou. — Perclorurul de fer în morbid de piele. — Tratamentul nevralgiei sciatice.—Formule — Morbiditatea și mortalitatea spitalelor din Bucuresci în luna Aprilie 1881. — Supliment : Cursul de anatomie al d. dr. Boicescu: Centri nervoși (urmare : învățătorul No. 20 conține : Noul minister. — Ministerul Cultelor și Instrucțiunei Publice. — Consilii practice de medicină și igienă populară de dr. I. Șerbănescu. — Asociațiunea aplicată la agricultură de P. S. Radianu, inginer agricol. — Consilii practice pentru învățători (urmare).—Cronică.— Catedre vacante. Didactica.—Gimnastica : Esercițiî cu școlarii aședațî în bancă. — Limba română : Esercițiî, Teme și Desvoltărî. —ji Aritmetica: Esercițiî. Probleme și Soluțiunî. SOCIETATEA ROMÂNĂ de arme, gimnastică și dare, la semn Duminică, 28 Iunie fiind clipa fixată pentru concursul general la pistol, depunerea esamenelor de scrimă și gimnastică și distribuțiunea premiilor, sunt invitați toți d-ni membrii Societăței a lua parte la acesta serbare care va începe la orele 8 dimineța și va continua până la orele 5 sera conform programului deja publicat. — Serbarea va avea loc în localul Societăței din Strada Măgurani No 10. Comitetul Reproducemü următorele serii care au fost publicate numai în edițiunea pentru Capitală a numărului precedinte: Serviciul telegrafic al Agenției Havas. Copenhaga, 5 iulie. — Regina Danemarcei a asistat la punerea primei petre a bisericei ruseșci. M. S. va pleca la sfîrșitul septemânei într’uă călătoriă în străinătate. Aici nu se scie nimic despre pretinsa călătorie a regelui la St.Petersburg. Roma, 5 iulie. — țiarul Aurora publică un enciclică a Papei, cu data de 29 iunie, în privința atentatelor îndreptate de curînd în contra vieții suveranilor. Enciclica dice că preceptele lui Christ sunt eminaminte proprii de a asigura liniștea publică; ea aduce aminte că autoritatea politică vine de la Dden, dar că nici uă formă de guvern nu repummă bisericei catolice, ea expune datoriele reciproce ale guvernanților și ale guvernaților după doctrinele bisericei; în sfîrșit, ea îndemna pe episcopi a insufla aceste datorii tuturor și recomandă societatea actuală la rugăciunele lor. it/SUn/fitter* . Banca Națională a României Publicatiune Se aduce la cunoștința generală că cu începere de astăji, filele de scumpt sunt Marți și Vineri. Domnii supt scriitori la acțiunile făbricei de hârtie sunt rugați a presenta la Banca Națională cel mai târzjin până la 30 ale curentei, chitanțele provisorie ce posed spre a se primi în contra recepțselor proprii ale societății. DOCTORUL GEORGE VUIA Medic, chirurg, oculist și mamos, medic militar în ret. Profesor de igienă la seminarul român din Arad, face practică medicală peste vară în Băile de la Mehadia. Impărtășesce orice informațiunî privitore la băi, și dă consultațiuni în bólele interne și externe. Mehadia- Ferdinandskaf