Romanulu, septembrie 1881 (Anul 25)
1881-09-19
ANUL AL DOUĂZECI ȘI CINCILE Voissée și vei putea. ANUNGIURI. Urna de 30 litere petit, pagina IV, — 40 bani Deta , , , pagina III, — 2 ie.' — A se adresa: IN ROMÂNIA, la idministrațiunea chiarului. LA PARIS, la Havas. Laffite et C nie, 8 Place de la Bourse. LA LONDON, la G. L. Daube et C nie, 130, Fleet Street, London E. O LA VIENA , la d-nii Haasentein și Vogler Walfischgasseln. LA FRANCFORT, S.-M.G. L. Daube et C nie. pentru Germania, Belgia, 0- landa, Elveția și America Articolele nepublicate se ardü. 20 BANI ESEMPLARUL Refractțiunea sî administratîn noa strada Odinnei 14. SAMBATA, 19 SEPTEMBRE 1881. Luminează te și vei fi. ABONAMENTE: in Capitală și districte: un an 48 lei; sase luni 24 lei; trei luni 12 lei; un lună 4 lei. Pentru tote țările Europei, trimestru 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea țarului. LA PARIS, la Havas, bafille et Cune, 8 place de Is. Bourse. LA VIENA, la d. N. G Popovici, 15 Fleischmarkt. IN ITALIA, la d. doctor Gustave Croce Vi- San Benigno, 17, Genova. Scrisorile nefrancate se refusă. 20 BANI ESEMPLARUL ^is^ssasimBas^MBsoxssiDamtaEiBxmaaxBmissmBmBsmamaxaataBmmmmeaamiKmaaaoBsaiaBataaBßaBuasum bzssbxsb. « Cu cât ne gândim mai serios la înflorirea agriculturei, la sórta sütonului și la adăpostirea sa împrotiva lipsei și nevoie! de cari ar putea să sufere în viitor, cu atât ne simțim dator! să cerem cu stăruință, ori de câte ori constatăm cel mai mic réu sauun neajuns orecare, a se lua cele mai grabnice măsuri de îndreptare. Se strigă din tote părțile, că sătenul nostru se află în miserie, că este exploatat într’un mod neomenos și că nimeni nu se ocupă de păsurile și nevoile lui! Acei cari se cred eu adevărat că sunt apostoli ai binelui și vor se propoveduéscu fericirea poporului, nu trebue să uite a’íareta, în același timp, calea luminei și a adevĕrului, oprindu’l de la tot ce este rea și îndemnându’l la fapte bune, încercările prin cari a trecut și cultura slabă ce a dobândit, au fost și sunt atâtea împedecări pentru buna sea stare materială și morală. Numai prin instrucțiune și libertate se regenereză un popor , și marea majoritate a națiunii, clasa sătenilor, a fost lipsită, ponc ieri, și de libertate și de instrucțiune. Pe cât libertatea dă viață unui popor, pe atât instrucțiunea ’1 face mai puternic în lupta sea împrotiva lumii materiale, mai drept cu semenii săi și mai devotat intereselor generale, cari devin din ce în ce mai solidare cu interesele private. Cultura minții și a inimii neputându-se dobândi decât numai prin instrucțiune, înțelege oricine starea de slăbiciune morală în care se află clasa sătenilor la noi și măsurile seriose ce trebuiesc luate, pentru a-i pune, după cum diserăm mai sus, la adăpostirea legilor în protiva lipsei și nevoiei de care ar putea să sufere în viitor. Pentru a ajunge la acest bun sfîrșit, satenul are neapărată trebuință d’uă cârmuire drepta și prevăzutóre. Dacă voim s’asigurăm munca sătenului și independința sea materială și morală, cară sĕ aplicăm în tot coprinsul lor legile făcute pentru acest sfîrșit, dintre cari, unele, o spunem cu mâhnire, aui ajuns, în multe din părțile lor, a fi uă literă mortă. Putem să asigurăm pe ministrul de interne, că sunt prescripțiuni din legea poliției rurale cari nu se aplică astfel pentru a putea corespunde cu scopul legiuitorului, din causa că autoritățile comunale, însărcinate specialminte cu observarea lor, nu ’și fac îndeajuns și în consciință datoria. De aci îmulțirea numărului făcătorilor de rele, al hoților de vite ș ai omenilor fără căpătâi ce se așeză prin comunele rurale. Am dori ca ministrul de interne se ceră, în acestă privință prefecților de județe, se veghieze cu cea mai mare băgare de semn la stricta aplicare a legii, facând să fie pedepsiți toți cei cari s’ar abate da la prescripțiunile iei. Asupra pazei de nópte și de di, mai cu semă, trebue sĕ se ia tóte măsurile cerute de lege, spre a se ocroti munca și avutul sătenilor împotriva făcătorilor de rele. Nu se imde că tote comunele au regulamente pentru modul ținerii acestor paze ; ceea ce se imetică este, că consiliele județene sunt datore, după lege, a le impune tuturor comunelor. Ușurința cu care s’a dat autorisațiune pentru deschiderea cârciumelor și lipsa d’uă seriosă priveghiare asupra lor, este încă unul din puntele de cea mai mare însemnătate, în privința căruia legea ar trebui să fie aplicată cu cea mai mare asjmi prime. E că, în adevăr, care este coprinsul articolului 108 din legea poliției rurale: j „Hangii și cârciumarii din comunele rurale și de pe drumurile cele mari și mici, ca să potă ține asemeni stabilimente, trebue să dobândescă pentru acesta că autorisațiunea specială de la consiliul comunal respectiv. „Pentru a putea dobândi uă asemenea autoritare, fiecare hangiu sau cârciumar trebue să deauă garanție cel puțin de cinci persone din cele mai notabile din comuna respectivă, cari vor răspunde despre onestitatea și bunele purtări ale acelui hangiu sau cârciumar. Consiliul comunal decide asupra admiterii sau respingerii garanților. „Autoritățile comunale și județene au nemijlocita priveghiare asupra cârciumilor și hanurilor. Când vr’un cârciumar séu hangiu s’ar găsi gazdă de hoți sau că înlesnesce comiterea vr’unor fapte oprite de lege, stabilimentul sĕu va fi închis și el se va da judecății.“ Acest articol nu zice nimic despre acele alcooluri falsificate, care otrăvesc, îndobitocesc și înebunesc pe săten, până a’l împinge să comită chiar crime și să facă tot felul de esense. Este învederat însă că autoritățile comunale și administrative, cu totă tăcerea legii în acesta privință, sunt datore să priveghieze cu cea mai mare băgare de somn la vensarea unor asemeni băuturi, începând prin a le opri din comerciu și, la cas de recidivă din partea hangiilor sau cârciumarilor, prin a li se închide stabilimentele și a fi dați judecății. Dacă legea ar fi fost păzită, decă autorisațiunile pentru deschiderea cârciumilor nu s’ar fi dat cu ușurință și dacă s’ar fi urmat să seriosă priveghiere din partea celor în drept, cât de redus ar fi fost astăzi prin sate numărul acestor locuri nesănătose ! Să băgăm bine de seină la îmulțirea cârciumilor. Să combatem din tote puterile nóstre aceste locuri, unde se aprind capetele și să ucide spiritul, prin instituțiuni cari să ducă pe săten la școlă, la vatra domestică, la muncă, la devotament și la împlinirea tuturor datoriilor sale, cari sunt onerea cetățenilor din orice țară respungătóre de sórta și viitorul său. SE SIVICIUL TELEG II AFIC AL A.OIRINTIÎBI HAVAS Munich, 29 Septembre. — Dieta din Bavaria a ales pe baronul d’Or ca președinte cu 154 voturi contra 2 și doctorul Kurz vicepreședinte cu 85 voturi contra 70. D. Straussenberg a obținut 68 voturi. Roma, 29 Septembre.—Telegrama consulului Italian din Melbourne (Australia) nu spune nimic positiv în privința transportului marinei regale Italiene »Europa. Spunea că acest transport s’a înecat lângă insula Thursday a fost adusă la Cooktown d’un vaporaș de poștă, de unde consulul Italian din Melbourne a primit-o telegrafic. Transportul Europa aducea în Italia obiectele de artă care figuraseră la esposițiunea din Siderey în secția Italiană. Astăzi a apărut autobiografia ex-canonicului comite Gampello prin care se explică trecerea sea la protestantism. Autorul a trimis broșura sea Papei, cardinalilor, prelaților și diplomaților. Informațiuni. Principele Napoleon, sosit ieri fără din Constantinopole, a plecat ad- dimineță cu trenul de la 8 ore și 15 minute la Viena. Trăsese cu suitarea la Marele Oțel de Bulevard. POLITICĂ ESTEENA. Alianța Franco-Germană Supt titlul de «Alianța Franco-germană», Gazetta d’Augsburg, publică un articol din care reproducem următorele părți: »Alianța Italiei cu Austria nu pate să fie defensivă, pentru că Italia nu este amenințată de nimeni..................................................... „Sunt forte puține dintre puterile Europene, cari ar fi dispuse să facă politică mare. Rusia este cu fonul ocupată cu panslavismul seu; Italia ca și Englitera nu par preocupate decât de considerațiuni egoiste. Austro-Ungaria, prin diversitatea poporelor sale, este împedicată de i-șî păstra independința în cestiunele intenaționale. Singurele puteri mari, scoțând Sta ele d’a doua mână, cari se pot rădica mai presus d’uă politică exclusiv națională, sunt Francia și Ger mania........................................ »Trebuia, după resbebl de la 1870, pentru a se înlătura orice ideiă de resbunare care, compromițând pacea și prosperitatea generală, ar fi fost nesuferită, sau ca Francia să fie îngenunchiată miiticesee, sau să fie lăsată uă putere mari asia cum era bancă să fi fost chiar autată a’șî restabili forțele și a deveni uă puere mare. Acesta din urmă ideiă pare a fost ideia principelui de Bismarck. Atunci am fi văzut, fără nici oă temere politică, pe Francia înâlțându-șî colonele lui Hercule la canalul de Suez; și, pentru că intereele nóstre economice ar fi fost ocrotite, n’am fi avut nici cea mai mică invidiă pentru acesta mărire, căci nimic n’ar fi fost de temut din partea Franciei astfel mărită. Este indispensabil pentru uă putere colonială d’a-șî întrebuința, la periferia sea nemăsurați, forțele sale cele mai prețiose. »Bărbații de Stat fracesc, toți omenii buni politici aî acestei țel sciu forte bine unde țintesce noua lor politică esterioră, care nu pote avea succes decât cu sprijinul Germaniei; ba încă , mai mult, acest succes este asigurat de ei. »Dacá omenii de Stat ikliene ar fi încercat prin urmare să neeră uă alianță îndreptată contra Republic F francese, ar trebui să’i trimitem la oă epeă nedeterminată în care Francesii ar permi spiritul și ar prepara un resbel de răscuare în imperiul Africei. Ni se pare de că înțelegerea franco-germană devine din ce în ce mai visibilă. * Finanțele Turciei Times nu pune mari speranțe pentru purtătorii de titluri turce asupra negociațiunilor îngagiate la Constantinopole. In Turcia, jice foia englesă,.'.nu este administrație tolerabilă în ceea ce privește guvernul turc, înainte de a putea să aibă u bună administrație financiară, orice administrație trebue să fie reformată; și chiar dacă reformele ar fi introduse, țara este atât de înapoiată și administrația are trebuință de atâțea bani de cheltuit pentru a face ca guvernul să fie tolerabil, încât este îndoială că nici uă sumă nu va trece la nenorociții purtători de titluri într’un timp mai apropiat, seüma î ’nainte ca să trecă periada unui nou cataclism. Se pare — adaugă acesta fete—că despăgubirea de resbel rusă nu trebue să fie cuprinsă în acest arangjament, care se baseră pe supoziția că ea vine în urma creanțelor purtătorilor de titluri; oportunitatea însă, de a ține în semă despăgubirea rusă, nu este mai puțin evidentă. Aranjamentul de care este vorba se pare asemenea că este forte suspect. Trebue să fie uă reducțiune de un capital nominal al purtătorilor de titluri, ceva cam cât prețul de emisiune, dér nu se spune nimic despre consolidarea cuponelor rămase neplătite; și dacă capitalul va fi redus din suma de 4,750,000,000 la mai puțin de jumătate din acesta sumă, purtătorii de titluri nu vor primi un interes determinat pentru capitalul redus, ci numai escedentul câtorva venituri primite acum de către bancherii din Galata ca plată a avansurilor făcute, cu adunarea oricărui escedent de rețete provenite din monopolul tutunurilor, care este aprape ca să fie creat. Bancherii din Galata, în loc de a primi 25 milione de franci asupra acestor venituri, cari se ridic actualminte la 35 milione franci, și cari sunt estimate ca fiind să se urce în curând la 37 milione și jumătate franci, vor trebui să primescá, pentru plata creanțelor lor, aprópe 18,750,000 fr. pe an, și acesta numai pentru un termen de ani — suma exactă și termenul anuității fiind supuse încă discuțiunii — și tot prisosul, cu reversiunea eventuală a întregei anuitățî și a produsului monopolului tutunurilor, trebue să treca la purtătorii de titluri. -----------------------------------------— SOIRI D ALE DILEI Aflăm că M. S. Regele va inspecta tabăra de la Cocorăscî. * * * Aseră, Jouî, a sosit în Bucuresc- Principele Napoleon, venind din Constantinopole. A tras la otelul Bulevard și adi-dimineță a plecat pentru Paris. La gară a fost primit de d. Radu Mihai. Pr[incipele Napoleon ’î-a mulțumit și l’a întrebat despre sănătatea Maiestăților Lor Regele și Regina și despre d-nii C. A. Rosetti și Brătianu. D. C. A. Rosetti î-a făcut erî sora uă visită, și d. Ion Brătianu a dî dimineață la 7 ore. Principele Jerome Napoleon Bonaparte s’a născut la 9 Septembre 1822. Este fiul lui Jerome Bonaparte, regele Westphaliei et de regina Caterina, principesă regală de Wurtemberg. La 30 Ianuarie 1859 lua în căsătorie pe principesa Grotilde, fiica regelui Vittorio Emmanuele, regele Italiei, sora regelui Umberto. Din acestă căsătorie se născură trei copii : principele Victor, în 1862, principele Ludovic, în 1864 , și principesa Maria, în 1866. Principele Napoleon este nepotul lui Napoleon I și vărul primar al lui NapoleonII. * * * Republica elvețiană a î nființat două consulate în România : unul la Bucurescî, cel 1alt la Galați. La Bucurescî a fost numit d. Jean Staub, comerciant, din Bucurescî, cu titlul de consule generale al Elveției în România; la Galați a fost numit d. Hans Rychner d’Ar ran, comerciante la Galați. D. Cettli, co merciante în acest din urmă oraș, a fost numit vice-consul. * * * Ședința ce era să se țină asprá la consiliul general de instrucțiune, nu s’a putut ține din causa necompletărei majoritățe membrilor. Asta sora ședință. * * 4-D. Alexandru Papadopulo-Calimaki s’a numit în calitate de comisar general român pentru constatarea pagubelor aduse de armatele imperiale ruse. * * * Telegraful român din Sibiu ne spune că, prin acele locuri, în ajunul sărbătorii Sf. Grup a nins, dar zăpada nu s’a prins. Carpații, sunt albi; în Galiția este zăpadă peste totă țara. * •* * Direcțiunea comptabilităței generale face cunoscut că, la 30 Septembre viitor, încheiându-se definitv esercițiul 18804881, ordonanțele și mandatele emise pe acest esercițiul nu se mai pot plăti decât după o nouă ordonanțare, asupra esercițiului curent, făcută asupra creditelor repurtate. Să se ghidesc, dar orî cine posede ordonanțe asupra exercițiului curent să le achite pe zi în sera dilei de 30 Septembe. * Citim în Ostașul: Urmând a se modifica uniformele armatei, s’au și dat ordine a se suspenda orî ce confecție în atelierele militare. Deși încă nimic nu este definitiv c tării, dar aflăm, că simplicitatea și comoditatea, sunt primele condiții ce se preconidă în unoile schimbări. Astfel armata va usa numai de trei feluri de postavuri pentru îmbrăcăminte : civit, ser și maro. Trupele pedestre, vor purta tunica civită cu pantaloni seri, trupele călări, tunică maro cu aceeașî colore de pantaloni, mantaua va fi seră. Coloarea distinctivă a paspoalelor, va fi pentru totă armata roșu sau albastru. Croiala tunicei, va fi aceea a unei blade croite pe taliă, cu gulerul resfrânt, buzunare la piept, 6 nasturi, având manșetele, gulerul și contra-epoletele numai paspolate. La ofițeri, semnele distinctive gradului de la mâneci se desființediă, și se înlocuesc prin stele purtate pe treflele epoletelor sau pe ține-epolete (pagînice). Epoletele și șarful, se vor menține pentru ceremonii, se vor purta numai după ordin, încât ținuta de tote cjilele va fi și aceea de serviciu și campanie. * * * Procesul direcțiunei căii ferate Române cu funcționarii linei Ploesei-Predeal, s’a înfățișat erî la tribunalul Ploescî pentru a treia oră, și pentru a treia oră procedura a fost neîndeplinită. Astfel procesul s’a amânat pentru 1 octombre. * * * Aflăm că s’a evadat din penitenciarul de la Bucovăț patru condamnați. Administrațiunea îi urmăresce. Directorul general d. Fălcoianu s’a dus îndată la Bucovăț. Ancheta se face de către d. procuror. S’a suspendat directorul penitenciarului și s’au destituit dupî gardianî acusațî ca complici. * * * Casa de depuneri face cunoscut că, cu începere de la 1 Octombre viitor, va răspunde procente de 1 V? ° o pentru tote depunerile ce i se vor face în numerar ; ér, în ceea ce se atinge de sumele depuse mai dinnainte, se menține dobânda de 3 % pene la 1 Ianuarie 1882. Aceeași casă, anunță asemenea că va împrumuta bani cu dobândă de 4 °/C pe an, cu începere de la 1 Octombre 1881, pe deposit de efecte garantate de Stat, cari se vor admite cu 20 °/C mai jos decât cursul bilei în care se va realiza operațiunea. Er acțiunele băncei naționale, se vor primi pe suma reală de 1.000 lei fiecare bucată, ca garanție pentru aceste împrumuturi.