Romanulu, august 1881 (Anul 25)

1881-08-05

ANUL AL DOUĂ­ZECI ȘI CINCILE Voiesce și vei putea. ANUNCIURI. Lima do 30 litere petit, pagina IV, — 40 bani Deto » , , pagina UI, — 2 lei — A se adresa: IN ROMANIA, la i­dministrațiunea diarului. LA PARIS, la Havas, Laffite et C­ nie, 8 Place de la Bourse. LA LONDON, la G. L. Daube et C-nie, 130, Fleet Street, London E. C. LA VIENA , la d-nii Haasentein și Vogler. Walfischgasse 10. LA FRANCFORT, S.-M.G. L. Daube et C nie, pentru Germania, Belgia, 0- landa, Elveția și America. Articolele nepublicate se ardü. 20 BANI ESEMPLARUL yatt3aii^ligiaitag8^^ iötKtói^iáí MERCÜRI, 5 AUGUST 1881 Luminează te și vei fi. ABONAMENTE: In Capitală și districte: un an 18 lei; sese luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tóte țările Europei, trimestru 15 lei. A se adresa : IN ROMANIA, la administrațiunea oiarului. LA PARIS, la Havas, Laffite et C­une, 8 place de la Bourse. LA ATENA, la d. B. G Popovici, 15 Fleisch­markt. IN ITALIA, la d. doctor Gustave Croce Vi- San Benigno, 17, Genova. Scrisorile nefrancate se refusd. 20 BANI ESEMPLARUL Eedacțiinea și Administratțiunea strada UMinno­ 14 ■awTM^ajf»aaHiBiawsac«»cs8sm^s?gcaaa5aa<BSBiM^-!Wiae>aa3MgaBeMw<M^^ a BffilIRESCI, ie AUGUST 1881 Presa oposițiunii e încă plină de comentarie asupra alegerii col. III de Iași, săvârșită în­­ zilele de 27 și 28 Iuliu­. Acesta ne obliga de a reveni și noi asupra Gestiunii. Au fost ingerințe, strigă oposi­­țiunea. Când, cum și care sunt faptele ce dovedesc ingerințele, se ’ntrebă totă lumea nepărtinitore. Reclamanții tac. Chiemațî înaintea parchetului, spre a spune pe ce fapte își întemeiez“­ reclamațiunea, refusă de a veni. Mai mult, se dovedesce că cei mai însemnați din sunt scriitorii plân­gerilor în contra ingerințelor lipsesc din Iași, deși în reclamațiuni decla­rați­ei au versut esereitându-se inge­rințe. Ast-fel de arme sunt funeste și partitele ce sé ’njosesc a se seryi de ele sunt de plâns. limpid se 'ncercă a drege scrân­­tela amicilor söi de la Iași, și nepu­­tând s’arate nici un singur fapt care se constituie ingerință se silesce a o deduce ca un efect dintr’un causă. El resumeză ceea ce numesce in­gerință electorală în următorele punte : 1) Disolvarea consiliului comunal; 2) Disolvarea consiliului județean; 3) Schimbarea gradelor gardei ci­vice. Dacă aceste autorități ar fi fost în mânile oposițiunii, organul ‘rsis con­servator crede că oposițiunea ar fi isbutit în alegere. Mulțămiri pentru mărturire. Tot­d’a­una am­­ zis ș’am dovedit că ceea ce se chiamă partită con­­servatóre nu este de­cât uă adună­tură de câte­va personalități, care câștigă putere și înm­urire numai când are ’n mână forța publică. Depărtați de națiune și lucrând necontenit spre a se depărta de ea, așa zișii conservatori n’au putut nici uă dată veni la guvern de­cât pe căi cotite. Calea largă, bătută și dreptă a Constituțiunei, lupta ’n comis­ele e­­lectorale, nu i-a ispitit nici uă dată. Ei au căutat, și vecinii vor căuta, ca mai ântei se puie mâna pe pu­tere, ș’apoi prin fraude, prin inge­­rinți despotice, prin bătăuși și prin versuri de sânge să-și creeze simu­lacre de represintațiuni naționale, spre a se menține. Acelaș lucru voiau și cu alegerile de la Iași. Un consiliu­ comunal, împins de ure politice, și uitând interesele de că­petenie materiale, morale și na­ționale ale poporațiunii ce repre­­sinta, luase ’n mână stindardul re­voltei și refusa pe d’uă parte d’a se supune unei legi, pe d’alta d’a în­trebuința mijjlocele materiale ce se puneau la disposițiune spre a ’n­­tări elementul român prin cultură și prin poporarea vecinătăților cu săteni români. Ș’un asemenea consiliu mai me­rită cre­onarea d’a se­­ fice repre­­sintante al poporațiunii d’ale căreia interese își bătea ast­fel joc ? Credem că nu, și ne-am spus păre­rea în acesta privință sus și tare chiar d’acum un an cerând și dovedind c’acel consiliu trebuia fn­solvat. Avem legi și câtă se ne supu­nem lor. Autoritățile ce-și permit sé uite acesta și se puie pasiunile politice mai presus de interesele ce sunt détóre a ocroti și administra, nu pot și nu trebuie să scape de pedepsa ce legea dă celor ce o înfrâng. Prin urmare, de ar fi fost sau nu alegeri, consiliul comunale de Iași trebuia disolvat. Tot atât de puternice motive au fost și pentru disolvarea consiliului județean. Disolvarea acestor autorități fost într’Un cuvânt dă satisfacere a dată legii și intereselor vădite ale poporațiunii din Iași. De n’ar fi fost ast­fel și déca a­­cele poporațiuni ar fi avut în­crede­re în personele ce compuneau nu­mitele consilie, ocasiunea cea mai bine venită de a-și manifesta acea în­credere era alegerea de la 27 și 28 Iu­lie. Totuși, candidații oposițiunilor în­truni­t­­e au că Jiu­l. Timpul pune în legătură acesta cădere cu disolverea consiliului co­munal și județean, ca să caută cu efectul. Ce însemne să are acesta de­cât că Timpul și omenii în numele că­rora vorbesce el, ar fi dorit ca nu­mitele autorități să utilise­ze forța publică în alegeri ? Dar acesta n’o vrea legea, n’o vrea bunul simț, n’o vrea esința chiar a regimului constituționale. Deci, dacă oposițiunile ’ntrunite n’au alte motive de plângere în con­tra alegerilor de la Iași de­cât că un număr pre­care de persone au fost puse în neputință de a utiliza ca­litatea lor oficială ca ingerință elec­torală,în fațța unei asemene plân­geri, ori­cine nu va putea de­cât se felicite pe guvern că—respectând le­gea—a dat acelor persone’libertatea deplină d’a lupta în alegeri așa cum le dictai­ convingerile lor politice, ense ca persone particulare. Prin urmare, ingerințe n’afi fost și supărarea oposițiunii provine nu­mai din faptul ca nu i s’a permis sei să ingereze ca autoritate. înregistrăm curiasele acuzări a­­duse de Timpul contra alegerii de la Iași, lăsând ca publicul să voia, să cerceteze, se judece, și se ptărască, de voturi egal. Nici unul ,nici altul nu era dar ales. Ce trebuia să facă guvernul ? Guvernul nu putea de­cât să se conforme legii. Ce spune legea ? La art. 45, legea­otărăsce că în cas când nu se va putea întruni oă treime de voturi, se va procede la o­ nouă alegere în termen de 15 zile.“ Convocând dor alegătorii pentru ziua de 4 August, guvernul n’a fă­cut de­cât să se supună legii fără a ține sema de partita la care a­­parțin candidații în balotagiu. Ar fi voit cre Binele Public ca gu­vernul să fi ales că altă dată, adică sé fi convocat alegători mai înainte sau mai târziu de­cât 4 August ? Dar atunci cu drept cuvânt ar fi putut să zică că guvernul calcă le­gea, de vreme ce­­ ea nu-i permite nici să înainteze nici să amâne ter­menul convocării. Guvernul nu putea să facă de­cât un singur lucru. Considerând că legea comunală­ nu vorbesce nicăeri de cazul când can­didații vor întruni același număr de voturi și nu prevede nimic pentru acesta împrejurare , guvernul putea se lase locul în balotagia vacant pent la convocarea estraordinară prevezutä de art. 31, care sună ast­fel : „Colegiurile nu se convocă estra­­ordinar de­cât la cas de vacanță cel puțin do uă a treia parte a numă­­rului întreg al consilierilor. * Guvernul n’a voit să procedă ast­fel. El a comentat legea în sensul cel mai larg, a profitat de nelămu­rirea legii, în privința cașului de paritate de voturi, pentru a opri pe d. A. Lahovari de a intra în consi­liul comunal; ast­fel a pus și ca­șul parității de voturi în identitate cu acela de neîntrunire a unei tre­imi de voturi și a convocat pe ale­gători în termenul de 15 file. Pro­cedând ast­fel guvernul a făcut să nu se mai potă nici bănui măcar;din două soluțiuni el a ales pe cea mai favo­rabilă oposițiunii, adică convocarea în termen de 15 file cerută de art. 45. Binele Public deci în atacurile sale arată că nu scie ce prescrie legea, sau că, desprețuind publicul, nu se mai ocupă de­cât d’a calomnia cu ori­ce preț, chiar cu acela al onorii sale. Binele Public mai spune că „cea mai mare parte a alegătorilor din colegiul I se află acum sau la mo­șia sau la băi.“ Ni se pare că nu e vina guver­nului dacă alegătorii colegiului I se află pe la băi, și daca alegătorii con­servatori lipsesc, de ce ore să nu lip­­sescă în aceiași proporțiune și ale­gătorii liberali ai aceluia­și colegiu ? Voies ce are Binele Public a Jice c’alegătorii alor săi sunt mai bolnavi de­cât alegătorii liberali? Citind cele ce scrie acel ziar începem a ne con­vinge că el a vorbit de balele mo­rale și de aceia susține că lipsesc a­­legétorii sei. Binele public de la 3—4 August, face guvernului următorea acuzare : „Balotagiul pentru alegerea din colegiul I a unui membru în consi­liul comunal al capitalei s’a­ficsat de Primăria pentru un termen, în car­e nici alegătorii, nici candidații se află în Bucuresci, conform ușuli­țelor cunoscute a guvernului de a lua pene și căldurile verei în ajutorul manoperilor sale electorale, din tote puntele de vedere condamnabile.“ La alegerea din colegiul I pentru consiliul comunal al capitalei d-nii Al. Lahovari, conservator, și d. Cu­­lagin, liberal, au intrunit un numar SERVICIUL TELEGRAFIC AL A­GS-EVNȚIEI HAVAS Berlin, 15 August.—Se citesce în Ga­zeta Germaniei de Nord : In discursul seu din Belleville, d. Gambetta a recunoscut din nou starea actuală a Alsacia ca provi­­sorie. D. Gambetta indică recâștigarea a­­cestii provincii în numele dreptului, adevă­rului și justiției, ca și cum Francia ar a­­vea un drept mai mare asupra Alsacia de­cât, s. e. asupra Belgii. Gazeta­ oficială protestă, în numele verității istorice, contra acestei vederi indicată în discursul de la Belleville; ea regretă că d. Gambetta, în posițiunea eminentă și influentă ce ocupă în țăra sea, nu lasă se trecá un an fără să ațîțe sentimentele francezilor în contra Germaniei și Statu-quo stabilit prin pacea de la Frankfort, și fără sé arate că voesce să fie considerat de francezi ca unul care a ales, ca un pară a vieții sale, realizarea ideilor de resburare. Articolul Gazetei Germaniei de Nord se finesce ast­fel : „Noi dorim sinceramente se întreținem legături amicale și de bună vecinătate; prin urmare, ne vom opune ori­cărei încercări de a le arăta ca provi­­sorii.— Londra, 15 August. — Camera Lordi­­lor. — Lordul Dunraven interpelăză guver­nul asupra afacerilor din Tunis și Tripoli­­tania. Lordul Lamingon dice că cestiunea Tunisului a fost pe ne acum prea mult dis­cutată și că ar trebui se aibă încredere în cuvântul Franciei. Lordul Granville declară că guvernul n’are nimic să adauge la pre­­ședintele sale comunicări. In privința ces­­siunii Tripolitania el zice că nu vede pen­tru ce s’ar înduci de asigurările date de guvernul Franciei. Lordul Dunraven își re­­trage moțiunea. Roma, 15 August. — Escedentul venitu­rilor din cele șapte luni d’orifeist ale a­­nului 1881 peste lunile corespondinte din 1880 se urcă la 31,500,000 lire. POLITICA E­XTERNA. Alianța Italiei cu Germania și Austria Citim în Neue freie Presse, de la 12 Au­gust, edițiunea de sera : „Mai în tote dilele primim din Italia foî mici provinciale, care discută în lungi ar­­ticole alianța Italiei cu Germania și Aus­tria. Nu toté o recomandă, dar faptul că tote fi­arele din peninsulă se ocupă cu ces­tiunea alianței, ne dovedesce în destul că ea provocă un viu interes în Italia. Astă­­zi, de exemplu, primim un număr din fi­a­­rul Babeo, care apare în Avellino și care se ocupă cu acestă afacere, dicând că Aus­tria ar putea fi înduplecată se renunțe cel puțin asupra Tirolului de sud, și atunci a­­lianța ar deveni și mai sigură.¤ Pester Lloyd se ocupă și el de acestă afacere și, în numeru’1 de la 13 August, scrie următorele : „Astă­zii se desminte în modul cel mai formal sed­ea că regele Italiei va avea uă întrevedere cu monarh­ul nostru sau că se vor fi făcut pentru acesta demersuri, ast­fel că în curând vor dispare și combinațiunile fă­cute în acestă privință. Discnsiunea pu­blică a devenit, acum mai săracă cu un capital forte interesant, dar nu se va putea zice că politica europeană va perde tocmai mult decâ idea agitată de presa italiană va rămâne fără urmare. Alianța austro-ger­mană este în sine­ și destul de însemnată și de puternică, spre a putea îndeplini într’un chip complect scopul de a apăra pacea eu­ropeană și a protege relațiunele existânde contra fenduirilor violențe. Daca, în puterea acestuî caracter al reu, va putea exercita uă forță atractivă asupra facelor State, care sunt conduse d’uă aceiași tendință în poli­tica europeană, apoi acesta n’ar fi de­cât un efect forte natural și am putea să ne bucurăm. Dar nu este nici cum de tre­buință ca și alte puteri să intre direct în acestă alianță, și este mai mult ca sigur că ea ’și-ar perde din însemnătate daca, spre întinderea iei, ar trebui se se țină sumă și de nișce elemente care, sau că se supun fără voiă­ le stării lucrurilor, sau că voesc a esploata acesta alianță tare pen­­ru propriele lor interese/ întrevederile Suveranilor germani Fremden-Blatt combate astă­zii cu un mare învier șiun are scomptele împrăștiate cu ocasiunea întrevederii împăratului Fran­­cisc Josef cu regii Sacsoniei și Wiurtem­­bergului și cu marele duce de Baden. Fremden-Blatt se întorce mai cu deosebire contra foii Național Zeitung, care afirma cu totă serioșitatea că împăratul Francisc Josef s-a încercat în Mainau și în Friedrichs­hofen să reguleze cestiunea succesiunii la tronul bavarez în sensul de a asigura corona principelui Leopold. Freuden-Blatt amin­­tește că împăratul, pe timpul escursiunii sale, a avut ocasiunea să se întrețină în modul cel mai amical cu principele Ludo­vic, și asigură că acest din urmă nu se gândesce câtu­și de puțin la acela de a re­nunța la succesiunea s­a la tronul bava­rez și că un asemene îndemn nu ’î va veni nici uă dată din partea împăratului Francisc Josef. Totuși aceste întrevederi au un însemnătate întru­cât ele, lipsite de ori­ce idei politice ascunse, ne dovedesc că între Austria și principii germani au dispărut cu totul acele urme de fapte din timpii trecuți. Ar fi deci de dorit ca co­­mentariile lipsite de gust, făcute asupra a­­cestor întrevederi, se înceteze să detă d’a maî forma uă rubrică constantă prin fu­are.” Programa d-luî Gambetta D. Gambetta a acceptat următorea pro­gramă ce ’i-a fost presintată de comitetul electoral din Belleville și pe care o pu­blică la Répubique Frangaise : „îndreptarea constituțiunii din 1875, a­­legerea Camerei prin scrutinul pe listă, mo­dificarea sistemei electorale pentru Senat, care, prin dreptul ce ’1 are de a se ames­teca în disolvarea Camerei, are o­ posi­­țiune destul de însemnată, ast­fel că pote renunța la ore­cari drepturi care nu fac ele­cât a provoca conflicte între Cameră și Se­nat, reformarea magistraturei întemeiată pe alegerea judecătorilor în legătură cu inamo­vibilitatea lor, serviciul militar obligatoriu­ pentru toți și do­uă durată egală. Terme­nul de serviciu trebuie se fia atât de scurt pe cât permite siguranța națională, și se dorește cel mult trei ani, dacă acest timp este în­de­ajuns pentru soliditatea armatei și formarea cadrelor. Acesta este pentru noi­uă condițiune fundamentală. Voim a fi tari, spre a fi liberi și respectați, învăță­mântul laic să fie liber și gratuit, descen­­tralizarea administrativă, dar centralizarea politică. Acordând comunelor uă deplină libertate pe tărâmul intereselor locale, să le legăm cu tăria de puterea centrală, ceea­ ce este uă cestiune vitală pentru țară. Forța țerei este garanția pentru pacea internă și externă. Relațiunile dintre muncă și capital se vor îmbunătăți necontenit supt influența progresului politic, a libertății asociațiuni­­lor, a grupării sindicatelor și a fundării ca­selor de îngrijire pentru bătrânețe. Cei pe­depsiți după codul criminal se ftă trimiși într’u­ colonie anume de pedepsă. Credem în progres prin libertate și pace și sperăm că Francia va datori Republicei oă lungă epocă de pace, de prosperitate și de o­­nore.¤ Aci urmează apoi supt­ scrierile și urmă­torea declarațiune: „Am cetit minunatul d­v. manifest, îl aprob și accept tote ide­ile cuprinse în el.” Léon Gambetta. Alegerile în Germania In Germania, di­e Neue freie Presse, cresce mereu îngrijirea că viitorele alegeri vor putea aduce un mare desamăgire li­beralilor. Alianța pârlitei conservatore cu clericalii devine din ce în ce mai vădită și diarele progresiste se întrec a sfătui uni­rea arătând forța protivnicilor. Se fa­ce că în curând va fi stabilit termenul pentru n­oile alegeri. Daci acest termen va fi pu­blicat la începutul săptămânei viitore, a­­tunci alegerile, fiind-că după §. 8 din le­gea electorală listele trebuiesc afișate cel mai târziiă cu patru săptămâni mai nainte de fi­na defiplă pentru alegeri, vor putea se se facă între 12 și 17 Septembre. Der

Next