Romanulu, octombrie 1881 (Anul 25)
1881-10-10
900___ ROMANULU, 10 OCTOMBRE 1881 delicată și supremă, încântă pe Unguri și merită se-încânte. Doiii artiști de la opera, surprindend în trecut melodia alesa pentru ei, îl acompaniază cu vocea. Imî ar fi fost greu](chiar dacá n’aș avea vocea cea mai falsă din literatura contimporană) se acompaniez la Marseillaise, care ’mî fu murmurată la ureche d’acest violonist original, atât de mult țiganii au un mod pitoresc d’a împodobi arta nostră naționale. O recunoscem negreșit printre aceste fioriture, dar se ascunde într’un mod atât de capricios încât cu greu poți s’o urmedî. Oricum ar fi, intențiunea este escelente și musicantul minunat. IV In România, totă lumea vorbesce franțuzesce; iubirea pasionată pentru Francia este manifestarea cea mai strălucită a patriotismului. Invitat de vechii mei amici din tinerețe, Rosetti și Brătianu, aceî miniștri, m’asceptam negreșit la uă primire căldurosă din parte-se, m’asceptam se plâng de bucurie revedându-i, se plâng d’uă adevărată întristare părăsindu-l, dar nu credeam că’mi vor fi făcut atâția prieteni în jurul lor, [și nu-mî închipuiam că numele de Frances se inspire atâta prestigiu. Daca ochii ar putea sili inima ca se uite realitatea, te-ai crede în Francia când aude acesta încrucișare continuă ,de convorbiri francese. Pene și drapelul tricolor român, albastru, galben și roșu, care face ilusiune, când plaia a spălăcit puțin galbenul. Dar se pune atât de des drapelul tricolor francez lângă drapelul român, și am vedut atât de bine cele două litere R. F. mestecându-se în fâlfîire cu pagera regesca, încât nu este nevoie d’a spălăci sau d’a vopsi una din fețele drapelelor nóstre pentru a nu face din amândouă decât unul. Cred că, pregătindu-se a me primi bine, mai mulți din amicii mei de la Bucuresci a regretat ca călătoria mea se nu coincidă cu săvârșirea orașului. Renașterea materială nu merge tot așa de iute ca și eliberarea morală și socială. Mult rămâne de făcut pentru pavare, curățire și aliniere. Luxul capitalelor este un defect la mode, pe care țările nouî voiesc să-l dobândescă ca uă virtute a țărilor vecine. Câțîva români se temeau pentru mine de efectul unui oraș care n’a ajuns încă decât la primele elemente ale toaletei sale. Vremea d’altmintrelea, devenită d’uă dota posomorită, contribuiau mult a mări aceste scrupule. Erau de prisos căci fără paradă, fără nicî-un fel d’exagerare, déca n’am fost uimit ca la Viena, încântat ca la Pesta prin mărimea perspectivelor și ’nălțimea caselor, am fost cel puțin mișcat de aceste sforțări ale unui oraș care eli era oriental și devine astăzi cel d’ântâiu popas serios, ospitaliar, confortabil al apusului. Totul este nou în România, de la guvern pene la pavare ; însă totul respiră tinerețea, cu acea putere adunată de sițințile lungi și necurmate ale veteranilor libertății române. In acest oraș în clădire, se simte activitatea unui atelier, atelier de idei și de dulgheriă. Totă lumea lucrede la progres pe cât timp domnele, care n’au să dobândescă nimic și care ar putea se facă pe Parisiane gelase cu costumele lor naționale, cu farmecul zimbetului lor, străbat acest atelier îndemnând cu un cuvânt acestă muncă universală, făcută împodobi icóna patriei și pentru a înfrumuseța cadrul frumuseții lor. Cine n’a vedlut uă adunare de domne române în costumele lor cu fluturi și cusute cu scînteia care străpunge catifeaua ochilor lor, nu’șî póte închipui ura ce ’mi-a venit acolo în contra modelor, fustelor și frumusețelor modei parisiane. Noua regină a îndemnat pe domnele din Bucuresci a se îmbrăca cu frumosele lor costume și a rafina cochetăria patriotismului lor. Curtea, la sosirea mea, tot mai era pentru trei-patru cjib la reședința sa de vară, la Sinaia. Este un cuib aerian în munți, la patru coșuri din Bucuresci cu drumul de fer. Posițiunea este forte pitorescă. Piscuri pădurose, vai strivite și umbrose, isoere căzând în cascade înainte de a se mesteca cu un torent, surprindere în orizonturî la fiecare mișcare a plimbătorilor, un aer viu și curat, tot contribue a face în curând din Sinaia, un loc de întâlnire, de odină și de plăcere, ca Baden. Din tote părțile se rădică șaleuri, vile de desuptul castelului pe care -l clădesce regele. Oteluri mari ascuptă pe turiști. Sinaia este deja un sat, încântător, când nu era, acum câțiva ani decât uă singurătate călugărescă. In curând, va fi un forte frumos oraș. Intr’uă monastire, cu picture bizantine pe ziduri, regele și regina sunt provisorii aședați. Mici clădiri elvețiane adaugă un salon și uă sală de mâncare vechiului edificiu. Dar nimic nu este mai simplu decât apendiciul cel nou. Cabinetul regelui este spoit, și regina impodobesce odărele de primire cu ramuri, care se reînoesc îndată ce sunt veștejite. Acestă așezare de tot simplă , naivă, a unei tinere monarhie care nu are ambițiunea palatelor și care așteptă cu răbdare frumosa și regala locuință ce clădesce alăturea, are un farmec mișcător. Ne închipuim că va fi ușor d’a vorbi cu principii cari locuiesc cu așa simplicitate și suntem surprinși d’a fi intimidați chiar d’acésta simplicitate. Un cés după sosirea mea la Bucuresci, eram invitat la călătoria de la Sinaia, și plecam cu amicul meu Rosetti a doua dimineța. N’aș fi fost bătrânul și credinciosul tovarăș al luptelor d’altă dată ale ministrului de interne al României, că acesta escelință Escelință ’și ar fi făcut uă datoria d’a însoți pentru a ’1 presinta regelui , un frances nou venit. Regele vorbesce franțuezsce ca un român, adică perfect și tot așa de bine ca și un frances. Primirea sa este simplă, privirea’totărîtă, cuventu’i real, gestu’î cordial, este un om care nu se crede erou pentru că ’șî-a făcut vitejesce datoria sea de principe și de soldat în resbel, care nu se crede un om mare pentru că a primit bărbătesce sarcina d’a servi și d’a mări România, care nu se crede d’uă esință deosebită pentru că i s’a dat uă coronă. Vorbesce de resbel, de rolul său, de regalitatea mea c’un înalt bun simț. El este în cuvintele tutor Gestiunilor, le privesce în față, făr’ a-șî închipui că le domină, fără a le crede mai presus de dânsul. Cred că pactul încheiat cu România este bine încheiat între principe și țară. Doresc țărilor cari n’au putința d’a se transforma în republică, d’a se deslipi de densa cu atâta înlesnire și d’a găsi un echivalent atât de serios Regina ar fi ursita bună a regatului român, dăcă stima n’ar ajunge suveranului și adesea n’ar prețui mai mult, la întrebuințare, de cât iubirea chiar justificată. Și ea vorbesce limba francesă cu înlesnire și o scrie mai bine decât multe femei francese. N’am loc să povestesc aici acesta zi de convorbire, aceste destăinuiri literare ale unei femei spirituale și bune care avea dinnainte melancolia regalității și care plânsese ca mamă înainte d’a zimbi ca regină orfanilor României ce protege. Ea are uă demnitate firescă care nu se acoperă cu uă etichetă, ea portă cu grația costumul românesc. Un fotograf solicitând de la dânsa onorea de a o represinta în acest costum, ea a voit să fie fotografiată cu un furcă în mână, torcând ca uă țărancă. Un poet ar duce că torce menirile fericite ale României. Pare că ea va ricea acesta în versuri, căci ea este poetă. Din nefericire, musa nu vorbesce decât în nemțesce și n’am putut să ascult pentru ca se înțeleg. Mi s’a dat voia să citesc manuscrisele francese ale Reginei. Ele merită un studiu pe care ’mî-ar fi pute cu putință să-l fac complet, dar pe care l’așî strica atingându-1. Nu pot se na constat ca uă atragere, ca una din cele mai puternice atrageri, acesta afinitate literară între Francia și tânăra Regină a unei țări de un timp atât de îndelungat franceză prin inimă. Acesta este o legătură mai mult între aceste două țări. Este una mai cu semn între Regina și România. Francia este ca un martor neredut și presiune al adoptării făcută de Români, acestei dinastii, oferită, consacrată, încoronată, servită de democrați în numele libertății. — Revue politique et littéraire — cu drapel de fanfare, a dat onorurile cuvenite. Comandantul regimentului, d. colonel Bibică Rosetti, s’a înfățișat aci Maiestăților Lor. D. supt-prefect și d. primar locali le-au presentat, conform usului tradițional, pâne și sare, și, pe peron, d. institutor și d-na institutare erau în capul elevilor de ambe sexe, cari au presintat buchete de flori M. S. Reginei și A. S. R. Principesei de Hohenzollern. M. S. Regele a trecut pe dinaintea frontului companiei de dorobanți, în mijlocul aclamațiunilor tuturor. Aflând că la stația Leurdeni, asemenea, se pregătiseră frumosă primire și că, pe lângă un numeros public și copii scólelor, se afla în gară d. N. Crețulescu, ministrul terei la Petersburg, cu familia sea, M. S. Regele a dat ordin ca trenul se treea forte încet pe la acesta gară, unde nu se prevăduse nici uă oprire. Uă mulțime de buchete de flori au fost aruncate în vagonul regal. La Pitescu, uă frumosă și imposantă primire accepta pe Auguștin Călători. Totă gara și împrejmuirile ei erau înțesate de uă mare mulțime ce venise se salute pe Maiestățile Lor și pe Augusta Mamă a Regelui. Pe peron, frumos decorat, și laturile lui, erau așezate detașamente din garda națională, din regimentele de dorobanți, călărași și din artileria teritorială, cu drapelele și musicele lor. D. I. C. Brătianu, președintele consiliului de miniștri, încongiurat de P. S. S. Episcopul de Argeș, cu clerul eparhiot, de d. general comandant al divisiei I teritoriale, cu tot corpul oficiăresc, de prefectul județului, de d primar al orașului, cu autoritatea comunală, de corpul profesoral și elevii scólelor de ambe sexe, a întâmpinat aci pe Maiestățile Lor și pe A. S. R. Auguștii Călători S’au coborît din tren și, după ce M. S. Regele a primit raportul generalului comandant și a trecut pe dinaintea frontului trupelor, cari S’au aclamat cu un întreit ura 1, au mers în salonul gazei, elegant împodobit, unde aștepta un întins cerc de domne, cari au remis buchete de flori. P. S. S. episcopul de Argeș a adresat A. S. R. principesei de Hohenzollern următorul discurs : Alteță, Clerul eparhiei Argeșului, recunoscător de onorea ce -i face cu trecerea pe aici Augusta Mamă a prea iubitului nostru Rege, Carol I, vine, prin mine, esprimând sincere mulțumiri cu devotament Vouă și Dinastiei Vostre, păstrând pururea recunoscința și înălțarea rugăciunelor către D-jen pentru sănătatea Vostră. Trăiască Alteța Vostră Regală ! Trăiască iubitul Vostru Fiu și al nostru Rege Carol I1 Trăiască scumpa nostră Regină Elisabeta. Apoi, da represintant al autorităței comunale a adresat Maiestăților Lor următorele cuvinte : Maiestăți. Cetățenii pitesceni, prin mine, represintantul consiliului comunal, aduc la piciorele Maiestăților Vóstre respectuasele lor omagii, drept semn de recunoscință pentru facerile de bine ce au primit atât Pitescenii, cum și totă România, de la ilustrul și scumpul nostru Rege. Acesta recunoscință este necesar să a o manifesta astă de mai mult, când avem înaintea nostră pe Augusta Mamă a gloriosului nostru Rege. Alteță Regală, Voi ați făcut mai mult decât trebuie să facă orice Mamă virtusă, pentru că ne-ați dat un Fiu înțelept, vitez, iubitor de dreptate, de mărire și de consolidarea Patriei nostre. Alteța Vostră, cu virtuțile cu cari sunteți dotată, ați îndemnat pe scumpul Vostru Fiu și iubitul nostru Suveran, a se lupta cu vitejie, în timpii cei grei ce apasau pe umilita nostră Românie, în contra tuturor obstacolelor, neținând samă nici de scumpa Lea viață, bravând tóte calamitățile cu înțelepciunea și vitejia mea, astfel că a făcut ca România să fie astăzi, Regat, să fie în rândul Statelor mari și civilisate. Noi, pentru tote acestea, nu putem îndestul a esprima mulțămirile nóstre de recunoscință înaintea Maiestăților Vostre; dar noua generațiune, ce vine după noi, va fi inițiată spre a cunosce virtuțile și gloria Fiului unei Mame care, trimis fiind, ne-a salvat de cursele acelor inimici cari voiau să ne facă sclavi pentru eternitate. Noi, Alteță, cu devotamentele și sentimentele ce păstrăm pentru tóte faptele cele mari și gloriose ce am primit de la scumpul nostru Rege și iubitul Vostru Fiu, pe două parte salutăm venirea Vostră în Pitesc ; or, pe de alta, Vă urăm călătorie bună, rugând pe a Tot Putintele să Vă păstreze ani mulți și fericiți, ca și Voi, Alteță, împreună cu totă România, să Vă puteți bucura de uă viață lungă și fericită a gloriosului nostru Rege. Acum, Maiestăți, repetăm urările flecărui cetățan român. Să trăiscu A. S. R. Principesa Mamă! Să trăescu M. S. Regele Carol I! Să trăiscă grațiosa nostră Regină, Elisabeta ! Să trăiscă Regatul Român și guvernul său. D. prefect a esprimat, asemenea, în cuvinte bine simțite, urările [județului ce administreza. Auguștiî Călători S’au întreținut în modul cel mai afabil cu personele presinte, și, după ce d. ministru Stătescu precum și domnele Brătianu, Dabija și Stătescu, ’și au luat rămas bun de la A. S. R. Principesa de Hohenzollern. Suveranii noștrii, însoțiți de d. președinte al consiliului de miniștrii, au pornit din Pitescu, în mijlocul aclamațiunilor entusiaste și urărilor căldurose ale mulțime!. Până la Slatina trenul regal n’a mai avut nici uă oprire , căci mersul séu era combinată astfel ca să potă ajunge la timp spre a fi în corespondință la Orșova cu trenul ce merge spre Viena. Cu tote acestea, pe tot parcursul, numeroși săteni se adunaseră la gare spre a saluta trecerea Auguștilor Călători. Aceeași primire căldurosă I-a întâmpinat, asemenea, și din partea orașului Slatina unde se aflau, la gară, tote autoritățile, demne cu buchete de flori, și un numeros public. După ce a primit raportul comandantului regimentului de dorobanți, însoțit de corpul oficiăresc, M. S. Regele a trecut pe dinaintea frontului companiei, care cu steg și musică, făcea onorurile militare. M. S Regina și A. S. R. Principesa de Hohenzollern au primit în salonul gareî urările și buchetele demnelor. După presintarea autorităților de către d. prefect de Olt, Auguștii Călători S’au suit în tren și ’Și-am urmat calea spre Craiova. Trecând imposantul pod de peste Olt, frumos decorat cu arcuri de triumf și ghirlande de verduță, trenul regal a mers încet pe dinaintea garei Petra, unde se afla spre întâmpinare comandantului regimentului de dorobanți Romanați, cu o companie de onore, cu drapel și fanfare, autoritățile locale și un numeros public. Auguștii Călători ajunseră apoi la Craiova, unde un splendidă primire le era pregătită. Tot orașul se transportase la gară, care presinta un adevărat aspect de sărbătore și pe figurile tuturor se vedea fericirea ce simțea întrega poporațiune a Olteniei, de a putea saluta pe Augusta Mamă a iubitului nostru Rege. Detașamente din garda națională, din regimentul 7 de linie, din al 2-lea batalion de vânători, din regimentele de dorobanți și 11ű de călărași , precum și din artileria teritorială, cu drapele și musicî, deferă, la sosirea trenului regal , onorurile militare. Prefectul județului Dolj, în capul tuturor autorităților civile și militare, salută la coborîrea din tren pe Altețarea Regală și Maiestățile Lor. D-nii senatorii și deputați ai județului Le exprimară, asemenea, căldurose urări. Auguștii Călători trecură, apoi, în salonul gazei, unde se aflau un mare număr de demne, cari avură onorea a fi presintate A. S. R. Principesei de Hohenzollern și a’i înmâna buchete de flori. După ce Altețarea Regală și Maiestățile Lor mulțumiră asistenței pentru frumosa primire ce Li se făcuse, trenul se puse în mișcare însoțit de salutările entusiaste ale mulțimei. Uă scurtă oprire se făcu apoi la Strehaia, unde prefectul județului Mehedinți și comandantul regimentului 17 de dorobanți întâmpinară pe Maiestățile Lor. Ajungând la Turnu-Severin, augusta familie regală află aceeași căldurosă primire ce întâmpinase pe tot parcursul călătoriei sale. Posițiunea pitorescă a orașului era și mai mult pusă în relief prin frumosa iluminațiune a edificiilor publice și caselor particulare, a delurilor dinpregiur și a portului, care restrîngea, în mărețele unde ale Dunărei, bastimentele parnasate. Detașamente de dorobanți și călărași deferă onorurile militare, și tote autoritățile salutară pe Atea Regală și Maiestățile Lor la coborîrea din tren. Dómnele severinene oferiră buchete și publicul numeros Le aclamară cu nesfîrșite urări. Mulțumind și aci cu obicinuita lor afabilitate pe toți ași sfinții, auguștii călători își urmară calea spre stațiunea fruntară de la Vârciorova unde, în gara frumos iluminată, întâmpinară aceleași onoruri din partea autorităților civile și militare și din partea publicului. Aci avu loc despărțirea A. S. R. Principesei de Hohenzollern de Maiestățile Lor și, adânc mișcată, Augusta Mamă îmbrățișa pe iubiții Seifii. Regele și Regina erau asemenea visibil emoționați și acesta emoțiune era împărtășită de toți asistenții. A. S. R. Principesa de Hohenzollern își lua asemenea rămas bun de la toți cei presințî și le esprima încă vă délà, în cuvinte adânc simțite, mulțumirea ce a avut în tot timpul șederii Sale în România, pentru simțimintele de iubire ce I S’au manifestat, pentru primirile căldurose ce a întâmpinat în tote părțile și fericirea cu care a putut, constata devotamentul ce are țera pentru Maiestățile Lor. Trenul regal s’a despărțit aci în două și A. S. R. Principesa de Hohenzollern, urcându-Se în vagonul Curiea încărcat de buchetele oferite pe tot parcursul. ’Și a continuat drumul spre Orșova, însoțită de d. președinte al consiliului de miniștri, de d. Ion Bălăceanu ministrul Maiestăței Sale la Viena, care venise până la fruntarie pentru însoțirea Alteței Sale Regale, de d. director regal al căilor ferate române și de suita Lea, de șambelan baron de Maerken și de domna de onore baronesa de Lindheim. Regele și Regina cu suita lor porniră, cu celalt vagon al Curței, Ijdia Vârciorova și se întorseră la Severin, unde sosiră la orele 8 și 25 minute. Așteptate în gară de tóte autoritățile, Maiestățile Lor Se urcară în trăsură și, străbătând stradele frumos iluminate, în sunetul clopotelor și al salvelor, Se îndreptară spre locuința ce Le era pregătită în casele d-lui Scafeș, mare proprietar și fost representant în Corpurile legiuitore, întâmpinate în capul scărei de domnu și domna Scafeș, care a oferit Reginei un frumos buchet de flori. Maiestățile Lor au primit autoritățile in corpore și apoi un imposantă manifestațiune cu torțe s’a făcut de către comercianții și notabilii orașului înaintea locuinței regale. Maiestățile Lor au bine-voit arși în balcon și au fost aclamate cu entusiasm de popor. Regele și Regina au primit, apoi, deputațiunea comercianților și notabililor și mulțumindu’i, a însărcinat’o a esprima tuturor aceleași mulțumiri pentru frumosa ovațiune ce Li se adusese. Maiestățile Lor S’au retras apoi, éi în faca locuinței regale și pe strade a urmat om ă mult timp mare animațiune, care dovedea veselia ce simțeau cetățenii severineni, de a avea în mijlocul lor pe Auguștii Suverani. POLITICA ESTERNA. întrevederea împăratului Francisc Iosif cu Țarul Wiener Allgemeine Zeitung publică următorea telegramă ce ’î se trimite din Pesta cu data de 17 Octombre : »fiarele de aici publică scirea, cum că din causa sosirii împăratului aci se amână întrevederea cu Țarul. Acastă sclre este falsă: întrevederea împăratului cu Țarul nu va suferi nici uă întârziare, de vreme ce șederea împăratului în Gödöllő va fi pentru moment de uă durată forte scurtă și el se va duce de acolo direct la fruntaria rusăscă. Prin cercurile conducătore este cunoscută acesta intențiune a monarhului, totuși se pástreza asupră cel mai mare mister. De altmintre la Pesti Naplo publică scrrea că împăratul se va duce de aci la Oderberg sau Cracovia. Se pretinde că întrevederea va avea loc în Krzeszowicze. Compania de onore a fost alesă din regimentul 60 ungur care se află în Cracovia. Ministrul Szlavy va însoți pe monarh la întrevedere.* Tulburări în Roma că telegramă din Roma, cu data de 1 Octombre și publicată de Pester Lloyd, ne anunță următorele : „Când peregrinii părăsiră aspra la 10 ore biserica San Vitale din strada Națională, fură insultați de popor cu strigăte . »Jos Vaticanul! Jos trădătorii!* Se aruncară câteva pietre, apoiii se încinseră mică încăerare, până ce poliția restabili liniștea. Mai târziu turburarea se repetă în strada Corso în fața palatului Salviati. Se striga: „Morte lui Salviati!”Se scie că ducele de Salviati este președintele tutor societăților clericale din Italia. Poliția împrăștia pe tulburători. Se făcură mai multe arestări.* Tulburările agrarii în Irlanda Irlanda întregă se găsesce acum supusă la regimul legilor escepționale. țfiarul oficial a însoțit promulgarea măsurei de constrângere de un mesaj al vice regelui, lordul Cowper, care resumă disposițiunile așa numitelor Coercion Acts și previne poporul Irlandez, că orice infracțiune la aceste legi va fi îndată și riguros pedepsită. Ferberea ce aceste măsuri trebuiau se producă neapărat în orecari părți ale Irlandei, începe a se arăta în întrunirile unde agitatorii și partizanii lor iau angajamentul de a împinge resbelul mai departe ca nici uădătă împotriva proprietății și guvernului. Diferite scrisori cominatorii au Călătoria MM. LL. Regele și Regina MM. LL. Regele și Regina și A. S. R. Principesa de Hohenzollern, pornind din capitală. Luni, 5 octombre curent, la 9 ore dimineța, au sosit la Piteșcu pe la orele 12. Deși prima oprire a trenului regal n’a avut loc decât la stația Titu, totuși garele de la Chitila, Ciocănesci și Ghergani, frumos împodobite cu verduță, fiori și drapele, erau pline de oă mulțime de țărani în haine de sărbătore, veniți spre a saluta, în trecere,pe Auguștii călători. La gara Titu,uă companie din regimentul 22 dorobanți, *———---*