Romanulu, septembrie 1881 (Anul 25)

1881-09-19

ANUL AL DOUĂ­Z­ECI ȘI CINCILE Voissée și vei putea. ANUNGIURI. Urna de 30 litere petit, pagina IV, — 40 bani Deta , , , pagina III, — 2 ie.' — A se adresa: IN ROMÂNIA, la i­dministrațiunea chiarului. LA PARIS, la Havas. Laffite et C­ nie, 8 Place de la Bourse. LA LONDON, la G. L. Daube et C­ nie, 130, Fleet Street, London E. O LA VIENA , la d-nii Haasentein și Vogler Walfischgasse­ln. LA FRANCFORT, S.-M.G. L. Daube et C nie. pentru Germania, Belgia, 0- landa, Elveția și America Articolele nepublicate se ardü. 20 BANI ESEMPLARUL Refractțiunea sî administratîn noa strada Odinnei 14. SAMBATA, 19 SEPTEMBRE 1881. Luminează te și vei fi. ABONAMENTE: in Capitală și districte: un an 48 lei; sase luni 24 lei; trei luni 12 lei; un lună 4 lei. Pentru tote țările Europei, trimestru 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea­­ țarului. LA PARIS, la Havas, bafille et C­une, 8 place de Is. Bourse. LA VIENA, la d. N­. G Popovici, 15 Fleisch­markt. IN ITALIA, la d. doctor Gustave Croce Vi- San Benigno, 17, Genova. Scrisorile nefrancate se refusă. 20 BANI ESEMPLARUL ^is^ssasimBas^MBsoxssiDamtaEiBxmaaxBmissmBmBsmamaxaataBmmmmeaamiKmaaaoBsaiaBataaBßaBuasum bzssbxsb. « Cu cât ne gândim mai serios la înflorirea agriculturei, la sórta süto­­nului și la adăpostirea s­a împrotiva lipsei­ și nevoie! de cari ar putea să sufere în viitor, cu atât ne simțim dator! să cerem cu stăruință, ori de câte ori constatăm cel mai mic réu sau­un neajuns ore­care, a se lua cele mai grabnice măsuri de îndrep­tare. Se strigă din tote părțile, că să­­tenul nostru se află în miserie, că este exploatat într’un mod neome­­nos și că nimeni nu se ocupă de pă­surile și nevoile lui! Acei cari se cred eu adevărat că sunt apostoli ai binelui și vor se propoveduéscu fericirea poporului, nu trebue să uite a’í­areta, în același timp, calea luminei și a adevĕrului, oprindu’l de la tot ce este rea și în­­demnându’l la fapte bune, încercările prin cari a trecut și cultura slabă ce a dobândit, au fost și sunt atâtea împedecări pentru buna sea stare materială și morală. Numai prin instrucțiune și liber­tate se regenereză un popor , și ma­rea majoritate a națiunii, clasa să­tenilor, a fost lipsită, ponc ieri, și de libertate și de instrucțiune. Pe cât libertatea dă viață unui popor, pe atât instrucțiunea ’1 face mai puternic în lupta sea împrotiva lumii materiale, mai drept cu seme­nii săi și mai devotat intereselor generale, cari devin din ce în ce mai solidare cu interesele private. Cultura minții și a inimii neputân­­du-se dobândi de­cât numai prin in­strucțiune, înțelege ori­cine starea de slăbiciune morală în care se află clasa sătenilor la noi și măsurile se­riose ce trebuiesc luate, pentru a-i pune, după cum diserăm mai sus, la adăpostirea legilor în protiva lipsei și nevoiei de care ar putea să sufere în viitor. Pentru a ajunge la acest bun sfîrșit, satenul are neapărată trebu­ință d’uă cârmuire drepta și prevă­­­zutóre. Dacă voim s’asigurăm munca să­­tenului și independința sea materială și morală, cară sĕ aplicăm în tot coprinsul lor legile făcute pentru a­­cest sfîrșit, dintre cari, unele, o spu­nem cu mâhnire, aui ajuns, în multe din părțile lor, a fi uă literă mortă. Putem să asigurăm pe ministrul de interne, că sunt prescripțiuni din legea poliției rurale cari nu se a­­plică ast­fel pentru a putea cores­punde cu scopul legiuitorului, din causa că autoritățile comunale, în­sărcinate specialminte cu observarea lor, nu ’și fac în­deajuns și în con­­sciință datoria. De aci îmulțirea numărului făcă­torilor de rele, al hoților de vite ș ai omenilor fără căpătâi ce se a­­șeză prin comunele rurale. Am dori ca ministrul de interne se ceră, în acestă privință prefecți­lor de județe, se veghieze cu cea mai mare băgare de semn la stricta a­­plicare a legii, facând să fie pedep­siți toți cei cari s’ar­ abate da la prescripțiunile iei. Asupra pazei de nópte și de di, mai cu semă, trebue sĕ se ia tóte măsurile cerute de lege, spre a se ocroti munca și avutul sătenilor îm­potriva făcătorilor de rele. Nu se im­de că tote comunele au regulamente pentru modul ținerii a­­cestor paze ; ceea ce se im­etică este, că consiliele județene sunt datore, după lege, a le impune tuturor co­munelor.­­ Ușurința cu care s’a dat autori­­­­sațiune pentru deschiderea cârciu­­­­melor și lipsa d’uă seriosă priveghiare­­ asupra lor, este încă unul din pun­tele de cea mai mare însemnătate,­­ în privința căruia legea ar trebui să­­ fie aplicată cu cea mai mare as­j­mi prime. E că, în adevăr, care este coprin­­­­sul articolului 108 din legea poliției rurale: j „Hangii și cârciumarii din comu­­­­nele rurale și de pe drumurile cele­­ mari și mici, ca să potă ține ase­­­­meni stabilimente, trebue să dobân­­­­descă pentru acesta că autorisațiune­a specială de la consiliul comunal res­­­­pectiv. „Pentru a putea dobândi uă ase­menea autoritare, fie­care hangiu sau cârciumar trebue să dea­uă garan­ție cel puțin de cinci persone din cele mai notabile din comuna res­pectivă, cari vor răspunde despre o­­nestitatea și bunele purtări ale ace­lui­ hangiu sau cârciumar. Consiliul comunal decide asupra admiterii sau respingerii garanților. „Autoritățile comunale și județene au nemijlocita priveghiare asupra cârciumilor și hanurilor. Când vr’un cârciumar séu hangiu s’ar găsi gazdă de hoți sau că înlesnesce comiterea vr’unor fapte oprite de lege, stabi­limentul sĕu va fi închis și el se va da judecății.“ Acest articol nu zice nimic des­pre acele alcooluri falsificate, care otrăvesc, îndobitocesc și înebunesc pe săten, până a’l împinge să comită chiar crime și să facă tot felul de esense. Este învederat însă că autorită­țile comunale și administrative, cu totă tăcerea legii în acesta privință, sunt datore să priveghieze cu cea mai mare băgare de somn la ven­­sarea unor asemeni băuturi, înce­pând prin a le opri din comerciu și, la cas de recidivă din partea han­giilor sau cârciumarilor, prin a li se închide stabilimentele și a fi dați ju­decății. Dacă legea ar fi fost păzită, decă autorisațiunile pentru deschiderea cârciumilor nu s’ar fi dat cu ușu­rință și dacă s’ar fi urmat să seri­osă priveghiere din partea celor în drept, cât de redus ar fi fost astă­­zi prin sate numărul acestor locuri nesănătose ! Să băgăm bine de seină la îmul­țirea cârciumilor. Să combatem din tote puterile nóstre aceste lo­curi, unde se aprind capetele și să ucide spiritul, prin instituțiuni cari să ducă pe săten la școlă, la vatra domestică, la muncă, la devotament și la împlinirea tuturor datoriilor sale, cari sunt onerea cetățenilor din ori­ce țară respungătóre de sórta și viitorul său­. S­E SI­VICIUL TEL­E­G II A­FIC AL A.OIRINTIÎBI HAVAS Munich, 29 Septembre. — Dieta din Ba­varia a ales pe baronul d’Or­ ca președinte cu 154 voturi contra 2 și doctorul Kurz vice­președinte cu 85 voturi contra 70. D. Straus­­senberg a obținut 68 voturi. Roma, 29 Septembre.—Telegrama con­sulului Italian din Melbourne (Australia) nu spune nimic positiv în privința transportu­lui marinei regale Italiene »Europa.­ Spunea că acest transport s’a înecat lângă insula Thursday a fost adusă la Cooktown d’un vaporaș de poștă, de unde consulul Italian din Melbourne a primit-o telegrafic. Trans­portul Europa aducea în Italia obiectele de artă care figuraseră la esposițiunea din Si­­derey în secția Italiană. Astă­zi a apărut autobiografia ex-canonicului comite Gam­­pello prin care se explică trecerea sea la protestantism. Autorul a trim­is broșura sea Papei, cardinalilor, prelaților și diploma­ților. Informa­ți­uni. Principele Napoleon, sosit ieri fără din Constantinopole, a plecat ad- dimineță cu trenul de la 8 ore și 15 mi­nute la Viena. Trăsese cu suita­rea la Ma­rele Oțel de Bulevard. POLITICĂ ESTEENA. Alianța Franco-Germană Supt titlul de «Alianța Franco-germană», Gazetta d’Augsburg, publică un articol din care reproducem următorele părți: »Alianța Italiei cu Austria nu pate să fie defensivă, pentru că Italia nu este ame­­nințată de nimeni..................................................... „Sunt forte puține dintre puterile Euro­pene, cari ar fi dispuse să facă politică mare. Rusia este cu fonul ocupată cu pan­slavismul seu; Italia ca și Englitera nu par preocupate de­cât de considerațiuni egoiste. Austro-Ungaria, prin diversitatea poporelor sale, este împedicată de i-șî păstra indepen­dința în cestiunele intenaționale. Singurele puteri mari, scoțând Sta ele d’a doua mână, cari se pot rădica mai presus d’uă politică exclusiv națională, sunt Francia și Ger­­ mania........................................ »Trebuia, după resbebl de la 1870, pen­tru a se înlătura ori­ce ideiă de resbunare care, compromițând pacea și prosperitatea generală, ar fi fost nesuferită, sau ca Fran­cia să fie îngenunchiată miiticesee, sau să fie lăsată uă putere mari asia cum era ba­­ncă să fi fost chiar autată a’șî restabili forțele și a deveni uă puere mare. Acesta din urmă ideiă pare a f­­ost ideia princi­pelui de Bismarck. Atunci am fi văzut, fără nici oă temere politică, pe Francia înâlțân­­du-șî colonele lui Hercule la canalul de Suez; și, pentru că intereele nóstre econo­mice ar fi fost ocrotite, n’am fi avut nici cea mai mică invidiă pentru acesta mărire, căci nimic n’ar fi fost de temut din partea Franciei ast­fel mărită. Este indispensabil pentru uă putere colonială d’a-șî întrebuința, la periferia sea nemăsurați, forțele sale cele mai prețiose. »Bărbații de Stat fracesc, toți omenii buni politici aî acestei țel sciu forte bine unde țintesce noua lor politică esterioră, care nu pote avea succes de­cât cu spriji­nul Germaniei; ba încă , mai mult, acest succes este asigurat de ei. »Dacá omenii de Stat ikliene ar fi încer­cat prin urmare să ne­eră uă alianță în­dreptată contra Republic F francese, ar tre­bui să’i trimitem la oă epeă nedeterminată în care Francesii ar permi spiritul și ar pre­para un resbel de răscuare în imperiul Africei. Ni se pare de că înțelegerea franco-germană devine din ce în ce mai visibilă. *­­ Finanțele Turciei Times nu pune mari speranțe pentru purtătorii de titluri turce asupra negocia­­țiunilor îngagiate la Constantinopole. In Turcia, jice foia englesă,.'.nu­ este ad­ministrație tolerabilă în ceea­ ce privește guvernul turc, înainte de a putea să aibă u­ bună administrație financiară, ori­ce ad­ministrație trebue să fie reformată; și chiar dacă reformele ar fi introduse, țara este atât de înapoiată și administrația are tre­buință de atâțea bani de cheltuit pentru a face ca guvernul să fie tolerabil, în­cât­ este îndoială că nici uă sumă nu va trece la nenorociții purtători de titluri într’un timp mai apropiat, seü­ma î ’nainte ca să tre­că periada unui nou cataclism. Se pare — adaugă acesta fete—că des­păgubirea de resbel rusă nu trebue să fie cuprinsă în acest arangjament, care se ba­­seră pe supoziția că ea vine în urma cre­anțelor purtătorilor de titluri; oportunitatea însă, de a ține în semă despăgubirea rusă, nu este mai puțin evidentă. Aranjamentul de care este vorba se pare asemenea că este forte suspect. Trebue să fie uă reducțiune de un capital nominal al purtătorilor de titluri, ceva cam cât prețul de emisiune, dér nu se spune nimic despre consolidarea cuponelor rămase neplătite; și dacă capitalul va fi redus din suma de 4,750,000,000 la mai puțin de jumătate din acesta sumă, purtătorii de titluri nu vor primi un interes determinat pentru capita­lul redus, ci numai escedentul câtor­va ve­nituri primite acum de către bancherii din Galata ca plată a avansurilor făcute, cu adunarea ori­cărui escedent de rețete pro­venite din monopolul tutunurilor, care este aprape ca să fie creat. Bancherii din Galata, în loc de a primi 25 milione de franci asupra acestor veni­turi, cari se ridic actualminte la 35 mili­one franci, și cari sunt estimate ca fiind să se urce în curând la 37 milione și jumă­tate franci, vor trebui să primescá, pentru plata creanțelor lor, aprópe 18,750,000 fr. pe an, și acesta numai pentru un termen de ani — suma exactă și termenul anuității fiind supuse încă discuțiunii — și tot pri­sosul, cu reversiunea eventuală a întregei anuitățî și a produsului monopolului tutu­nurilor, trebue să treca la purtătorii de ti­tluri. -----------­------------------------------— SOIRI D ALE DILEI Aflăm că M. S. Regele va inspecta ta­băra de la Coco­răscî. * * * Aseră, Jouî, a sosit în Bucuresc- Princi­pele Napoleon, venind din Constantinopole. A tras la otelul Bulevard și adi-dimineță a plecat pentru Paris. La gară a fost primit de d. Radu Mihai. Pr[incipele Napoleon ’î-a mulțumit și l’a întrebat despre sănătatea Maiestăților Lor Regele și Regina și despre d-nii C. A. Ro­­setti și Brătianu. D. C. A. Rosetti î-a făcut erî sora uă visită, și d. Ion Brătianu a dî dimineață la 7 ore. Principele Jerome Napoleon Bonaparte s’a născut la 9 Septembre 1822. Este fiul lui Jerome Bonaparte, regele Westphaliei et de regina Caterina, principesă regală de Wurtemberg. La 30 Ianuarie 1859 lua în căsătorie pe principesa Grotilde, fiica regelui Vittorio­ Emmanuele, regele Italiei, sora regelui Um­berto. Din acestă căsătorie se născură trei co­pii : principele Victor, în 1862, principele Ludovic, în 1864 , și principesa Maria, în 1866. Principele Napoleon este nepotul lui Na­poleon I și vărul primar al lui Napoleo­nII. * * * Republica elvețiană a î nființat două con­sulate în România : unul la Bucurescî, cel­ 1­alt la Galați. La Bucurescî a fost numit d. Jean Staub, comerciant, din Bucurescî, cu titlul de con­sule generale al Elveției în România; la Galați a fost numit d. Hans Rychner d’Ar­­ ran, comerciante la Galați. D. Cettli, co­ merciante în acest din urmă oraș, a fost numit vice-consul. * * * Ședința ce era să se țină asprá la con­siliul general de instrucțiune, nu s’a putut ține din causa necompletărei majoritățe­ membrilor. Asta­ sora ședință. * * 4-D. Alexandru Papadopulo-Calimaki s’a numit în calitate de comisar general ro­mân pentru constatarea pagubelor aduse de armatele imperiale ruse. * * * Telegraful român din Sibiu ne spune că, prin acele locuri, în ajunul sărbătorii Sf. Gru­p a nins, dar zăpada nu s’a prins. Car­­pații, sunt albi; în Galiția este zăpadă peste totă țara. * •* * Direcțiunea comptabilităței generale face cunoscut că, la 30 Septembre viitor, în­­cheiându-se definitv esercițiul 18804881, ordonanțele și mandatele emise pe acest esercițiul nu se mai pot plăti de­cât după o­ nouă ordonanțare, asupra esercițiului curent, făcută asupra creditelor repurtate. Să se gh­idesc, dar orî­ cine posede or­donanțe asupra exercițiului curent să le achite pe zi în sera dilei de 30 Septemb­e. * Citim în Ostașul: Urmând a se modifica uniformele armatei, s’au și dat ordine a se suspenda orî­ ce confecție în atelierele militare. De­și încă nimic nu este definitiv c tă­rii, dar aflăm, că simplicitatea și comodi­tatea, sunt primele condiții ce se preconidă în unoile schimbări. Ast­fel armata va usa numai de trei feluri de postavuri pentru îmbrăcăminte : civit, ser și maro. Trupele pedestre, vor purta tunica civită cu panta­loni seri, trupele călări, tunică maro cu a­­ceeașî colore de pantaloni, mantaua va fi seră. Coloarea distinctivă a paspoalelor, va fi pentru totă armata roșu sau albastru. Croiala tunicei, va fi aceea a unei blade croite pe taliă, cu gulerul resfrânt, buzu­nare la piept, 6 nasturi, având manșetele, gulerul și contra-epoletele numai paspolate. La ofițeri, semnele distinctive gradului de la mâneci se desființediă, și se înlocuesc prin stele purtate pe treflele epoletelor sau pe ține-epolete (pagînice). Epoletele și șar­­ful, se vor menține pentru ceremonii, se vor purta numai după ordin, în­cât ținuta de tote cjilele va fi și aceea de serviciu și campanie. * * * Procesul direcțiunei căii ferate Române cu funcționarii linei Ploesei-Predeal, s’a în­fățișat erî la tribunalul Ploescî pentru a treia oră, și pentru a treia oră procedura a fost neîndeplinită. Ast­fel procesul s’a amânat pentru 1 oc­­tombre. * * * Aflăm că s’a evadat din penitenciarul de la Bucovăț patru condamnați. Administrațiunea îi urmăresce. Directorul general d. Fălcoianu s’a dus îndată la Bu­covăț. Ancheta se face de către d. procu­ror. S’a suspendat directorul penitenciarului și s’au destituit dupî gardianî acusațî ca complici. * * * Casa de depuneri face cunoscut că, c­u începere de la 1 Octombre viitor, va răs­punde procente de 1 V? °­ o pentru tote de­punerile ce i se vor face în numerar ; ér, în ceea ce se atinge de sumele depuse mai dinnainte, se menține dobânda de 3 % pene la 1 Ianuarie 1882. Aceeași casă, anunță asemenea că va împrumuta bani cu dobândă de 4 °/C pe an, cu începere de la 1 Octombre 1881, pe deposit de efecte garantate de Stat, cari se vor admite cu 20 °/C mai jos de­cât cursul bilei în care se va realiza operațiunea. Er acțiunele băncei naționale, se vor primi pe suma reală de 1.000 lei fie­ca­­re bucată, ca garanție pentru aceste îm­prumuturi.

Next