Romanulu, noiembrie 1881 (Anul 25)
1881-11-25
ROMANULU 25 NOEMBRE 1881 D. I. C. Brătianu, președinte al consiliului respunde c’a fost uă dificultate d’a se aplica legea, căci consiliul comunale de lași nu voia s’o aplice. Când uă lege este în esecutare nu pate nimeni să nu i se supună , pute cnse să ceră modificarea iei. Astăzi, consiliul comunale a venit la alte simțiminte, el primește legea, dar cere frecare modificări, căci crede că nu s’a dat atât pe cât Camera credea că dă orașului Iași. Ministerul are să vină cu un proiect de lege, în care se vor arăta modificările ce propune municipalitatea, și astfel se va termina acesta cestiune. D. N. Ionescu răspunde președintelui consiliului, lăsând se se strecóre tot felul de insulte și acusațiuni la adresa guvernului. Însă și majoritatea Adunării nu este cruțată de nemulțumirea d-lui N. Ionescu. D-sea termină dirând că Adunarea să trecă în secțiuni și să ia în considerațiune propunerile ce le va face ministrul, neeșind din ședință pene ce nu se va da uă deslegareotărîrii constituantei din 1866. I. I. Brătianu, președinte al consiliului. Voinejice și eu d-lui Ionescu că și insultele ce s’a ’ncercat a ’mi aduce d-sea de la ’nălțimea tribunei unde se află, și pe care trebuia să o respecte mai mult, nu mă pot atinge pe mine (aplause). D. Ionescu a dis că aș fi insultat pe fostul consiliu de Iași. Când și cum am făcut eu acesta ? Față este Camera ’ntrăgă, care paate mărturi deca în cuvintele mele a fost ceva insultător pentru cineva, decă în ele a fost ceva care măcar să dea loc la uă prelungire de discuțiune. D. Vernescu a adresat guvernului uă interpelare forte simplă, eu ’i-am răspuns cât mai scurt și forte cuviincios. D. Ionescu s’a rădicat cu uă mare furie în contra partitei liberale, care zice d-sea că n’a voit nici vă dată să esecute votul Camerei în privința acesta. Dar d-lor, votul Camerei constituante a fost dat la 1866, noi am dat votul nostru din urmă la 1879; în intervalul acesta d. Ionescu a făcut parte necontenit când din Senat, când din Cameră, și a fost chiar și la guvern și cu tóte acestea nici d-luî n’a făcut nimic. Nu ’i fac nici uă imputare pentru acesta, fiind-că împregiurările au fost așa că n’a avut Camera timp și mijilóee ca să îndeplinască acel vot, dar îmi pare că nici d. lonescu care avea dreptul să acuse pe alții de un fapt la care este solidar cu denșii. Ce mi s’a părut mai ciudat este că d. Ionescu m’a atacat, că eu am zis ceva rea de consiliul comunal trecut, m’am ferit din contra a face cea mai mică distincțiune ’ntre consiliul trecut, și cel actual de Iași. Primesc voios ca Adunarea să cerceteze din nou cestiunea. M’am consultat cu membrii comunei, am tratat cu eî și le am spus : legea este lege, trebuie se vă supuneți iei, dar noi se venim în Cameră cu toții și se împlinim ceea ce va fi de lipsă. D. Ionescu dice că, eu am scrutat simțimintele sau opiniunile pe care consiliul comunal de Iași, nu le a manifestat încă. D-lor, am disolvat consiliul comunal care avea amorul său propriu angagiat. Celalt consiliu comunal l’am vedut că nu este angagiat pe drumul acela și sunt încredințat, că orice consiliu comunal care nu va voi se facă din cestiunea acesta un cal de bănae, are să primescá legea cu modificările ce ’i vom face ’mpreună cu Camera. D-lor, déca am luat cuvântul cu în alstă cestiune, este că, onorabilul meu coîg de la interne, nu a fost pe atunci la minister, m’am rugat de d-luî ca se mă iie să iau eu cuvântul, fiindcâ cunosc estiunea mai bine. Dar eu am înțeles care ste intențiunea onorabilului d. Ionescu. D-sea scie că orice consiliu comunal ar , are să primesca legea cu modificările espre care am vorbit., și d-sele, ’i pare äu că acel consiliu comunal, are să se reomande că este maî la ’nălțimea misiune! éle, și de aceea d. Ionescu ar voi ca monsiliul comunal să declare acesta, ci să se Camera s’o facă, provocată de onor. d. mescu. Acesta énse, nu se va face, va uni guvernul, după ce consiliul comunal e va pronunța, și va da satisfacțiuni atât Iașului Iași, cât și votului Constituantei. Acum, d-lor, cred că cestiunea este vită, afară de cestiunile personale pe care ar putea releva d. Guști și colegul meu e la interne, dacă ar voi se se puie la idelul d-luî Ionescu, care voiesce ’n tot’auna să arunce tină pe totă lumea. D. D. Guști, vorbesce apoi ca primar 1 orașului Iași, și ca deputat mărturisind ă este pătruns de adâncă părere de reflectând diapasonul la care s’a rădicat cesiunea celor 10 milione date orașului Iași, de către represintațiunea națională. D-sea cuce că nu face procesul consiliul comunal, dar crede că totdeauna aceste consilii comunale vor da supunere egilor făcute de Adunare. D. N. Dimancea răspunzând d-lui N. Iolescu. Zicem noi nu voim exităm satisfacerea legalităței, ci nu să dăm nijloce unor persone cari caută să domles’ca la Iași, și se facă ce voiesc d-lor. D. G. Vernescu, discută legea făcută de cameră și întrebă de ce n’au dat Camelie trecute acele 10 milione? In ceea ce privesce compensațiunea, d sea Zice că n’auerut-o Iașii, ci Camelile din inițiativa lor ia dat-o. Déca se esecuta legea Constituanei, Zice d-sea astăzî totul se termina și nu mai era nimic. In urmă revenind la consiliul comunal din Iași, caută a dovedi că vina este a guvernului și că fostul consiliu îșî a făcut datoria, nesupunându-se votului oamenilor. D. G. Mârzescu, vorbind de cele petrecute în consiliul comunal din Iași, regretă că discnsiunea a fost pasionată în sînul acelui consiliu, precum este pasionată și astăzi în parlament. Țara: Zice d-sea, este debitarea comunei Iași, ea îî datoresce bani, și în loc de bani i se dă moșii ? Creditorele primesce acest mod de plată ? Eco întrebarea ce o face d-sea Apoi adaugă: Cum am pus ea cestiunea în consiliul comunal ? Am zis : de la noi atârnă să zicem debitorețui nostru, că nu primim altă plată decât bani, de la noi atârnă să zicem, primim moșii în loc de bani, dar,moșiile pe cari ni le-a dat represintațiunea națională, nu acoperea valorea celor 10,000,000 lei care ni se datoresce. Terminând crede, că cestiunea este forte lesne de resolvat, și să trecem la ordinea Zilei, rămânând ca, nu primarul, ci consiliul comunei Iași, să -și esecute drepturile sale în ceea ce priveșce primirea plătei acelor 10 milione. Se cere închiderea discuțiunii. D. Teodor B. Lățescu se mărginesce la regretabilul incident ce a dat nastere această discusiune. Este vorba, zice d-sea de comparațiunea făcută de d. N. Ionescu, între faptul că Camera actuală a plătit d-lui C A. Roseti datoria contractată la 1866 către d-sea de Adunarea Constituantă, și acela că orașul Iași aștepta încă până astăzî îndeplinirea votului și al solemnului angajjament contractat către el la aceeași epocă, de aceeașî mare Adunare Națională. Apoi adaugă : In fața acestui fapt atât de straniu cuteza zice, d-lor deputat!, că nu numai că nu aș fi crezut nicî-uă dată, când uă țâră, prin mandatarii săi legali manifestesá recunoscința sea unuia dintre cetățenii cei mari, să se găsască vr’un cetățen al aceleiașî țări care se critice și se desaprobe asemenea manifestare, dor âncă afirm în modul cel mai categoric și fără temere d’a fi desmințit că exemplul unui asemenea caz nu ne l’au oferit încă până acum nici un colț al lumei civilisate. Alunecarea nepermisă și fără precedent a d-lui Ionescu, este cu atât mai regretabilă, cu cât au fost de spontaneu și unanim actul espresiunii gratitudinii naționale către ilustrul Rosetti, la care se raportă neiertatele alusiuni ale d-lui Ionescu. Pentru d-sea pare mai mult decât pentru oricine era ua datorie și de delicateță și deferință, uă datoria de delicateță pentru cetățânul onorat de națiune, uă datoria de deferință către națiune pentru actul său atât de echitabil, spontaneu și unanim, să nu gasescurén acel act, se nu gasescu ne nemeiată acea măsură, (aplause). Arătând cum în Francia ca și’n Italia nimeni nu s’a găsit ca s’atace p’un Lamartine scu pe pusnicul de la Caprera, regretă c’asemeni lucruri se petrec în țara nostră, și că unul dintre cei mai iluștri oratori comite un asemene act de supremă indelicateță. D-ni D. Gusti și N. lonescu vorbesc în urmă în cestiune personală. D. I. lonescu (de la Brad,) îșî desvoltă interpelarea sea asupra abuzurilor supr-prefectului din plasa Fundu, județul Itoman, care a luat pe locuitorii din Gălinesci cu carele cu boi la beilic, îndatorându-i să facă transporturi și Zile de lucru împotriva legii. D-sea cere să se pedepsesca supt-prefectul, și să se platesca omenilor Z^ele cari le-au făcut pe nedrept și fără nici un lege. D. C. A. Rosetti ministru de interne, răspunzând acestei interpelări etice că a cerut concursul tuturor pentru ca relele să se potă îndrepta. Adesea am luat obiceiul, Zice ministrul, ca raporturile prefecților în cestiunile mai seriose se le public, pentru ca să potă județul să controleze dace prefectul a arătat adevărul seu nu, căci altmintrelea, s’ar putea contesta adevărul; eu dau ordine să se cerceteze, prefectul dice ,am cercetat și n’am găsit nimic, ori »am găsit ceva ș’am făcut cutare lucru“, și pare că declarațiunea mea nu este exactă, fiind-că prefectul întrebă pe supt-prefect și acesta pe primar, și de la unul până la altul pate ca prefectul s’ajungă a fi indus în erore și să nu fie corect în raportul seu. D’aceea am și publicat mai totdeauna, în cestiuni mai mari, raporturile prefecților. In arătările făcute de onor. d. I. lonescu, n’am publicat raportul prefectului, vom fi făcut reüpete, nu mă apăr, recunosc că n’am publicat. Ceea ce mi s’a raportat, este că, într’uă comună anume Gălinescu, prefectul a cerut revocarea primarului, motivând’o pe neglijența datoriilor, pe roua aplicare a legei tocmelelor agricole, pe lăsare in stare rea a drumurilor comunale, etc. In privința aretărei onor j interpelator, că locuitorii din Gălinesci și alte comune, din jud. Roman au fost luați și duși la puntul Bătrânesc, ca să facă uă cale județenă, fără un anume lege, am scris prefectului, care ’mi-a răspuns că șosaua aceea, care se lucreză la puntul Bătrânesc, nu este șosaua județenă, al cărei traseu, conform legei drumurilor, trebuie încuviințată prin un anume lege, ci este uă șosea vicina comunală și că pentru lucrarea iei s’au scos locuitorii interesați din comunele megiașe spre a face Zilele comunale, iar Zilele județene, nu s'au întrebuințat de loc. Deși nu este tocmai răspunderea mea în acesta privință, căci scrți că cestiunea acesta privesce pe ministerul lucrărilor publice, dar nu mă apăr cu acesta și zic că eu am făcut atunci ceea ce eram dator să fac, și d’atunci nu mi s’a mai reclamat nimic până a-l-altăieri, când onor d. I. Ionescu m’a interpelat, ceea ce m’a făcut să cred că raportul acesta póte nu este exact. Atunci am telegrafiat îndată d-lui prefect. Zicându’î nce interpelarea d-lui I. lonescu, ea se va discuta Luni, trimite-mî dér îndată raport detaliat de tot ce s’a făcut, și prefectul îmi răspunde aspra , ca resultat la nota și telegrama d-vóstru, am depus la poștă raportul cu No. 12,000, despre care vă ’ncunosciințez. Fân’ acum onsé n’am primit raportul, Ecă, d-lor, tot ceea ce am de răspuns la cele zise de d. I. lonescu. Gât pentru cestiunea învoielilor agricole care asemene face obiectul unei reclamațiuni a onorabilului d. lonescu, am primit următorul răspuns la ’ntrebările ce am făcut și ’n acesta privință . D. prefect asigură că supt-prefectul plasei Fundul, trimis la Brad spre a se informa de motivele de nemulțumire, a primit mai anteiă declarațiunea d-lui Ionescu că n’are nici un motiv de nemulțumire. Apoi la rugămintea d-lui supt-prefect ca se’l încunoșciințeze pe d-sea în cas când consiliul comunale n’ar esecuta contractele pentru munci agricole, d. lonescu a răspuns că corespunde direct cu ministerul de interne. In fine, d. supt prefect, punând în vederea d-lui lonescu telegrama ministerului, motivată de plângerea d-sele, d. lonescu a făcut cunoscut că deși douî omeni îngagiațî la casă nu ’șî-aă îndeplinit datoria, însă nu mai reclamă, căci nu mai are necesitate de dânșii, s’a terminat declarând că causa principală a nemulțumirii sale este că notarul comunei Călinești, într’una din Zile fiind trecut mult timp d’atunci) a ocărît pe nisce locuitori, pe când n’avea nici un drept a’i ocărî. Din cercetările făcute la primărie, s’a dovedit că unul din cei douî locuitori cosea chiar în acea zi pentru d. lonescu. In urma cuvintelor rostite de d nii I. lonescu și G. Vernescu, în aceeașî cestiune, se pune la vot închiderea discnsiunii și se primesce. Ia cuvântul în acesta cestiune, susținând votarea împrumutului comunii Galați, d. G. Mantu. D. N. Hagi-Nicola vorbeșce în potriva acestui împrumut, d. I. Leca ’1 susține, cerând Adunării să ’1 primescă, căci este votat deja în două rînduri. D. Gr. Bdăinescu vorbesce asupra amânării, combătând cele zise de d. Hagi-Nicola. D. N. Catargi, susține proiectul și Zce că comuna Galați are nevoie de acest împrumut, căci locuitorii acestui oraș trăesc în glod, în noroiu, astfel că nu pot eși decât la epoce fixe din casele lor: când înot în praf, orî când înghiață. D. președinte al consiliului. D-lor, comuna Galați stă în prostă stare și este tare încurcată, i s’a făcut secuestre peste secuestre. Era un timp când nu mai avea nici cu ce lumina orașul; casa de depuneri de zece ori ’i-a pus secvestru, și eu numai am stăruit ca să ’i rădice. Eu v’așî ruga se votați împrumutul, ânsă se numiți uă comisiune din Cameră și împreună cu guvernul să plutescá datoriile cari sunt legale, și în urmă se facă uă anchetă seriosă și să nu libereze bani decât acolo unde va fi uă datoria legală. Să consacre 100,000 sau 200,000 lei pentru paragiu, ci ceilalți bani să rămână la casa de depuneri. După ce se vorbesce pentru și contra închiderii discusiunii, se pune la vot închiderea discusiunii și se primesc. In urma desbaterilor urmate, în discusiunea generală, la cari au luat parte d-nii I. Agarici, G. Ghițu, N. Fiera, D. Mărgăritescu și ministrul de interne se pune la vot proiectul de lege în total și resultatul scrutinului este cel următor: Votanți 70, majoritate reglementară 36, bile albe 60, bile negre 11. D. președinte. Adunarea a primit proiectul de lege. Ședința se rădică la 5 și jun. ore, anunțându-se cea următore pe a doua din 24 Noembre. Un foc. Astă nopte pe la orele 3 și 30 minute a luat foc casa d-nei Sevasta Ionide, din strada Sf. Apostoli 46. Focul a fost forte mare și casa a ars cu totul, mărginindu-se numai la dânsa. Pagubile sunt, mari. Causa nu se cunosce încă. Coróna României din Craiova ne spune că un mort s’a găsit săptămâna acesta în fântâna din grădinița liceului. Se zice a fi un tăetor de lemne.—S’au luat disposițiuni pentru a se astupa fântâna. INTEMPLARILE DILEII CAPITALĂ—ȚERĂ— STRĂINĂTATE Pungașii. — Se pare că poliția capitalei, cu totă aspra ieî supraveghiere, nu póte reuși a stîrpi pe pungașii cari, pe la gare, prin piețe și prin tote locurile unde este îmbulzătă, se strecura și vîră prin posuna iele particularilor mânile spre a căuta ce au prin ele de curiositate negreșit. Acest meșteșug se pare că-1 esercita și Costache Dumitru, căci a fost prins tocmai pe când trăgea un portofoliu din posmarul unei domne. Pentru norocirea domnei și nenorocirea lui, un aginte polițienesc se afla pe acolea și s’a și grăbit a-l înhăța de guler spre a-l duce la răcire. Adormit. — Sergentul Baruzi Andrei, din compania I de uvrieri din artilerie, merse ieriseră la teatrul național. Pe la jumătatea piesei adormi și când se isprăvi spectacolul sergentul rernase dormind în galerie. Peste nopte deșteptându-se și vedând întunericul în care se afla, zăpăcit și de somn, căzu din galerie unde adormise, în staluri. Sergentul s’a lovit forte réu la piciorul drept, astfel încât a trebuit să fie condus pe dată la spitalul militar. INSERȚIUNI D-lui redactore al diarului ROMANUL. Domnule redactare. Vă rugăm a publica următorele rînduri: Ca români, găsim de datoria nostră, a publica următorele fapte ale proprietarului Iosif Theiler, ca să cunoscă lumea, când va citi un articol în România liberă, dar pate de vr’un om fără crescere și, care de rușine nici nu iscălesce decât U seü X, atunci se fiă încredințată, că, tot conținutul acelui articol e basat pe neadevăruri și prin urmare se se dea articolului meritul ce i se cuvine. Puținele fapte ale acestui proprietar Theiler sunt următorele : De un timp de 18 ani, se ocupă cu industriă și fabricațiuni. D-luî a fost cel d’anteiű, care a introdus fabrică de parafină în țară, la anul 1868. Pe lângă afacerile d-sale sunt ocupați, mai toți locuitorii din plasa Taslăul de sus, unii cu săparea gropilor, alții la fabricațiunea petroleului și a parafinei, și alții ca cărăuși sunt ocupați în permanență cu transportare de păcură și gaz. Numai cărăușii pentru transportarea păcurii ș’a gazului ’1 costă pe d-lui minimum 20.000 galbeni pe an, ș’acestî bani se ’mprăștiă între cărăușii români din plasa Taslăul de sus. Pentru fabricațiunea de parafină, la care s’au adus anteiți lucrători din Prusia ș’un chimist străin, astăzî la acésta fabricațiune lucreză bibețî români, cari prin energia d-lui Theiler, s’au deprins se lucreze așa de fin, ca și lucrătorii străini. Intr’un interval de 12 ani acest d. Theiler, a ținut moșia Moineștî în posesiune, și ’n cursul acelor anî s’a făcut așa de iubit între locuitorii din Moinestî, astfel încât nu se găsesce atât în arhiva supt-prefecturii, cât la primărie, vr’uă ispasă făcută pentru vitele locuitorilor, sau zapis de muncă cu clause grele, cum sunt deprinși unii a face muncile d-séle, se plătesc totd’auna numai cu bani numerar, fără ca să se fi întâmplat vr’aă dată, uă reclamațiune din partea d-séle sau contra d-sele. Mai ales astăzi când a devenit proprietar între acești locuitori, bucuria tuturor e indescriptibilă. Când a devenit proprietar pe moșiile Moineștî și Solonți, când au venit locuitorii să’l feliciteze, discursurile ținute de d-sea înaintea lor nu-î sfatuiau altceva, decât să trimită băeții la șcală să ’nvețe și să fie harnici în Zilele de muncă și să nu piardă Zilele pe la cârciume. Lasă parte din locuitorii moșiei Solonți, cari n’au avut boi, d-lui, cu banii d-séle le-a cumpărat boi; tóte vădanele și omenii săraci din ambele moșii, au lemne gratis din pădurea d-sele și alte multe. Credem dér că este datoria acelora, cari cunosc faptele acestui d., d’a-1 lăuda, ér nu d’a da nișce articole, false și ridicole cu iscălituri U și X. Primiți d-le redactare asigurarea stimei nóstre. G. Dumitriu, primarele comunei Văsiești, Dragomir Popa, primarele comunei Valea Arinelor, Dimitriu, Dropescu, Ion Pop, Ionică Popa, comerciant la Moinești. Viena se va grăbi se formuleze pretențiuni nefondate, care ar deștepta atențiunea puterilor. Standard speră că după întorcerea comitelui Kalnoky la Viena, România și Austria vor ajunge se aplaneze direct neînțelegerea trecătore ce s’a ivit. Roma, 5 Decembre.— țiarul Bersagliere tot relativ la cuvintele pronunțate de principele Bismarck, în cursul discuțiuneî bugetului ministerului afacerilor străine, asupra stabilităței monarcieî naționale ’n Italia. Zice: »Principele Bismarck și contele Andrassy au un părere forte eronată asupra situațiunei făcută dinastiei de casa de Savoia de evenimentele cari conduseră la unitatea Italiei, și unul și altul sunt roți informați sau văd rou de departe. Mărturim cu tote acestea că dăm străinătățea, de câțiva ani, un spectacol puțin demn de noi; spectacolul unor omeni puțin capabili d’a se guverna ’ntr’un mod liber. Acesta nu justifică nici cel puțin în formă, acele judecăți ale străinătăței, dar acesta le explică, ar fi neprudent și puțin demn pentru noi să transportăm echoul acestora ’n incinta parlamentară. Așadar nu va fi interpelare ’n privința cuvintelor cancelarului Germaniei. Aceste discnsiuni într’un parlament asupra acelora ce se țin într’un parlament străin nu sunt fără pericole. La Liberta, ca și ziarele din provincie, se silesc a combate opiniunea emisă de principele de Bismarck asupra stabilității monarhiei naționale în Italia. II Popolo Romano Zice : »Dacá principele de Bismarck ar fi în Italia și ar voi se urmeze sistema conservatore pe care o urmără ’n Germania, după șase luni ar fi silit să se retragă. Consolidarea monarhiei italiene supt regimul liberal a făcut mai mult progres în cei din urmă șase ani decât consolidarea imperiului german supt un regim deosebit. Constantinopole. 5 Decembre. In cea din urmă ședință ținută de comisiunea financiară turco-rusă, delegații turci au presintat delegaților ruși pe d. Lang, directorele contribuțiunilor indirecte otomane, care a dat explicări asupra modului de percepere care ar putea fi adoptat pentru veniturile care se ofere a se ceda Rusiei pentru regularea despăgubirii de resbel. Presintarea d-lui Lang delegaților ruși, face a se presupune că viitorea administrațiune a Bondholderilor ar putea prea bine să fie însărcinată a percepe și veniturile lăsate de Turcia Rusiei. *«• ———*------------- Reproducem următorele serii care au fost publicate numai în edițiunea pentru Capitală a numărului precedinte: Serviciul telegrafic al„ »Agenției Havas. “ Paris, 5 Decembre.—ziiarul Parlamentul face să reiasă că Austria, fără a ușa de violență, ar putea să silescă pe România se se supuie ’nchidendu-i debușeurile comerciale, apoi Zice : România ar putea să s’opune numai cu sprijinul unei mari puteri, dar nici un guvern, cu tote simpatiele sale pentru Români, nu va voi să îngajeze lupta ’n contra alianței Austro-Germane pentru uă cestiune ’n care interesele sale naționale nu sunt îngagiate. Pare probabil că Austria este ’ncredințată de neutralitatea Rusiei în disputarea cu România. Londra. 5 Decembre — Citim în Standard . »Este cu putință ca împietările Austriei să fi îngrijit serios pe România, dar acesta nu a ales mijlocul cel mai judicios pentru a-șî apăra privilegiile amenințate, imputând formal Austriei demersuri (agissements) care nu se împacă cu stricta observare a tratatelor. A acusa pe Austria două lipsă de echitate ar fi a acusa și pe celelalte puteri de conivență. Dacá România va dovedi împietările Austriei, ea se pute întemeia pe sprijinul diplomatic al Engliterei, dar Austria nu va renunța la rolul său de putere protectore în Oriunte. Cu tote acestea, nu este probabile că cabinetul din 1055 INFORMATIM! Serviciul particular al Românului. La ceremonia desvăluirea statuiei lui I. Heliade Rădulescu, erau represintate Curierul Balasan, Independința Română din Buzeu, Luptătorul din Focșani, Mesagerul Brăilei și Curierul Tirgu-Vestei. —x — Eri s’a inaugurat spitalul Xenocrate. S’a constatat cu plăcere presința surorilor de caritate din Institutul M. S. Reginei. Eforia spitalelor civile Ospelul garni construit din nou la Sinaia, districtul Prahova, care se compune din 96 camere, urmând a se mobila, se publică spre cunoștința doritorilor că se va ține licitație în localul eforiei din Bumbeșci strada Colței No. 38 în finna de 10 Decembre a. c. la 10 ore de dimineță. Condițiunile pentru contractarea acestei întreprinderi, în cari se arăta numărul și specia mobililor, se pot vedea în cancelaria eforiei, serviciul bunurilor, în tote filele și orele de lucru. Șeful serviciului, I. V. Protopopescu TEATRE CONCERTE Marți, 24 Noembre, 1881. Teatru Național.Se va juca piesa: Cămătarul, Comedie de caractere de d. Ventura Represintațiunea va începe cu Mincinosul. — începutul la 8 ore. Teatru Dacia. — Se va juca piesa : Credința bărbaților însurați. Comedie cu cântece în 2 acte. Spectacol. Două despărțenii Comedie într’un act..—începutul la 8 ore sera. Sala Rosei.—Astăzi și în fiecare Zi Tomas Holdens Fantoches care în timp de 18 luni, la Paris a dat represintațiuni, garanteza pentru splendore. Mare concert de negri, Pantomime, Apotheose. Programa cu totul nouă: Cenușăresa. Prețurile : Loja 20 fr. ; Stal 1 4 fr. ; Stal II 3 fr.; Stal III 2 fr.; Galeria, Amphiteatru 1 fr. Duminica și sărbătorea două represintații.—Inceputul la 8 și jum. Circul Krembser. — Represintațiuni variate în tóte serile. Pantomime, eserciți, ecvestre, gimnastică.—începutul la 8 ore sera. Supt semnatul am perdut uă poliță de 900 lei, în ordinul și girată de mine suptscrisă de Theodoros Malamas, cu espirarea termenului la 27 cuvinte. Rog cine o fi găsit-o să ’mî-o aducă la magazinul d-lui P. Criticos (Otel Simion), la caz o declar ca nulă. Panaiot Țacona D. Simi^ariu cu tot institutul său s’a mutat tot în calea Rahovei, la No. 50.