Romanulu, iunie 1881 (Anul 25)
1881-06-10
ANUL AL DOUĂZECI ȘI CINCILE Voiesce și vei putea. ANUNCIURI. Linia de 30 litere petit, pagina IV, — 40 bani Deto , , , pagina III, — 2 lei — A se adresa: IN ROMANIA, la idministrațiunea farului. LA PARIS, la Havas, Laffite et C nie, 8 Place de la Bourse, LA LONDON, la G. L. Daube et C-nie, 130, Fleet Street, London E. C. LA VIENA, la d-nii Haasentein și Vogler. Walfischgasse 10. LA FRANCFORT, S.-M.G. L. Daube et C nie, pentru Germania, Belgia, 0- landa, Elveția și America. Articolele nepublicate se ardü. 20 BANI ESEMPLARUL Redacțiunea și Administrațiunea, strada Dumnoî 14, BUCURESTI, ,în Up 1881 Un ministeriu liberal a demisionat. Un alt ministeriu liberal se formeza. Este őre vre uá deosebire de principie, care a adus acesta schimbare? Nici uă deosebire. Aceiași partida, cu aceleași principie, cu aceleași simțiminte, cu aceleași aspirațiuni a fost și termine la putere ; ministeriuliei a demisionat, ministeriul iei se recompune. Nici uă deosebire de principie, simplă cestiune de mecanism constituțional. S’o spunem curat: acest mecanism a fost înhăunat în fiua în care d. Ion Brătianu, bolnav și obosit, s’a retras de la putere. D. Ion Brătianu având deplina încredere a Corpurilor legiutare, având încrederea Tronului, fiind pe lângă acesta și stăpânul situațiunii, și ca șef de partidă, și ca șef al ministeriului sub care s’au severșit atâte fapte mărețe, nu se putea retrage de la putere, după cum s’a retras, fără a aduce uă tulburare în mersul mecanismului constituțional. Intr’un regim constituțional, care funcționeză în totă sinceritatea lui, după cum este în Englitera, în Belgia și în România, un ministeriu, pe cât timp se bucură de încrederea Tronului și de sprijinul majorității represintațiunii naționale, nu se póte retrage de la putere, fără a lipsi de la datoria sea constituțională. In acelaș timp șeful partidei, ce este la putere, trebue neapărat să fie și șeful cabinetului; el nu pate să înceteze de a ocupa acesta posițiune, decât prin încetare din viață sau prin înlocuire în posițiunea de șef de partidă; înlocuirea, la rândul iei, nu depinde însc de singura voință a șefului ; trebue ca puterea împrejurărilor s’o impună și lui însuși și partidei lui. In deșert de Gladstone s’a retras din posițiunea de Leader al partidei liberale engleze, și a fost înlocuit pentru formă de cornițele Hartington; de fapt tot d. Gladstone a rămas șeful partidei liberale, și când acesta partidă a venit la putere, tot acest șef real a trebuit să devină și președintele Cabinetului. In deșert d. Ion Brătianu s'a retras săptemânele din urmă și a mers să se ascundă la gila d-sele, refuzând chiar corespondința, și dând ordine servitorilor săi să nu lase pe absolut nimeni să pătrundă până la d-sea. Ascunfătorea sa a fost violată , d-sea scos așa picând cu sila, și adus în capul partidei care ’1 reclama. Astfel este mersul natural al lucrurilor : cine caută să modifice acest mers, nu reușiasce decât a produce desordinea. Din momentul ce șeful partidei nu este la postul său, în partidă și în ministeriu, se produce confusiunea, ce nasce tot d’auna dintr’un îndouit curent, dintr’uă îndouită sau din multiple direcțiuni. Daca acesta este adevărat, atunci când partida are un singur șef, cu atât mai adevărat este în cazul cu totul iar când partida are doui șefi, ce nu compun, așa picând, decât oă singură personalitate, cum este în partida nostră liberală d. Rosetti și d. Ion Brătianu. Când unul din acești doui lipsesce, personalitatea șefului de partidă rămâne necompletă, prin urmare nesuficientă. Când acestă personalitate rămâne întregă afară din guvern, confesiunea ce se nasce este și mai mare, pentru că îndouită este acțiunea iei, acțiune ce subsistă și se esercită, chiar daca șefii s’ar retrage și s’ar ascunde, cum a făcut d. Ion Brătianu. Aceste considerațiuni asupra mersului firesc al mecanismului constituțional, dau uă esplicare deplină a căușelor, cari au împiedecat ministeriul d-lui Dimitrie Brătianu de a se menține și de a merge cu siguranță nainte. Vă dată mecanismul îndăunat prin retragerea d-lui Ion Brătianu de la putere, nici chiar omul superior, omul prob, patriotul zelos chiamat a ’l înlocui, nu putea să fiă în stare a face să se mișce regulată machină, lipsită de uă bucată a sea principală. S’a vorbit în timpul ministeriului d-lui Dimitrie Brătianu, de guvern ocult. Ei bine, așa este. Când șeful partidei este afară din minister, guvernul ocult esistă și se impune, chiar daca șeful ar face cele mai mari silințe ca să nu esiste. Cred. Ion Brătianu n’a fugit la țară și nu s’a ascuns, tocmai pentru ca să facă a nu mai exista să influință alături cu influința ministerială ? Acesta n’a folosit casé întru nimic: guvernul ocult a urmat de a subsiste, prin puterea și prin farmecul unei brmuriri mult timp esercitate; d-sea s’a ascuns, dar autoritatea d-sele, direcțiunea d-sele și modul de a lucra al partidei împreună cu d-sea, au rămas. Mai mult decât atât, când partida s’a refiut lipsită de unul din cei doui capi, cari fonn află împreună personalitatea completă a șefului de partidă, adică sintesa principiilor, aspirațiunilor și modului sei de a lucra, ea s’a simțit slabă, fără unitate de direcțiune, fără busolă și a delegat pe mai mulți din membrii săi se scotă pe d. Ion Brătianu din ascunsietarea sea, și să’l readucă la postul său. Este aprope peste putință ca doui omeni, având fiecare personalitatea sea distinctă, se simtă și să cugete în tote, în acelaș mod, mai cu osebire dacă ei nu sunt într’uă comunicare de tot momentul, dacă nu trăiesc, așa ficând, de aceiași viață, cum este cazul cu totul rar între d. Rosetti și d. Ion Brătianu. Indentitatea de vederi și de procederi neputând fi dar deplină între două personalități distincte, dacă una este în capul cabinetului și alta în capul partidei de la putere, e peste putință a nu se stabili două curente distincte, care se paralisă între densele și dau nastere confesiunii în mersul lucrurilor. Și după cum am fiis, curentul și înrîurirea subsistă chiar decă persona s’ar retrage din ori ce acțiune, cum a voit să facă d. Ion Brătianu. E că de ce șeful partidei trebuie neapărat să fiă, și este în orice stat constituțional, și șeful ministeriului format de acea partidă. Altfel situațiunea devine anormală prin lipsa unității de direcțiune. Și anormală a fost situațiunea nostră politică, de la retragerea d-lui Ion Brătianu de la putere pe ne astăzii. Ecé pentru ce ministeriul demisionat ieri, n’a putut să mergă, cu totă superioritatea, cu tot patriotismul, cu totă dorința de la lucru a omului chramat spre a’l forma. Tot profitul ce putem trage din frământarea ce se urmeză de aprape două luni este învățământul că trebuie să ne ferim de a crea situațiuni anormale; ele nu aduc decât confusiune și paralisie, când nu produc și adevărate nenorociri. Acest învățământ l’am dobândit case impunând nouă și grele sacrificie morale d-lui Dimitrie Brătianu, deja prea albit în lupte și sacrificie pentru causa patriei sale. Sperăm că acum vom intra din nou și temeinic în starea normală a lucrurilor. D. Ion Brătianu nu pote lipsi la datoria ce are de a reintra în ministeriul, pe care partita liberală este datore a-l da Tronului, ca una ce are majoritatea și în Cameră și în Senat. Sperăm asemenea că nu vom mai fi ispitiți în viitor, a ne abate de pe calea dreptă ce ne-o aretă regimul nostru parlamentar. Am vefiut că asemeni abateri se plătesc cu frământări periculose, cu amare dureri, și chiar cu remușcări. ULTIME SCIRI NOUL MINISTER Maiestatea Sea Regele consultând pe d-nii președinți ai Parlamentului și pe fostul ministru președinte, a ’nsărcinat cu formarea cabinetului pe d. Ion Brătianu. Ministerul s’a format în modul următor și la 5 12 ore a și prestat jurământul. Președinte al consiliului și ministru de finance d. Ion Brătianu. Interne, d. C. A. Rosetti. Afaceri străine, d. Stătescu. Resbel, ad-interim d. Ion Brătianu. Justiție, d. Pherichidi. Lucrări publice, d. Dabija. Culte și instrucțiune publică, d. Alesandrescu Urechie. Serviciul telegrafic al Agenției Havas. Constantinopole, 21 Iuniu. — S’asigură că procesul afacerii Abdul-Aziz se va începe Sâmbăta viitore. Rechizitoriul ar cere, se face, degradarea și închiderea pe timp mărginit într’uă forterețe a lui Midhatpașa, Mehemed Rușdi-pașa, Mahmud Djelaleddin-pașa (Damad). Detențiunea lui Midhat-pașa ar fi de 12 ani. Fakki-bei, vechiul șambelan al Abdul- Aziz, va fi condamnat la munca silnică pe MERCURI, 10 IUNIU 1881. Luminează-te și vei fi. ABONAMENTE: In Capitală și districte: un an 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tote țările Europei, trimestru 15 lei ; se adresa IN ROMANIA, la administrațiunea farului LA PARIS, la Havas, Laffite et Cune, 8 place de la Bourse, LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15 Fleischmarkt. IN ITALIA, la d. doctor Gustavo Croce, Vi- San Benigno, 17, Genova. Scrisorile nefrancate se refusel.| 20 BANI ESEMPLARUL SERVICIUL TELEGRAFIC AJÍ, AGENȚIEI HAVAS Constantinopole, 20 Iuniű. — Lordul Dufferin a presintat astăzii Sultanului într’un mod solemn, scrisorile sale de acreditare. Ratificarea de către Francia a convențiunei turco-grecescă a fost înmânată eri. Tunis, 20 Iunia. — Beiul din Tunis, primind astăze pe generarele Forgemol, a afirmat viuele sale simpatii pentru Francia și pentru d. Boustan. Londra, 20 Iunie — La Camera Comunelor, d. Gladstone a confirmat că cabinetul englez atrăsese atențiunea guvernului Statelor Unite asupra escitărilor fiarelor americane în contra Englitezei. Sofia, 20 Iunie. — Principele Alexandru a trecut la Nicopoli, la Plevna, la Lovnt și la Seini în mijilocul a tot felul de manifestațiuni de bucurie și de entusiasm, din partea poporațiunei care pretutindeni a înmânat principelui adrese de mulțămire și de primire a condițiunilor arătate de către Altețarea spre a rămâne pe tronul Bulgariei. D. Balabanov, președintele primului minister bulgar, a trimis fiarului Daily News, în numele clubului bulgar, să protestare în contra espresiunilor renvoitare în privința principelui Alexandru, de care s-a servită. Labouchère, deputat englez, în respunsul său publicat la 9 Iunie, către un orecare Suknarof. »Îndeplinim că datoriă patriotică, dice protestarea, declarând că lupta ingagiată astăi în Bulgaria, este nobilă și sântă, că ea este pentru triumful ordinei, legalității, libertății și progresului regulat în contra desordinei, ilegalităților, terorei și licinței retrograde a unor indivizi tulburători care se intituleza într’un mod obscur »liberali.* Suntem și cum, urmeza protestarea că orice om onest englez ar fi tremurat de orore și de desgust dacă ar fi putut judeca d’aprope modul cum acești individi practicau libertatea și respectau Constituțiunea, conducând țara la corupțiune și anarhiă. * Protestarea vestesce d’altmin trelea pe d. Labouchère că corespondintele său Suknarof este lovit de alienațiune mentală, precum o dovedesce un certificat liberat de doctorul Schischmano, produs deja de mult înaintea tribunalelor. Protestarea sfîrșesce printr’uă invitațiune făcută d-lui Labouchère d’a nu ’și da ostenela d’a se ocupa cu cestiunea succesiunii eventuale tronului Bulgariei, căci țeza a dovedit deja că nu voiesce de fel se sacrifice pe Suveranul sau manoperilor unor egoiști neputincioși. Berlin, 20 iunie. împăratul a primit demisiunea comitelui de Stolberg-Wernigerode, ministru de Stat și vice-președintele consiliului de miniștri, pe care acesta o oferise deja în mai multe rânduri pentru jt motive de interese private. Ministrul cel mai vechi, presinte la Berlin, va avea președința Cabinetului. Marsilia, 20 iuniű. — 2 ore sera. — Numărul morților este tocmai de cinci; mai sunt 2 muribunde și mulți răniți. Poliția a arestat 195 indivizii, atât Frances cât și Italianî. Consulul general al Italiei a publicat un manifest prin care invită pe Italieni să respecte ordinea și se respingă ațîțările tulburătorilor. Liniștea pare restabilită în momentul de față. Paris, 20 Iunie. — La Camera deputaților, d. Constans, ministru de interne, vorbind despre tulburările din Marsilia fiice că văcută de lucrători italieni a atacat nisce lucrători francezi; acest atac a adus lupte și represalii. Roma, 20 iunie. — La Camera deputaților, d. Mancini, ministrul afacerilor străine, răspundând la oă întrebare a d-lui Manari în privința evenimentelor de la Marsilia, fiice că a primit un prim raport oficiale relatând numai faptele care s’au petrecut în sera d’anteia. Tumultul ar fi fost causat de flucrările provenite din mulțimea care blama absința drapelului italian de pe fațada Clubului Național Italian. Dup’oă altă versiune, fluerăturele ar fi plecat ântâna de la ferestrele acestui club, ceea ce nu pare a fi verisimil, observă ministrul. D. Mancini adauge: `Autoritatea franceză și consulul nostru ’șî-au făcut datoria. Cât despre scenele sângerose despre care s’a vorbit, guvernul nu este până acum oficial înșciințat.. D’altmintrelea, represintanții Italiei la Paris și la Marsilia au primit ca instrucțiuni d’a se sili a dobândi de la autoritățile francese ca să intervină prin energice măsuri pentru ocrotirea și siguranța naționalilor noștri.* Camera urmeza apoi discuțiunea asupra articolelor proiectului de lege care stabilesce scrutinul pe liste. Londra, 20 iunie. — »Camera Comunelor*. — Sir Ch. Dilke face că corespondința cu agintele engles la Sofia se va publica și că guvernul n’a primit nici uă înșciințare privitore la o ocupare străină a Bulgariei, în cazul când principele Alexandru n’ar dobândi majoritatea voturilor în Adunarea Națională ce a convocat în favorea propunerilor sale. »D. Gladstone, urmeza sir Ch. Dilke, a primit un telegramă a d-lui Zankof și a trei alți foștiminiștri, conținând un apel la națiunea engleză. Primul ministru le-a respins că cestiunea actualminte pendinte în Bulgaria este urmărită cu un interes constant de către guvernul engles, înse că el, ministru de financie, nu póte urma într’un mod folositor cu străinii nisce corespondințe personale și în afară de lordul Granville, ministrul afacerilor străine.* Berlin, 20 Iunie. — Augsburger Post Zeitung publică o scrisore de mulțămire a principelui de Bismarck ca respuns la on telegramă de adesiune la programarea economică ce ’i a trimis oă întrunire de țărani de la Grünwalstadt. Scrisorea fiice : »Esecutarea comunei nóstre programe economice depinde de sprijinul poporațiunei rurale care, formând majoritatea în Germania, trebuie să alegă în înțelegere cu represintanții celorlalte meserii productive, numai deputațiotărîți a ocroti producerea și munca germană și a le înlesni pe una și pe alta prin micșorarea impozitelor directe.* Berlin, 26 Iuniü. —Sera. — Norddeutsche Allgemeine Zeitung scrie următorele : Scriea despre crisea ministerială din România a deconcertat pe multă lume, mai ales de prin cercurile financiare pe unde se atribuie căușele crise proiectului de conversiune a vechilor obligațiuni ale drumurilor de fer. Nu înțelege nimeni ca guvernul să potă întâmpina greutăți pentru votarea unui proiect al cărui scop este de a aplana tote greutățile existente pentru strămutarea de la Berlin la Bucureșci a scaunului Societății drumurilor de fer române, viață, deci nu chiar la morte. Cei doui luptători care au săvârșit asasinatul vor fi condamnați la morte. Filipopoli, 21 Iunie.—Meetingurile ținute la Cirpan, Haskent, Karinabad, Kasanlik și Slivno condamnă politica principelui Alexandru și íncuragieza pe Bulgari să-șî păstreze Constituțiunea. POLITICA EXTERNA. Situațiunea în Bulgaria Scrisorea d-lui Zankoff Găsim în die Presse urmatorea corespondință primită din Sofia, cu data de 12 Iunie, și despre care am vorbit în numărul nostru de erî . »Dragan Zankoff, fost ministru de externe și culte, a adresat cu data de 6 Iunioră scrisore consulului general rus d. Hitrovo, în care se ocupă de purtarea acestui din urmă și de ultimele măsuri ale principelui Alesandru. Cuprinsul acestei scrisori este în esență cam acesta : »Scrisorea lui Zankoff începe cu apelul la public; el trebuie seotărască dacă liberalii au cuvânt să se plângă și »a cui este mâna păcătosă, care a atins libertățile poporului bulgar . Zankoff fiice apoi, că în momentul când principele ajunse în Viena întorcându-se din ultima sea călătorie de la Petersburg, prima sorie ce sosi, fu că va lua napoi drepturile acordate poporului bulgar de Țarul liberator și va pune capăt stărei de lucruri constituționale. »Scrisorea aminteste apoi presința principelui Alesandru pe timpul serbării celui de al 25-lea jubileu de guvernare a împăratului și unchiului Alesandru II, cu care ocasiune acasta recomandă principelui cea mai aspră respectare a Constituțiunii și uă purtare legală. Proclamațiunea de la 9 Maiü care va rămânea pentru totdeauna să fii de dolid pentru Bulgaria, a călcat în piciure și a nimicit acesta Constituțiune ca »un miserabil petic de hârtie.* El (Zankoff) se află de 35 ani în serviciul poporului, cunosce forte bine pe adevărații patrioți și póte afirma chiar astăzii, că acești se gândesc cu mult mai mult la viitor decât la presiune. „ Dar—fice scrisorea—ce vedem ore două lună în cace ? Vedem două parte . 1. Depărtarea unui minister național și numirea unui cabinet compus din străini, ceea ce este în contrazacere cu stipulațiunile Constituțiunii. 2. Convocarea Constituantei fără uă convocare și aprobare a adunării naționale—ceea ce este de asemenea în contrazacere cu Constituțiunea. 3) Numirea de comisari princiari militari într’un timp cu totul pacinic și însărcinarea lor cu nișce atribuțiuni, care întrec cu mult pe acelea ale principelui. Acesta este în contraficere nu numai cu stipulațiunile Constituțiunii, ci și cu datele moralei. 3) Siluirea cu geandarmî a pacîniceî și nescrutórei poporațiunî rurale la suptscrierea adreselor de lealitate către principe. 5) Trimiterea de aginți princiari printre popor spre a înșela poporațiunea asupra adevăratei stări de lucruri. 6) Destituirea funcționarilor onorabili, constituționali și înlocuirea lor cu persone falite și compromise, fiindcă se crede că prin nișce asemene omenire va ajunge mai repede la scopuri nelegale. »Și ce vedem de cealaltă parte? 1) Oficialii ruși cutreeră principatul, apasă asupra poporului, se încurcă a sili pe popor prin geandarmî la tot felul de lucruri și a’l face să înțelegă în numele împăratului și poporului rus, ca tote dorințele principelui să fie îndeplinite, căci la cal d’uă abdicare a sea Turcii vor ocupa din nou Bulgaria. 2) D-ta, represintantele rus, călătoresc cu principele prin totă țara, din localitate în localitate, fără a te despărți de el. Scopul călătorii principelui nu este pate bine cunoscut, dar ce are a face un străin, represintantele rus, într’uă asemene călătoriă. Las la apreciarea dv. să judecați ce trebue să facă poporul despre uă asemene călătoriă. ,N’am e spus aici decât numai a vă suta parte din cele ce se fac spre nimicirea libertăților nóstre, a libertăților, pe cari noi le-am meritat—după cum se esprimă predecesorul d-tăle—și daca nu prin altceva, dar totușî prin nisce suferințî de 500 ani... Chiar acum, când voesc a închide acestă scrisore, mi se trimite vă » Voce rusă » care luptă ca un apostol pentru liberarea poporului bulgar. La acestă »vocea anonimă răspunde uă voce cunoscută. Pentru acum fiic numai că Rusia și Bulgaria vor culege esperimentele lor ca și Serbia .. Daca scrisorea mea ar trebui să se asemene cu vocea propoveduitorilor în pustii, apoi voiasei să mă consolez că mi-am făcut datoria în fața consciinței și patriei mele și că am spus tóte la vreme.*