Romanulu, iunie 1881 (Anul 25)

1881-06-10

ANUL AL DOUĂ­ZECI ȘI CINCILE Voiesce și vei putea. ANUNCIURI. Linia de 30 litere petit, pagina IV, — 40 bani Deto , , , pagina III, — 2 lei — A se adresa: IN ROMANIA, la i­dm­inistrațiunea farului. LA PARIS, la Havas, Laffite et C­ nie, 8 Place de la Bourse, LA LONDON, la G. L. Daube et C-nie, 130, Fleet Street, London E. C. LA VIENA, la d-nii Haasentein și Vogler. Walfischgasse 10. LA FRANCFORT, S.-M.G. L. Daube et C nie, pentru Germania, Belgia, 0- landa, Elveția și America. Articolele nepublicate se ardü. 20 BANI ESEMPLARUL Redacțiunea și Administrațiu­nea, strada Du­mnoî 14, BUCURESTI, ,î­n Up 1881 Un ministeriu liberal a demisionat. Un alt ministeriu liberal se for­­meza. Este őre vre uá deosebire de prin­cipie, care a adus acesta schimbare? Nici uă deosebire. Aceiași partida, cu aceleași prin­cipie, cu aceleași simțiminte, cu a­­celeași aspirațiuni a fost și termine la putere ; ministeriul­iei a demi­sionat, ministeriul iei se recompune. Nici uă deosebire de principie, simplă cestiune de mecanism con­stituțional. S’o spunem curat: acest meca­nism a fost înhăunat în fi­ua în care d. Ion Brătianu, bolnav și o­­bosit, s’a retras de la putere. D. Ion Brătianu având deplina încredere a Corpurilor legiutare, a­­vând încrederea Tronului, fiind pe lângă acesta și stăpânul situațiunii, și ca șef de partidă, și ca șef al ministeriului sub care s’au severșit atâte fapte mărețe, nu se putea re­trage de la putere, după cum s’a retras, fără a aduce uă tulburare în mersul mecanismului constituțional. Intr’un regim constituțional, care funcționeză în totă sinceritatea lui, după cum este în Englitera, în Bel­gia și în România, un ministe­riu, pe cât timp se bucură de în­crederea Tronului și de sprijinul majorității represintațiunii naționale, nu se póte retrage de la putere, fără a lipsi de la datoria sea con­stituțională. In acelaș timp șeful partidei, ce este la putere, trebue neapărat să fie și șeful cabinetului; el nu pate să înceteze de a­­ ocupa acesta posițiune, de­cât prin înce­tare din viață sau prin înlocuire în posițiunea de șef de partidă; înlocuirea, la rândul iei, nu de­pinde însc de singura voință a șe­fului ; trebue ca puterea împrejură­rilor s’o impună și lui însuși și par­tidei lui. In deșert de Gladstone s’a retras din posițiunea de Leader al partidei liberale engleze, și a fost înlocuit pentru formă de cornițele Harting­­ton; de fapt tot d. Gladstone a rămas șeful partidei liberale, și când acesta partidă a venit la putere, tot acest șef real a trebuit să devină și președintele Cabinetului. In deșert d. Ion Brătianu s'a re­tras săptemânele din urmă și a mers să se ascundă la gila d-sele, refuzând chiar corespondința, și dând ordine servitorilor săi să nu lase pe abso­lut nimeni să pătrundă până la d-sea. Ascunf­ătorea s­a a fost violată , d-sea scos așa picând cu sila, și a­­dus în capul partidei care ’1 re­clama. Ast­fel este mersul natural al lu­crurilor : cine caută să modifice a­­cest mers, nu reușiasce de­cât a produce desordinea. Din momentul ce șeful partidei nu este la postul său, în partidă și în ministeriu, se­­ produce confusiu­­nea, ce nasce tot­ d’a­una dintr’un îndouit curent, dintr’uă îndouită sau din multiple direcțiuni. Daca acesta este adevărat, atunci când partida are un singur șef, cu atât mai adevărat este în cazul cu totul iar când partida are doui șefi, ce nu compun, așa picând, decât oă singură personalitate, cum este în partida nostră liberală d. Rosetti și d. Ion Brătianu. Când unul din acești doui lipse­­sce, personalitatea șefului de par­tidă rămâne necompletă, prin urma­re nesuficientă. Când acestă personalitate rămâne întregă afară din guvern, confesiu­­nea ce se nasce este și mai mare, pentru că îndouită este acțiunea iei, acțiune ce subsistă și se esercită, chiar daca șefii s’ar retrage și s’ar ascunde, cum a făcut d. Ion Bră­tianu. Aceste considerațiuni asupra mer­sului firesc al mecanismului consti­tuțional, dau uă esplicare deplină a căușelor, cari au­­ împiedecat minis­teriul d-lui Dimitrie Brătianu de a se menține și de a merge cu sigu­­ranță nainte. Vă dată mecanismul îndăunat prin retragerea d-lui Ion Brătianu de la putere, nici chiar omul superior, o­­mul prob, patriotul zelos chiamat a ’l înlocui, nu putea să fiă în stare a face să se mișce regulat­­ă ma­­chină, lipsită de uă bucată a sea principală. S’a vorbit în timpul ministeriului d-lui Dimitrie Brătianu, de guvern ocult. Ei bine, așa este. Când șeful par­tidei este afară din minister, guver­nul ocult esistă și se impune, chiar daca șeful ar face cele mai mari silințe ca să nu esiste. Cre­d. Ion Brătianu n’a fugit la țară și nu s’a ascuns, tocmai pen­tru ca să facă a nu mai exista să influință alături cu influința minis­terială ? Acesta n’a folosit casé întru nimic: guvernul ocult a urmat de a subsiste, prin puterea și prin farmecul unei b­rmuriri mult timp esercitate; d-sea s’a ascuns, dar autoritatea d-sele, direcțiunea d-sele și modul de a lucra al partidei împreună cu d-sea, au rămas. Mai mult de­cât atât, când par­tida s’a refiut lipsită de unul din cei doui capi, cari fonn află împreu­nă personalitatea completă a șefului de partidă, adică sintesa principiilor, aspirațiunilor și modului sei de a lucra, ea s’a simțit slabă, fără uni­tate de direcțiune, fără busolă și a delegat pe mai mulți din membrii săi se scotă pe d. Ion Brătianu din ascunsietarea sea, și să’l readucă la postul său. Este aprope peste putință ca doui omeni, având fie­care personalitatea sea distinctă, se simtă și să cugete în tote, în acelaș mod, mai cu ose­bire dacă ei nu sunt într’uă comu­nicare de tot momentul, dacă nu trăiesc, așa fi­când, de aceiași viață, cum este cazul cu totul rar între d. Rosetti și d. Ion Brătianu. Indentitatea de vederi și de pro­­cederi neputând fi dar deplină între două personalități distincte, dacă una este în capul cabinetului și alta în capul partidei de la putere, e peste putință a nu se stabili două curente distincte, care se paralisă între den­sele și dau nastere confesiunii în mer­sul lucrurilor. Și după cum am fiis, curentul și înrîurirea subsistă chiar decă persona s’ar retrage din ori­ ce acțiune, cum a voit să facă d. Ion Brătianu. E că de ce șeful partidei trebuie neapărat să fiă, și este în ori­ce stat constituțional, și șeful ministeriului format de acea partidă. Alt­fel situațiunea devine anor­mală prin lipsa unității de direcțiune. Și anormală a fost situațiunea no­stră politică, de la retragerea d-lui Ion Brătianu de la putere pe ne as­­tă­zii. Ecé pentru ce ministeriul demi­sionat ieri, n’a putut să mergă, cu totă superioritatea, cu tot patrio­tismul, cu totă dorința de la lucru a omului chramat spre a’l forma. Tot profitul ce putem trage din frământarea ce se urmeză de aprape două luni este învățământul că tre­buie să ne ferim de a crea situa­­țiuni anormale; ele nu aduc de­cât confusiune și paralisie, când nu pro­duc și adevărate nenorociri. Acest învățământ l’am dobândit case impunând nouă și grele sacri­­ficie morale d-lui Dimitrie Brătianu, deja prea albit în lupte și sacrificie pentru causa patriei sale. Sperăm că acum vom intra din nou și temeinic în starea normală a lucrurilor. D. Ion Brătianu nu pote lipsi la datoria ce are de a reintra în mi­nisteriul, pe care partita liberală este datore a-l da Tronului, ca una ce are majoritatea și în Cameră și în Senat. Sperăm asemenea că nu vom mai fi ispitiți în viitor, a ne abate de pe calea dreptă ce ne-o aretă re­gimul nostru parlamentar. Am vefiut că asemeni abateri se plătesc cu frământări periculose, cu amare dureri, și chiar cu remușcări. ULTIME SCIRI NOUL MINISTER Maiestatea Sea Regele consultând pe d-nii președinți ai Parlamentului și pe fostul mi­nistru președinte, a ’nsărcinat cu formarea cabinetului pe d. Ion Brătianu. Ministerul s’a format în modul următor și la 5­­ 12 ore a și prestat jurământul. Președinte al consiliului și ministru de finance d. Ion Brătianu. Interne, d. C. A. Rosetti. Afaceri străine, d. Stătescu. Resbel, ad-interim d. Ion Brătianu. Justiție, d. Pherichidi. Lucrări publice, d. Dabija. Culte și instrucțiune publică, d. Alesan­­drescu Urechie. Serviciul telegrafic al­ Agenției Havas. Constantinopole, 21 Iuniu. — S’asigură că procesul afacerii Abdul-Aziz se va în­cepe Sâmbăta viitore. Rechizitoriul ar cere, se fa­ce, degradarea și închiderea pe timp mărginit într’uă forterețe a lui Midhat­­pașa, Mehemed Rușdi-pașa, Mahmud Dje­­laleddin-pașa (Damad). Detențiunea lui Midhat-pașa ar fi de 12 ani. Fakki-bei, vechiul șambelan al Abdul- Aziz, va fi condamnat la munca silnică pe MERCURI, 10 IUNIU 1881. Luminează-te și vei fi. ABONAMENTE: In Capitală și districte: un an 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. P­entru tote țările Europei, trimestru 15 lei ; se adresa IN ROMANIA, la administrațiunea­­ farului LA PARIS, la Havas, Laffite et C­une, 8 place de la Bourse, LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15 Fleisch­markt. IN ITALIA, la d. doctor Gustavo Croce, Vi- San Benigno, 17, Genova. Scrisorile nefrancate se refusel.| 20 BANI ESEMPLARUL SERVICIUL TELEGRAFIC AJÍ, AGENȚIEI HAVAS Constantinopole, 20 Iuniű. — Lordul Duf­­ferin a presintat astăzii Sultanului într’un mod solemn, scrisorile sale de acredi­tare. Ratificarea de către Francia a conven­­țiunei turco-grecescă a fost înmânată eri. Tunis, 20 Iunia. — Beiul din Tunis, pri­mind astă­ze pe generarele Forgemol, a a­­firmat viuele sale simpatii pentru Francia și pentru d. Boustan. Londra, 20 Iunie — La Camera Co­munelor, d. Gladstone a confirmat că ca­binetul englez atrăsese atențiunea guvernu­lui Statelor­ Unite asupra escitărilor­­ fiare­lor americane în contra Englitezei. Sofia, 20 Iunie. — Principele Alexandru a trecut la Nicopoli, la Plevna, la Lovnt și la Sei­ni în mijilocul a tot felul de mani­­festațiuni de bucurie și de entusiasm, din partea poporațiunei care pretutindeni a în­mânat principelui adrese de mulțămire și de primire a condițiunilor arătate de către Alteța­rea spre a rămâne pe tronul Bul­gariei. D. Balabanov, președintele primului mi­nister bulgar, a trimis fi­arului Daily News, în numele clubului bulgar, să protestare în contra espresiunilor ren­voitare în privința principelui Alexandru, de care s-a servită. Labouchère, deputat englez, în respunsul său publicat la 9 Iunie, către un ore­care Suknarof. »Îndeplinim că datoriă patrio­tică, dice protestarea, declarând că lupta ingagiată astă­­­i în Bulgaria, este nobilă și sântă, că ea este pentru triumful ordinei, legalității, libertății și progresului regulat în contra desordinei, ilegalităților, terorei și li­­cinței retrograde a unor indivizi tulburători care se intituleza într’un mod obscur »li­berali.* Suntem și cum­, urmeza protestarea că ori­ce om onest englez ar fi tremurat de orore și de desgust dacă ar fi putut ju­deca d’aprope modul cum acești individi practicau libertatea și respectau Constitu­țiunea, conducând țara la corupțiune și a­­narhiă. * Protestarea vestesce d’altmin trelea pe d. Labouchère că corespondintele său Sukna­rof este lovit de alienațiune mentală, pre­cum o dovedesce un certificat liberat de doctorul Schischmano­, produs deja de mult înaintea tribunalelor. Protestarea sfîrșesce printr’uă invitațiune făcută d-lui Labouchère d’a nu ’și da os­­tenela d’a se ocupa cu cestiunea succesi­unii eventuale tronului Bulgariei, căci țeza a dovedit deja că nu voiesce de fel se sa­crifice pe Suveranul sau manoperilor unor egoiști neputincioși. Berlin, 20 iunie. împăratul a primit de­­misiunea comitelui de Stolberg-Wernigerode, ministru de Stat și vice-președintele con­siliului de miniștri, pe care acesta o oferise deja în mai multe rânduri pentru jt motive de interese private. Ministrul cel mai vechi­, presinte la Ber­lin, va avea președința Cabinetului. Marsilia, 20 iuniű. — 2 ore sera. — Nu­mărul morților este tocmai de cinci; mai sunt 2 muribunde și mulți răniți. Poliția a arestat 195 indivizii, atât Frances­ cât și Italianî. Consulul general al Italiei a publicat un manifest prin care invită pe Italieni să res­pecte ordinea și se respingă ațîțările tul­burătorilor. Liniștea pare restabilită în momentul de față. Paris, 20 Iunie. — La Camera deputa­ților, d. Constans, ministru de interne, vor­bind despre tulburările din Marsilia fiice că vă­cută de lucrători italieni a atacat nisce lucrători francezi; acest atac a adus lupte și represalii. Roma, 20 iunie. — La Camera deputa­ților, d. Mancini, ministrul afacerilor stră­ine, răspundând la oă întrebare a d-lui Manari în privința evenimentelor de la Marsilia, fiice că a primit un prim raport oficiale relatând numai faptele care s’au petrecut în sera d’anteia. Tumultul ar fi fost causat de flucrările provenite din mul­țimea care blama absința drapelului italian de pe fața­da Clubului Național Italian. Dup’oă altă versiune, fluerăturele ar fi plecat ân­­tâna de la ferestrele acestui club, ceea ce nu pare a fi verisimil, observă ministrul. D. Mancini adauge: `Autoritatea fran­­ceză și consulul nostru ’șî-au făcut dato­ria. Cât despre scenele sângerose despre care s’a vorbit, guvernul nu este până a­­cum oficial înșciințat.. D’altmintrelea, re­­presintanții Italiei la Paris și la Marsilia au primit ca instrucțiuni d’a se sili a do­bândi de la autoritățile francese ca să in­tervină prin energice măsuri pentru ocro­tirea și siguranța naționalilor noștri.* Camera urmeza apoi discuțiunea asupra articolelor proiectului de lege care stabi­­lesce scrutinul pe liste. Londra, 20 iunie. — »Camera Comune­lor*. — Sir Ch. Dilke fa­ce că corespon­dința cu agintele engles la Sofia se va publica și că guvernul n’a primit nici uă înșciințare privitore la o­ ocupare străină a Bulgariei, în cazul când prin­cipele Alexandru n’ar dobândi majoritatea voturilor în Adunarea Națională ce a con­vocat în favorea propunerilor sale. »D. Glad­stone, urmeza sir Ch. Dilke, a primit un telegramă a d-lui Zankof și a trei alți foști­­miniștri, conținând un apel la națiunea en­­gleză. Primul ministru le-a respins că ces­tiunea actualminte pendinte în Bulgaria este urmărită cu un interes constant de către guvernul engles, înse că el, ministru de fi­­nancie, nu póte urma într’un mod folosi­tor cu străinii nisce corespondințe perso­nale și în afară de lordul Granville, minis­trul afacerilor străine.* Berlin, 20 Iunie. — Augsburger Post Zeitung publică o­ scrisore de mulțămire a principelui de Bismarck ca respuns la on telegramă de adesiune la programa­rea economică ce ’i a trimis oă întrunire de țărani de la Grünwalstadt. Scrisorea fiice : »Esecutarea comunei nóstre programe e­­conomice depinde de sprijinul poporațiu­nei rurale care, formând majoritatea în Germania, trebuie să alegă­ în înțelegere cu represintanții celor­l­alte meserii productive, numai deputați­otărîți a ocroti producerea și munca germană și a le înlesni pe una și pe alta prin micșorarea impozitelor di­recte.* Berlin, 26 Iuniü. —Sera. — Norddeutsche Allgemeine Zeitung scrie următorele : Scriea despre crisea ministerială din România a deconcertat pe multă lume, mai ales de prin cercurile financiare pe unde se atri­buie căușele crise proiectului de conversi­une a vechilor obligațiuni ale drumurilor de fer. Nu înțelege nimeni ca guvernul să potă întâmpina greutăți pentru votarea unui pro­iect al cărui scop este de a aplana tote gre­utățile existente pentru strămutarea de la Berlin la Bucureșci a scaunului Societății drumurilor de fer române, viață, deci nu chiar la morte. Cei doui luptători care au săvârșit asasinatul vor fi condamnați la morte. Filipopoli, 21 Iunie.—Meetingurile ținute la Cirpan, Haskent, Karinabad, Kasanlik și Slivno condamnă politica principelui Ale­xandru și íncuragieza pe Bulgari să-șî păs­treze Constituțiunea. POLITICA EXTERNA. Situațiunea în Bulgaria Scrisorea d-lui Zankoff Găsim în die Presse urmatorea corespon­­dință primită din Sofia, cu data de 12 Iu­nie, și despre care am vorbit în numărul nostru de erî . »Dragan Zankoff, fost ministru de exter­­ne și culte, a adresat cu data de 6 Iunio­ră scrisore consulului general rus d. Hi­­trovo, în care se ocupă de purtarea acestui din urmă și de ultimele măsuri ale princi­pelui Alesandru. Cuprinsul acestei scrisori este în esență cam acesta : »Scrisorea lui Zankoff începe cu apelul la public; el trebuie se­otărască dacă libera­lii au cuvânt să se plângă și »a cui este mâna păcătosă, care a atins libertățile po­porului bulgar . Zankoff fiice apoi, că în momentul când principele ajunse în Viena întorcându-se din ultima sea călătorie de la Petersburg, prima sorie ce sosi, fu că va lua napoi drepturile acordate poporului bulgar de Țarul liberator și va pune ca­păt stărei de lucruri constituționale. »Scrisorea aminteste apoi presința prin­cipelui Alesandru pe timpul serbării celui de al 25-lea jubileu de guvernare a împăra­tului și unchiului Alesandru II, cu care o­­casiune acasta recomandă principelui cea mai aspră respectare a Constituțiunii și uă purtare legală. Proclamațiunea de la 9 Maiü care va rămânea pentru tot­dea­una să fii de dolid pentru Bulgaria, a călcat în pi­­ciure și a nimicit acesta Constituțiune ca »un miserabil petic de hârtie.* El (Zan­koff) se află de 35 ani în serviciul popo­rului, cunosce forte bine pe adevărații pa­trioți și póte afirma chiar astă­zii, că acești se gândesc cu mult mai mult la viitor de­cât la presiune. „ Dar—fi­ce scrisorea—ce vedem ore do­uă lună în cace ? Vedem do­uă parte . 1. De­părtarea unui minister național și numirea unui cabinet compus din străini, ceea ce este în contraza­cere cu stipulațiunile Con­stituțiunii. 2. Convocarea Constituantei fără uă convocare și aprobare a adunării naționa­le—ceea ce este de asemenea în contraza­cere cu Constituțiunea. 3) Numirea de comisari princiari militari într’un timp cu totul pacinic și însărcinarea lor cu nișce atribuțiuni, care întrec cu mult pe acelea ale principelui. Acesta este în contrafi­cere nu numai cu stipulațiunile Constituțiunii, ci și cu datele moralei. 3) Siluirea cu geandarmî a pacî­­niceî și nescrutórei poporațiunî rurale la suptscrierea adreselor de lealitate către principe. 5) Trimiterea de aginți princiari printre popor spre a înșela poporațiunea a­­supra adevăratei stări de lucruri. 6) Des­tituirea funcționarilor onorabili, constituțio­nali și înlocuirea lor cu persone falite și compromise, fiind­că se crede că prin nișce asemene omeni­re va ajunge mai repede la scopuri nelegale. »Și ce vedem de cea­l­altă parte? 1) Oficialii ruși cutreeră principatul, apasă a­­supra poporului, se încurcă a sili pe popor prin geandarmî la tot felul de lucruri și a’l face să înțelegă în numele împăratului și poporului rus, ca tote dorințele princi­pelui să fie îndeplinite, căci la cal d’uă ab­dicare a sea Turcii vor ocupa din nou Bulgaria. 2) D-ta, represintantele rus, că­­lătoresc­ cu principele prin totă țara, din localitate în localitate, fără a te despărți de el. Scopul călătorii principelui nu este pate bine cunoscut, dar ce are a face un străin, represintantele rus, într’uă asemene călătoriă. Las la apreciarea d­v. să jude­cați ce trebue să fa­că poporul despre uă asemene călătoriă. ,N’am e spus aici decât numai a vă suta parte din cele ce se fac spre nimicirea li­bertăților nóstre, a libertăților, pe cari noi le-am meritat—după cum se esprimă pre­decesorul d-tăle—și daca nu prin alt­ceva, dar totu­șî prin nisce suferințî de 500 ani... Chiar acum, când voesc a închide acestă scrisore, mi se trimite vă » Voce rusă » care luptă ca un apostol pentru liberarea poporului bulgar. La acestă »vocea ano­nimă răspunde uă voce cunoscută. Pentru acum fiic numai că Rusia și Bulgaria vor culege esperimentele lor ca și Serbia .. Daca scrisorea mea ar trebui să se ase­mene cu vocea propoveduitorilor în pustii, apoi voia­sei să mă consolez că­­ mi-am făcut datoria în fața consciinței și patriei mele și că am spus tóte la vreme.*

Next