Romanulu, ianuarie 1882 (Anul 26)
1882-01-24
ANUL AL XXVI-LE Voiesce și vei putea ANUNCIURI. Linia de 30 litere petit, pagina IV.......................... 40 bani Beto „ „ „ pagina III..........................2 lei — A se adresa : IN ROMANIA, la administrațiunea diarului. LA PARIS!, la Havas, Laffite et Cune, 8 Place de la Bourse. LA LONDON, la G. L. Daube et C-nie, 130. Fleet Street E C. LA VIENA, la domnii Haasenstein și Vogler, Walfischgasse 10. LA FRANCFORT, S. — M. G. L. Daube et C-nie, pentru Germania, Belgia, Olanda, Elveția și America. — Scrisorile nefrancate se refasă — BUGUßESGI, 1 SS“ 1882 Mâne se împlinesc douăzeci de ani de la Unire. Douăzeci de ani, în vieța unui popor, sunt uă clipă, poporul român Onsc, în acest timp a străbătut uă cale lungă și anevoiasă și, prin luptă și muncă, a isbutit să ajungă la scopurile la care țintea. A voit ș’a putut. Dificultăți mari se împotriveau la unirea celor două țărișdre cunoscute sub numele de Muntenia și de Moldova. Voințe tari și puteri mari combăteau cu neobosire îndeplinirea acestei aspirațiuni naționale. Totuși, poporul român voi, soiu se înfrângă piedicele, și se putu uni: învățăminte prețiose, învățăminte ce d’apururea nu trebuiesc uitate, conține acesta epocă de lupte încununate cu strălucite biruințe. Cel d’anteiű, cel mai mare, cel mai salutar din învățămintele ce ne dă acesta epocă, este acela că un popor — chiar mic fiind — póte isbuti, când sore se se folosescă de împregiurărî, să’șî îndeplinescă dorințele, să’șî relise aspirațiunile. Unirea este cel d’ânteia succes politic mare, pe care Românii au isbutit să’l dobândască în contra voințelor celor mai puternice. Dar acesta , nu este singurul învățământ mare ce’l putem trage din faptele săvârșite acum douăzeci de ani. Se scie ca unirea a unei numai mnime și mari dificultăți înlăuntru. Poftitori de domnie erau mulți și interesul lor era ca să fie două tronuri și două țări, pentru ca astfel mai cu înlesnire să se urce pe unul. Intrige erau numeróse, mai numerose încă decât erau poftele, și susțineri din afară nu le lipseau. Poporul ânsă — luând sfaturi de la inima lui — înfruntă terorea ce ’ndrășnia a combate simțimintele naționale ș’a căuta să ’mpedece realisarea lor, impuse tăcere poftelor și năbuși prin atitudinea hotărîtă încercările de împotrivire. El voi și putu. Nemărginit de mare este dér puterea voinței și otărîrii unui popor, când bine vrea să facă. Dacă, după trecere de douăzeci de ani, ne-am întorce ’napoi privirea, și am căuta să facem uă comparațiune ’ntre ce eram și ’ntre ce suntem, n’am putea decât să ne mândrim. Eram două ferișdre, privite ca vasale. Astăzi suntem un regat pe deplin liber și independinte. Aveam uă oștire privită ca simplă strajă a pământului, și al căreia număr nu-l puteam mări decât cu ’nvoiri din afară. Astăzi, avem uă armată care face fața țărei și de care ne mândrim cu toții, pentru că ea a soiut a dovedi, pe câmpul de bătaie, că vin și demn de viață e poporul român. Ei am guvernați de legi și ’ntocmiri făcute de străini. Astăzi avem legi și instituțiuni eșite din voința nóstru propriă și care nu numai nu ’mpedică aventurile nóstre spre progres, ci le ’ncuragieza, le ajută. Nu întru eram la disposițiunea bunului plac și acum avem una din Constituțiunile cele mai liberale din lume pe care multe popore ne-o rîvnesc. Intr’un cuvânt, în tóte ramurile am făcut progrese, de care avem dreptul a ne mândri, când le comparăm cu mersul altor popore în același timp. Avem legi democratice și liberale. Avem tote libertățile . Avem în fine oă dinastiă ilustră și ilustrată prin faptele săvârșite în capul națiunei. După îndeplinirea în așa scurt timp a unei programe atât de bogată și de măruță, e lucru firesc ca poporul român să aibă încredere în sine și să spere că, și în viitor, se va strecura prin tóte dificultățile și va ajunge la deplinele lui destinate. Ziua de mâne, 2 f Ianuarie, care aduce aminte atâtea fapte mari pate fi cu drept cuvânt privită ca una din cele mai mari serbări naționale. Senatul a proclamat-o deja ca serbare națională. Suntem șirum că și Camera va face astfel și că națiunea, mândră de ea ânsășî, va găsi în acesta serbare noul puteri pentru luptele și evenimintele ce ar mai veni, și pe care nu stă în mâna nóstru de a le înlătura. La unire, pretutindeni s’ajujia cântecul : Ai să dăm mână cu mână Cei cu inimă română SS ’nvîrtim hora frăției Pe pământul României. După douăzeci de ani, și chiar în ziua de 24 Ianuarie, amintim acest cântec, pentru că mare trebuință este de frățiă în interesul generale, spre a resurve cestiunie politice, sociale și economice, de care depinde viitorul și tăria țărei. Preocupări străine cestiunii n’au nici locul, nici dreptul d’a se fi vaci. „ Săteanul, cum jice d. C. A. Rosetti, prin munca și prin sângele séu, a mănținut și mănține moșia cea mică și moșia cea mare.“ Prin urmare, recunoscință și iubire îl datorăm toți. Iubindu-1 pe dânsul, pe noi ne iubim . Ajutându-1, pe noi ne ajutăm. In acesta cji mare, di de gloriă națională, di de care nu ne-am fi putut bucura, déci satanul n’ar fi adus munca și brațul lui vînjos la lucrarea pentru propășirea politică și economică a țărei, facem apel la toți fără osebire de partită politică, d’a se gândi serios la îmbunătățirea stării lui și d’a lucra cu iubire, pentru a-i pune un moment mai nainte în stare d’a se recunosce ânsuși ca cetățean al unui stat liber, la a căruia liberare puternic a contribuit, ca elementul fundamental și cel mai puternic al unei națiuni demne de posițiunea ce are. SERVICIUL TELEGRAFIC Alu AI PRIMTILUI un va» Paris, 3 Februarie. — Lichidațiunea operațiunilor culisei 1) la Bursa de Paris s’a făcut mai bine decât se putea crede. Se citeza numai opt culisieri nesolvabili. Cair, 3 Ianuarie. — Camera notabililor, supt presiunea partitei militare și a amenințărilor colonelului Arabu bei, a trimis un deputațiune Chedivului pentru a’i propune să numesca pe Mahmud pașa Berudi, ministrul actuale de resbel, ca președinte al consiliului. Chedivul a cedat. Deputațiunea se înțelege acum cu Mahmud pașa pentru numirea celorlalțî miniștrii. Cair. 4 Februarie (mieciul nopței). — Noul cabinet s’a constituit cum urmeza : Mahmud pașa Berudi, președinte al consiliului și ministru de interne; colonelul Arabu bei, ministru de resbel; Mahmud bei, ministru de lucrări publice; Abdalallah pașa, ministrul instrucțiunii publice; Facir pașa, ministrul afacerilor străine; Mustafa pașa Fehmi, ministru de justiție, Belgrad, 3 Februarie. — Guvernul șerb a pus sechestru pe tote obiectele și valorile biuroului centrale al Uniunei generale. 1) Locul unde stau cu lisierii, care se deosibesc de agenții de schimb prin aceea că ei nu dau garanția și operațiunile lor sunt anume mărginite. 20 BANI EXEMPLARUT. 14, STRADA. DOAMNEI, 14. Constantinopole, 3 Februarie.—E că testul declarațiunea făcută lui Assim-pașa, primul ministru, de către ambasadorul rus: „Ca răspuns la comunicațiunea ambasadorelui Turciei făcută ministrului afacerilor străine la St. Petersburg, privitore la telegrama trimisă de Sublima Porta la Paris și la Londra, în cestiunea afacerilor Egiptului, ambasadorele Rusiei este însărcinat de guvernul său a declara ceea ce urmeza : „Guvernul M. S. Alesandru III doresce menținerea statului quo în Egipt pe baza arangiamentelor luate mai nainte de Europa și a firmanurilor acordate de Sultani; el este de opiniune că acest statu quo nu pate fi modificat decât printr’oă înțelegere prealabilă între marile puteri și puterea suzerană.“ Ambasadorii Austriei, Germaniei și Italiei au făcut, fiecare în numele guvernului său, aceeași declarațiune identică. Viena. 3 Februarie.— Gazeta de Viena (edițiunea de séra) asigură formal că guvernul austriac n’a fost decât un singură dată în relațiune de afaceri cu Bontoux, președintele Uniunei generale, și acesta atunci când a fost vorba de concesiunea așa numitei Landerbank. Guvernul n’a acordat acastă concesiune societăței Uniunei generale, decât ’ după ce i-a dat tote garanțiile posibile. De altmintrelea, nici un arangjament n’a fost făcut nici nu este proiectat cu 7niunea generală, sau cu Bontoux. Prin urmare aserțiunea, că Uniunea generală s’ar fi bucurat de un monopol în Austria, nu este adevărată. Astăzi, ședință plenară a delegațiunei ungare, în discusiunea creditului a acorda guvernului, cornițele Andrassy a combătut pe d. Keglevici; cornițele Apponyi a apărat ocupațiunea Bosniei și Brzegovinei de către Austro-Ungaria și a luat partea sea de respundere pentru acest fapt. D. Tisza, președintele ministerului ungar, a protestat contra aserțiunii că măsurile militare lui de guvern ar fi îndreptate contra trei mișcări slave în provinciile ocupate, căc.,1 din potrivă, este în interesul monarhhic de a protege desvoltarea individualităților naționale. INFORMAȚIUNI Comisiunea de petițiuni a respins petiți VI IIII Xilituu JL. xi.1 iUllj V Vliv. C.I . vjiv. că Camera nu se póte amesteca în atribuțiunile putere judecătoresc 1. D. Anton I. Arion, condamnat la perderea dreptului la pensiune și incapacitatea d’a ocupa funcțiuni publice pe viață, cerea Camerei a fi reabilitat. TOCMELI AGRICOLE VI. Când nu reü esiste, cel mai bun micidoc d’a-1 vindeca este d’a-1 cunosce bine și ’n tóta întinderea lui D. C. A. Rosetti, preocupat ca totdeauna de trebuința î ntăririi și propășirii națiunii a cercetat necurmat răul care opresce acesta întărire și propășire și-a căutat mijjlacele d’a-l vindeca. Resultatul îngrijirilor și ’ndelungului său studiu a fost supus desbaterii națiunii mai anteisi, și Parlamentului în urmă supt formă de proiecte de lege. Protestări au produs într’uă parte a țereî aceste proiecte, însă protestările neîntemeiate pe fapte doveditore și nepornite din interese generale n’au putut și niciuă dată nu vor putea desființa faptele de strigatare nedreptate, care opresc mersul progresiv al națiunii. Modul cum s’a ’nțeles și practicat, mai cu osebire peste Milcov, legea tocmelelor agricole e unul din aceste fapte. Pe lângă defectele reale ale legii, s’a adaus și un funest spirit de esploatare careîl găsesce, deci nu izvorul, cel puțin încuragiarea, în disposițiunile acelei legi și astfel am văzut și vedem poporațiunea rurală scădând în avere, în putere și inteligință. In fața acestei situațiuni, care nu póte avea de efect decât slăbirea națiunii, ar fi și neuman și nepatriotic d’a sta nepăsători. Din contră, cele mai mari și mai legitime interese naționale ne impun datoria de a lucra cu totă iubirea și stăruința, pentru ca răul se încetecje. D. C. A. Rosetti și-a făcut datoria. Din parte-ne, nu cruțăm nici munca, nici ostenela, spre a ajuta pe orî cine se vede răul în tota goliciunea lui și să puie, ca să ficem așa, degetul pe rană. In acésta lucrare, precum s’a vedut până aci, noi n’am spus vorbe, ci am arătat fapte positive, necontestabile, pe care le-am luat din chiar testele contractelor fise agricole de peste Milcov. Rugând cu stăruință și pe cei care ne combat a face și denși, astfel, adecă a supune țărei nu vorbe de tăgăduire a răului ci fapte — daca găsesc — urmăm a reproduce disposițiuni din contractele agricole de peste Milcov. Sătenii de pe moșiele Bozienî și Ruginosa au, încheiat cu arendatorele acelor moșii, d. Simionovici, un contract pentru cinci ani, în care găsim următorele disposițiuni: — Fiecare locuitor să obligă a lucra de două ori pe fiece an câte 50 prăjini arătură la fiecare pereche de boi sau cai, a căra sămânța și-a o semăna, dator fiind i’a rinune la lucru neîntrerupt vene la sfîrșirea lui. Pentru acesta muncă, arendatorele se obligă a plăti 20 parale de prăjina de a Uitură, adecă 25 i. v. și uă căpiță de fin pentru 50 prăjini. Mâncarea e pe socotela satonului. 7 . Pentru prăjina de prășină lucrată de două ori și culegând, curățind, alegând porumbul în trei calități și cărându-i la coșare, tăind, legând, cărând cocenii și făcându-i ghecii, arendatorele plătesce 11. v. 20 par. de prăjină. Termenul de miijloc al numărului de prăjini ce trebuie să lucreze fiecare sătean este de 40. Prețul acestei munci, după numitul contract, este de lei vechi 60. Mâncarea e tot în sarcina salonului. — Pentru secerișul unei prăjini, făcând snopi, cărându-i, aședându-i în gheciî, despicându-i din nou și făcându-i iarăși, arendatorele plătesce 20 parale. # Pentru 40 prăjini plata este de 20 lei vechi și alt nimic. Pentru acești 20 lei vechi — adecă 7 tei nouî și 41 bani — sutanul e ’ndatorat 7, muncască 11 file de lucrător și 2 file carul, fără se i se dea măcar dencare. — Prăjina de casa se plăteșce—după acest contract — 20 parale, coprinzând colțul finului și chiar al griului, strîngereai căpițe, cărarea, clădirea clăilor, îngrădirea lor cu lemne pe care sătenii trebuie și le taie ei însăși, să le care și să facă gardul. Acesta muncă e prețuită în contract leitelii 20, adecă 7 1. n. și 41 bani. Ea, a.1 irii.,* .. «o.mielor, oaraLuI ioi Alierea gardului, nu se pote săvârși decât în 11 dile cu manele și 2 cu carul. E are uă plată drepta ? Mâncarea e tot în sarcina muncitorului. In resumat, eco situațiunea ce acest frățesc contract crează sătenilor după contract prețul real lei vechi lei noul 0 prăjarat 25 30 0 „ prășilă 20 29 0 „ secere 20 17 0 „ cosă 20 20 851. v. în loc de 961. n. Acest contract dă pe față uă nouă lăture a cestiunii; îngagiamintele sătenilor trec din mână în mână; sătenii se vend ca uă materiă comerciabilă. Mai mult decât atât , în el găsim urmatorea disposițiune finală : „In cașul când ar interveni vre uă lege care să modifice ’n total sau în parte legea aflată în ființă a tocmelilor agricole, pentru noi acea lege nu va avea nicî-uă aplicare până la espirarea și esecutarea ’n total a acestui angagiament. “ Ce ’nsemne dá are acastă disposițiune ? Este legal, este moral ca, prin convențiuni particulare, un număr de cetățeni să fie îndatorați a se pune ’n revoltă în contra legii ? Ne mulțămim d’uă cam dată a pune acesta întrebare, asigurați că faptul atât de grav ce semnalăm, găsesce ’n sine desaprobarea cea mai energică. Contractul dintre d. Iordache Dimitriu și locuitorii din comuna Uscați (județul Nemțu) prevede următorele prețuri mai reduse chiar decât cele din contractul de sus- 50 bani prăf de prășilă 17 „ „ secere 17 „ „ casa și la fiecare falce de casa două stambele de porumb. Prețurile acestea sunt departe de a resplăti munca și ușărea instrumentelor, totuși în ele intră și hrana lucrătorilor. Găsim în acest contract uă disposițiune care ’nlătură tóte obiecțiunile ce s’au făcut în contra disposițiunii proiectului d-lui Rosetti privitóre la ’ngagiarea de lucrători în socotela celor ce nu și-ar respecta îngagiamentele sau la despăgubirea pe calea justiției pentru stricăciunile causate din neeșirea muncitorilor la lucru. S’a cris că un asemene disposițiune ar pune agricultura ’n primejdia. Afirmarea e neexactă și dovada o găsim în contractul de care vorbim. E că ce citim în el : „La cas când nu vom urma cu muncile DUMINECA, 24 IANUARIE 1882. Luminează-te și vei fi. ABONAMENTE: In Capitală și districte, un an 48 lei; $ese luni 24 lei; trei luni 12 lei; nă lună 4 lei. Pentru tote țările Europei, trimestrul 15 lei. A se adresa IN ROMANIA, la administrațiunea diarulul și oficiile poștale. LA PARIS, la Havas-Laffite et C-nie, 8, place de la Bourse. LA VIENA, la d. B. G. PopovicI, 15 Fleischmarkt. IN ITALIA, la d. dott. Cav. Gustavo Croce, Via San Francesco da Paola (N. 0.) 15, Genova. — Articolele nepnblicate se ard — agricole prevăzute ’n dreptul fiecăruia, d- Dimitriu este ’n drept a îngagia alți muncitori pe conta nostru, decă va găsi, or la cas contrari ü suntem datori a despăgubi pe d. Dimitriu de tóte daunele și stricăciunile ce s’ar causa ’n tot soiul de recoltă din a nostră neurmare sau îndărătniciă, fără să ne putem apăra ’naintea oricărei autorități competente. “ Negreșit că este eficace acesta disposițiune, căci astfel d. Dimitriu n’ar fi ’nscris-o ’n contract. De ce atunci se crede că generalisarea acestei măsuri ar fi peirea agriculturii , FRANCIA Declarațiunea guvernului francez a fost bine primită de presa moderată, și rea de cea radicală, care nega guvernului dreptul d’a amâna revizuirea Constituțiunii votată de Cameră. La République franquise batjocoresce acest chip d’a respecta autoritatea Camerii și voies ce a dovedi în mod cuviincios și ironic că programa cabinetului este copiată în parte după aceea a d-lui Gambetta, ér restul conține numai părți comune. In curând se vor face interpelări în privința revizuirii, a politicei bisericesci și a lucrărilor publice. De altă parte Neue freie Presse publică urmatorea telegramă ce i se trimite din Paris cu data de 1 Februarie . Circulara d-lui Freyeinet către represintanții Franciei în străinătate va exprima intențiunile pacinice ale noului guvern, cu dorința de a resolve cestiunile din afară lăsate în suopens de cabinetul trecut. Guvernul va fi interpelat în Cameră pentru amânarea revizuirii Constituțiunii, și este prea probabil că el va rămâne în minoritate. AUSTrO-UNGARIA Neue Freie Presse, vorbind în edițiunea sea de séri de la 1 Februarie despre desbaterile din delegațiunile austro-ungare și despre situațiunea din Sudul Dalmației, din Bosnia și Herzegovina, scrie urmatorele : Discuțiunile amănunțite din comisiunile ambelor delegațiunî n’au aruncat că lumină tocmai înveselitore asupra situațiunii Mai ales din desbaterile comisiunii delegațiunii austriace resultă că delegații au dobândit, din declarațiunile guvernului comun, convingerea că nu este nici cum e sclus pericolul unei complicațiuni internaționale, și cele emise de comitele Kalnoky dovedesc că însuși guvernul este forte îngrijat de situațiune. Acesta este cuvântul negreșit pentru care nu s’au isprăvit ieri desbaterile, ci vor urma și astă<R Astă sară se va discuta în comisiunea bugetară și cestiunea creditului de opt milione și, după opiniunea ce domnesce prin cercurile membrilor comisiunii, nu mai este nici uă îndoială că stânga nu va face nici oă propunere pentru sporirea acestui credit, ci va cere ca guvernul, la pas când s’ar ivi uă nouă trebuință , să convoce ârăși delegațiunile. In desbaterile comisiunii delegațiunii ungare au produs efect mai cu deosebire atacurile violenți aduse de partizanii cei mai devotați ai primului ministru d. Tisza contra administrațiunii bosniace, care se zice că este singura causă a insurecțiunii. Se pare că d. Tisza ține forte mult a concentra atențiunea publică asupra administrațiunii bosniace, în capul căreia se află un protivnic al polițcei de ocupațiune, spre a o distrage de la faptul ocupațiunii, pentru care i se póte atribui uă mare parte ministrului-președinte ungur. DIN ZIARUL „CARITATEA“ CUGETĂRI I uita c’a fost intim cu cineva este una din cele mai mari greșeli ce omul póte comite. Lingușirea este omagiul ce un spirit mic aduce unui alt spirit mic. Poetul și paianjenul își scot firul din pântecele lor pentru a zidi locuinți aeriane. Uă critică bună este uă biciuire care te face se te-arunc înainte și să câștigi cursa. Uă critică rea este uă piedică rea pusă care te face se te-abați. ... Uă femee ne ’nțelesă este aceea care nu ’nțelege pe cele-lalte. .. Bunătatea tinereții este îngeresca. Bunătatea bătrâneții este divină. ... Trebuie inimă pentru a judeca calitățile cuiva. Trebuie spirit pentru a-i suferi defectele. Meritul e rareori recunoscut și mai rar încă răsplătit. Isbenda totd’auna. Carmen Sylva. A stima, a respecta ș’a iubi pe sătenii români. A lupta pentru a’i face să dobândesc o instrucțiune și deplină dreptate nu este, pentru bărbații din clasele instruite și avute, uă virtute și nici chiar un merit. Ce virtute este de a iubi cineva pe cel care, prin muncă și prin sângele său, a menținut și menține moșia cea mică și moșia cea mare. Ce merit este de a lupta pentru a se da cu frățietate dreptate celui care o are, pentru a opri pericolele ce decurg pentru toți, când omul este silit să-și facă însuși dreptate. C. A. ROSETTI. BUCURESCI, 21 IANUARIE 1882. Ori de câte ori s’a ivit vre-uă nenorocire în tord, Presa din România s’a grăbit a da puternicul său concurs comitetelor de ajutare ce se formau din tóte părțile. Ense, fără legături între ele, diferitele organe ale Presei se margineau a reproduce comunicările ce li se făceau. Am simțit cu toții atunci nevoia d’a ne întruni, d’a ne forma in Comitet, ca se putem avea și noiuă inițiativă, și să fim în stare d’a întrebuința pentru binele celor care sufer, puternicul instrument de care dispunem. Uă ceastnnc s’a presintat: Arderea circului SUrembier. Am venit la cea d’anteia chiemare ce ni sa făcut; am ales delegați, suptscripțiuni s’au deschis, și că serbare s’a organisat. Am făcut apel la cele d’alte comitete, și ele ne-au dat binevoitorul lor sprijin. Succesul Serbării de astăzi dovedesce că nu ne am înșelat. Despărțită pe tărâmul politic, Presa trebuie să remână unită pe tărâmul carității, sigură că într’acesta va fi totd’auna represintanta credinciosa a simțimintelor națiunei. Comitetul Presei. " ■ ------*— Comitetul d-lor patroness al serorei Presei Tombola. D-na Th. Aman. » Argitoianu. » I. Câmpineanu. „ Elena Cornescu , Dabija. , Halfon. » I. Lahovari. » N. Manolescu. s Radu Michaiu. s P. Millo. » Maria C. Polysu.s Socec. » Stătescu. I Ovessa. » M. Pherichyde. » Ch. Pherichide. D-ra Ecat. Butculescu. » Z. Butculescu. j Socec. » A. Tătăranu. , M. Tătăranu. "Verul,cerea. Florilor D-na M. Bâscoveanu. „ B. Brătianu. „ B. Boerescu. , S. Candiano-Popescu. D-ra Catargi. » Ana Crețeanu. 5 Anna Damé. D-na G. O. Gârbea. , Gr. Ghyka. » Keppich. » Simeon Lahovari. » Missir. » C. H. Stoicescu. „ Luisa Van Saanen. rnfiafe.t dort Sală. Princesa G. Bibescu. D-na C. Bălăceanu » G. Cantacuzino. » M. Fălcovanu. Princesa Ferd Ghyka. D-na J. Lahovary. Al. Moruzzi. , Populeanu. , Ștaicaru. , Coralie Săvescu. „ G. Stoicescu. ” Marie Soutzo.