Romanulu, iunie 1882 (Anul 26)
1882-06-25
20 BANI EXEMPLARUL REJUROTIUNEI A. SI ADMINISTRATIUNEA 14, STRADA DOAMNEI, 14. ANUL AL XXVT-LE F Voiesce și vei putea ANUNCIURI. Biniaila HO litera petit, pagina IV............................ 40 bant Deta „ „ „ pagina III. .... . 2 lei — A 8« adresa : IN ROMANIA, la administrațiunea ziarului, 1jA PARIS, la Havas, Laffite et C-nie, 8 Place de la Bourse, LA LONDON, la G. L. Daube et C-nie, 130, Fleet Street E. C. LA VIENA, la domnii Haasenstein și Vogler, Walfischgasse 10. A FRANCFORT, S. — M. G. L. Daube et C-nie, pentru Germania, Belgia, Olanda, Elveția și America. —Scrisorile nefrancate se refusă — VINERI, SAMBATA, 25, 26 IUNIE 1882 Luminează-te și vei fi. ABONAMENTE: la Capitală și districte: un an 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tote țările Europei, trimestrul 16 lei. A se adresa IN ROMANIA, la administrațiunea ziarului și oficiile poștale LA PARIS, la Havas-Laffite et Cune, 8, place de la Bourse LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15 Fleischmarkt. IN ITALIA, la d. dott. Cav. Gustavo Croce, Via San Francesco da Paola (N. D.) 15, Genova. — Articolele nepublicate se ard — 25 CIREȘAR , 7 CUPTOR Evanimentele se agravază din ce în ce mai mult în Egipet. Neliniștea colonilor europeni a ajuns la culme; N* Francesii, Englesii, Italienii, Germanii, toți fug temendu-se de un măcel general. Se cjice că Arabi-pașa împarte pe ascuns arme și pregătiri de împotrivire se fac în tote părțile. La Alecsandria ele au mers așa de repede, încât comandanții flotelor engleze și franceze au început a se îngriji: ei au comunicat guvernatorului că , dacă nu va înceta îndată lucrările de apărare ce s-au început, bateriele flotelor vor bombarda forturile. Situațiunea este dar farte încordată 1 și scirile cari sosesc din Constantinopole arătă că Porța a început a re-cunosce că a apucat uă cale care numai folositare nu ’i pate fi. Deja se vorbesc o două schimbare a cabinetului otoman și de aderarea Porții la conferință. Francia și Englitera sunt gata a interveni; conferința pare dispusă a învoi acestă intervenire. Italia pare doritóre a o ajuta și, tote ne fac a crede că principele de Bismarck nu 4e va vedea cu supărare pe aceste trei puteri luptându-se costă la costa pe acest colț de pământ african, unde mai tânziii se vor nasce probabil cele mai mari cause de desbinare între densele. Cu tote acestea cată se notăm aici un propunere care, după corespondintele diarului le temps, este sprijinită de Germania: chiemarea lui Arabi-pașa la Constantinopole. Acestă propunere ar fi cea din urmă speranță a consilierilor Sultanului, care neputând fséa nevoind să privască pe fostul colonel ca un rebel, îl chiamă ca amic, promițându-i mari onoruri. „S’au comis trei greșeli, dice corespondintele : Nota Khedivului, ultimatul și trimiterea platonică a flotelor la Alecsandria. „Nimic, adauge el, de cât plecarea lui Arabi n’ar contribui mai mult a șterge trecutul, a degagia tote responsabilitățile și a crea oă situațiune nouă. „Cu Arabi ar dispărea capul revoluțiunii, acela, care, ascult moi de propriile sale simțiminte sau de influințele venite de la Constantinopole, s’a făcut inițiatorul râului. „Vă dată la, Constantinopole, se crede c’ar fi ușor de a-1 reține acoperindu-1 cu onoruri sau altfel; în timpul lipsei lui ar fi apoi lesne a va constitui în Egipet un guvern tare, energic, dând pentru viitor garantele cele mai seriose, din puntul de vedere al desvoltării lui interne și al înfrasmamintelor sale din afară.“ O . După părerea nostra, tote aceste nu sunt decât nisce stranie ilusiuni ale Porții. Un viitor apropiat ne-o va dovedi. Pene atunci se constatăm că Italia a voit sa stabilescă dreptul său de a interveni ca putere interesată în afacerile Egipetului, terminând repede cu cestiunea Assabului, care era de câtva timp pendinte și amenința se deschidă un conflict între Englitera și Italia. Le reamintim acastă cestiune în câteva cuvinte. Stațiunea comercială Assab a fost, la început, ocupată deuă Companiă italiană, care a stabilit acolo un deposit de cărbuni. Acesta Companiă intrase în relațiune cu indigenii și le cumpărase pământuri. Guvernul italian rescumpăra drepturile Companiei și se suprstituiiei. Englitera, pentru care Assabul ar putea se devie periculos, se grăbi a protesta. Dar Italia o asigura că stațiunea va remânea curat comercială și nu va fi transformată într’uă stațiune militară. Cabinetul englez a luat act de acesta, declarațiune și conflictul a fost înlăturat. Remânea casă Turcia, care se privesce ca stăpână peste Arabia și peste Egipet. Egipetul din parter revendică aceleașî drepturi pe tot țărmul african al Marei Roșie și al Canalului. Guvernul italian s-a adresat dar și Turciei și Egipetului, spre a le comunica luarea în posesiune a Assanului, precum și îngagiamântul ce luase față cu Englitera. După obiceiu, nici Turcii, nici Egiptenii n’au răspuns, și, precum a spus-o mai deună din. Mancini în parlament, guvernul italian, fără a aștepta mai mult, a notificat consulului său în Egipet că se va lipsi de răspuns și că se va stabili la Assab. După proiectul presintat în parlamentul italian și votat în aceeași ședință în care s’a presintat, stațiunea Assab va fi uă dependință a ministerului afacerilor străine. Ea va fi administrată de un comisar regesc. In timp de treizeci ani ea va fi scutită de bir, va avea un port franc. Guvernul italian va avea facultatea de a face concesiuni de pământuri tuturor companiilor sau particularilor din tote națiunile , și de a încheia convențiiuni cu suveranii vecini. Codul italian se va aplica Italianilor. Religiunea și obiceiurile indigenilor se vor respecta și legile lor se vor aplica în marginile ordinei publice și ale moralei universale. Proiectul a fost discutat și votat într’uă oră, guvernul și parlamentul recunoscând astfel cât de însemnata este resolvarea acestei cestiuni într’un sens care pune pe Italia alături cu Englitera și cu Francia în cestiunea egipteană. Se scie că Italia este în cei mai buni termeni cu Germania. Este der permis cumva a se întreba deca actul de energie al guvernului italian în cestiunea Assabului n’a fost îndemnat și chiar inspirat de la Berlin. E că dor trei mari puteri, Engliteza, Francia și Italia care, în fața descompunere în care cade Egipetul, caută fiecare a-și legitima un drept la intervenire, pentru a-șî întemeia pote în urmă și dreptul la moștenire. Este anevoie de prevăzut însă în ce mod se vor împăca aceste diverse aspirațiuni într-un mod practic. Cestiunea ne pare de natură a da naștere la multe complicațiuni viitore și a ocupa mult timp pe cele trei puteri pe pământul african. Englizerei precum de exemplu Scoțiaul Duce de Buccleuch ia parte în Camera lordilor ca comite de Doncaster și Irlandesul Maryquis de Meath are scaun în parlament ca lord Chaworth. Prin curtenie se dă titlul de lord și de lady fiilor și fiicelor de pair. Astăzi nu se mai crează lord ai Scoției, dar Irlandesii trebuie să fia cel puțin 100 la număr, ci cei ai Englitezei numeral lor este nemărginit. Sunt membri ai Camerei de sus: Lordi (Archiepiscopit Englite- | ... rei și Galei. . . 2)2b spirituali I Episcopii .... 24 j I Pairi de sânge rigai. 5 i I Duci...................21 j j MarquisI . . . . 191 Lordi J ComțI (Earls) . . 115(477 timporali j Vicomiți . . . . 25 Í Total. . . 503 Mai sunt și 7 pairese (peeresses) prin dreptul lor propriu, prin creațiune sau prin moștenire. Arhhiepiscopul de Canterbury urmeză la rînd îndată după ducele regal cel mai tinér, după densul archiepiscopul de York, și apoi Lordul cancelar (Lord chancellor) ; rîndul episcopilor este în capul Baronilor ant diü cel de Londra urmat de cel de Durham și de Winchester. Regina pote face câți episcopi voesce, case numai 26 au scaune în camera lordilor. IV Camera Comunelor. Camera comunelor sau Camera de jos (Lowerhouse) se compune de deputați aleși ca se represinte poporul în parlament. înainte de 1832 și de 1867 erauă mare neregularitate și mulțime de abuzuri în alegeri și represintațiune, orașe și burgade fără importanță, burgade putrede cum le numea (rotten boroughs) trimiteau câte două deputați, pe când orașe industriale și comerciale ca Manchester, Halifax și Birmingham nu aveau nici un deputat. Astăzi pentru a fi înscris alegător într’uă burgadă, trebuie se fiă în vârstă legiuită, se nu fiă lovit de incapacitate, la 15 iulie a anului să fiă de două sprezzece luni aședat în burgaiă ca proprietar fiă ca chiriaș și să fi plătit tacsele pentru săraci. Pentru a vota pentru un represintant de județ sau comitat (coventy) deosebit de însușirile de mai sus se plătescă contribuții de 12 lire cel puțin. Trei deci și opt de burguri c uă poporațiune de cel puțin 10.000 de locuitori la recensământul din 1861, trămit câte un represintant în Parlament deosebit de cele care trimit câte două. Chelsea 2 membri; Dorlington, Hartlepool, Stockton, Gravesend, Burnley, Staleybridge, Wednesbury, Middlesborough, Dewsbury câte uuul. Mancester și orașele Liverpool, Birmingham și Leedstrimit câte trei represintanți, universitatea Londrei are un represintante ales de toți acei care au grade universitare și îndeplinesc condițiunile de capacitate și de etate. Comitatele împărțite sunt: In fiecare comitat judecătoriele de pace In fiecare comitat judecătoriele de pace desemnă biurourile de votat.In capitală, print-un act al parlamentului din 1878 orele de votat sunt de la 8 a. m. pene la 8 p. m. în burgurile următore ale orașului : Londra, Westminster, Chelsea, Finsbury, Greenwich, Hackney, Lambeth, Marylébone, Southwark și Tower Hamlets. Procederile în alegeri fiind forte minuțiose, vor face obiectul unei epistole deosebite. Camera Comunelor să compune acum de 652 membrii Englitera și Gala, 52 comitate și insula de Wight.....................187 membri] 200 orașe și burguri . 297 „ 489 : 3 universități. . . 5 „ J Scoția : 33 comitate .... 32 „ ] 22 orașe și burguri 26 „ , 604 universități . . . 2 „ J Irlanda : Verificarea titlurilor și contestațiunile asupra validităților în alegeri se făceau mai nainte de plenul Camerei, mai în urmă s’a conferit unei comisiuni alesă de Cameră. Acum ensc s’a dat în atribuțiunea înaltei curți (supreme Court of judicature) care prin judecătorii iei cerceteză petițiunile și reclamațiunile în contra alegerilor. Acele petițiuni se îndrepteza la comitatele, orașele sau burgurile pentru alegerea cărora se cere invalidarea. Deputatul este exclus din Cameră dacă se dovedesce că el sau aginții săi, cu soirea sea au făcut frauda, corupțiune sau influință illicită pentru a dobândi voturi, sau dacă s’ar dovedi c’au votat omeni fără drept, cari do s’ar fi abținut ar fi asigurat alegerea altui deputat. 1 Cheshire de Nord I Baroni............ 2481 Lordi ai Irlandei. . 28 Pairs Scoțianî . . 16 Cheshire , „ de M.di 1 „ de mijloc, 1 Derbyshire de Nord Derbyshire , „ de Sud 1 ,, de Răsărit I Devonshire de Nord „ de Sud „ de Răsărit f Essex de Nord West Essex „ de Nord Est ( „ de m. Zi ( Lancashir de Nord , . I „ de N. E. N. Lancashire ’’ de Sud Est ' „ de S. W. ( Lincolnshire de N. Lincolnshire „ de S. { „ de miZloc [ Norfolk de W. Norfolk „ de N. E. I „ de S. E. [ Somerset de E. Somersetshire j „ de W. I „ de miZloc I Staffordshir de N. Staffordshir „ de W. I „ de E. „ , ,, East Surrey Í Surrey de E. j ^ de miZloc í Divisiunea de N. Yorkshir „ de miZloG \ „ de Sud. 32 comitate .... 64 „ ] 33 orașe și burguri . 37 „ 103 1 universitate . . . 2 „ 1 Total : 652 Asemenarea între origina instituțiilor constituționale la Români și la Anglo-Saesoni (1) Camera lordilor scü Pairilor (house of lords of peers), se numesce și camera de sus a parlamentului (upper house), are rind îndată după corona, fiind a doua stare a regatului. înainte de unire, Engliteza, Irlanda și Scoția aveau fiecare parlamentul, sau adică Camera sea de lordi; acum există un singur parlament pentru câte și trece țările. Pairii Irlandei sunt pe vieță și aleși de lordii Irlandei, acei ai Scoției sunt aleși pentru fiecare parlament și nu sunt pe vieță. Atât pairii Scoțieni cât și cei Irlandezi, care nu au scaun în parlament, se bucură de tote drepturile și prerogativele clasei lordilor. Unii dintre denșii au titluri englesesci și afi scaune în parlament ca Patria. III Camera lordilor A se vedea Românul de la 16 și 20 Iuniü. SERVICIUL TELEGRAFIC al agenției havas Londra, 5 Iubi.— Camera Comunelor.— Str. Ch. Dilke, respundând d-lui Cross re- Lii, la armarea fortificațiunilor de la Alecsandria, dice că pate numai a anunța Camerei că amiralul Seymour a primit nouă instrucțiuni care vor fi suficiente pentru a face față la tote eventualitățile. D. Gladstone, respungând lui sir Northcote, dice că n’a primit informațiuni recente din Alecsandria, care să fiă de natură d’a tulbura liniștea opiniunii publice. Londra, 6 iulia.—Activitatea merge mereu sporindu-se în arsenalul din Woolwich; tóte manufacturile d’arme în Englitera îndoiesce furniturile lor. A<jî, 17 regimente de infanterie și 3 regimente de cavalerie sunt gata a pleca. The Times constată că cu tote peripețiile actualelor eveniminte, acordul persistă între Francia și Englitera; adaogă că, dacă uă intervenire în Egipet e necesară, stogurile francese vor fîlfîi alături cu stogurile englezesce, dar că răspunderea intervenirii va aparține mai cu sumă Engliterei. El termină astfel articolul șeii : „Francia și Englitera, mereu aliate și amice, o vor rămâne pene în sfîrșit“. The Times confirmă noutatea care arătă că amiralul Seymour va opera dacă Egiptenii continuă a face preparative militare amenințătore pentru flotă. Londra, 6 Iuliü, 3 ore 20 m. — Ziarele englese publică depeșa urmatore : Alecsandria, 6 Iuliü. — Amiralul Seymour, înainte de a trimite cererea sea formală guvernului egiptean pentru a face se înceteze lucrările de fortificațiune de la Alecsandria și înarmările, va aștepta până ce toți naționalii englezi se vor fi îmbarcat. Ei se îmbarcă acum cu mare grabă. Circulă scomptul că Arabi-pașa face a se distribui în secret arme poporațiunii indigene. Londra, 6 Iulie, 5 ore 35 m. — Se telegrafieză din Alecsandria (ziarului The Times, că amiralul Seymour a trimis guvernatorului din Alecsandria un ultimatum în care zice că, daca lucrările de fortificațiune nu vor înceta, va bombarda imediat forturile. Londra, 6 iulie, 7 ore 50 m. — Camera Comunelor. — D. Gladstone zice că guvernul n’are intențiunea d’a cere un credit pentru operațiunile militare în Egipet, fiindcă nu există actualminte în Egipet un situațiune care se justifice asemenea măsură; dar declară că, daca situațiunea cere uă intervențiune armată din partea Englitezei, guvernul va informa îndată Camera. Primul ministru adaugă că starea de lucruri ce domnesce în Alecsandria nu s’a schimbat. Alecsandria, 5 Iulie.—Guvernul egiptean face a se desminți că are intențiunea de a închide portul. Garnisona din Alecsandria a primit uă i întărire de 2000 omeni. Roma, 5 Iulia.— Agenția Stefani declară că noutatea dată de Agenția Havas relativ lasă intervenire eventuală în Egipet de trupe combinate ale Franciei, Englitezei și Italiei, e fără nici uă basă în ceea ce privește pe Italia. Roma, 6 Iulia. — Diarele anunță că sindicul Romei, reținut de lucrări importante, nu va putea să merga la invitațiunea ce a primit de a asista, la 14, la inaugurarea municipalitații Parisului. Belgrad, 5 Iulie.—După închiderea Skupcniei, Regele a primit pe toți miniștrii și le-a mulțămit de succesele obținute în lucrările lor cu Adunarea; a recunoscut mai cu sema serviciile d-lui Mijatovici, ministru de finance, Paris, 6 iulia. — Camera deputaților. — D. de Freycinet, respundând la oă întrebare a d-lui Lockroy asupra pregătirilor militare ce face actualminte Francia, (zice că aceste pregătiri nu întrec marginea precauțiunilor necesare cerute de situațiune, și adaugă că, dacă Francia intervine în Egipet, acesta nu va fi fără consimțimentul oamenilor. Constantinopole, 6 iuliü.—In ședința sa de ieri, Conferința a discutat termenii invitațiunii ce va adresa Turciei pentru ca densa să intervie în Egipet. Proiectul de invitațiune menționeză menținerea statului-quo-ante, respectul îngagiamintelor internaționale și limita duratei ocupațiuneî turcescă. O nouă ședință se va ține asta de, în care se crede că Conferința va lua o hotărîre definitivă. Disposițiunile Porței în privința Conferinței s’au îmbunătățit într’un mod însemnat. Constantinopole, 6 Iulia. — Visite dese făcute de trimișii Palatului pe la diverse ambasade, mai cu semn la cele ale Englitezei și Germaniei, precum și alte indicii, fac a se crede că Porta e dispusă a reveni asupra refusului seu de a participa la lucrările Conferinței. Oă mare emoțiune domnesce aici în cercurile politice în urma feței ce iau afacerile din Alecsandria. Tot e vorba despre o schimbare ministerială, se crede în favorea lui Server-pașa saü Kadri-pașa sau Said-pașa, actualminte ministru al afacerilor străine. Washington, 6 Iulie.Senatul american a ratificat tratatul de comerciu pe care România l-a încheiat cu Statele Unite. La 28 Mai, d. Malet, consulul englez din Alecsandria, scrise că singurul mijloc pentru restabilirea ordinei, pe care pare să-l recomande, este un repede intervențre turcescă. Tot în aceeași zi, după amiadi, d. Malet telegrafia că garda de la palatul Kedivului a fost îndoită, dându-i-se în același timp ordinul de a împedica pe Kediv se iesă din Palat, eventual să tragă asupra-i când s’ar încerca să iasă. Acesta s’a întâmplat în ziua când ulemalele siliră pe Kedir a numi din nou pe Arabi-pașa ca ministru de resbel. DIN AFARA ENGLITERA Cartea albastră englesă, publicată la 4 Iulie, conține 154 de peși, care ajung până la data de 31 Mai. La 31 Mai lordul Granville scrise că Francia și Englitera nu sunt conduse în Egipet de cuvinte de ambițiune, ci de dorința de a apăra acolo interesele tutor națiunilor, precum și autoritatea medivului, astfel precum a fost stabilită prin firmanele Sultanului recunoscute de Europa. Ele n’ar fi propus nici uă dată uă desbarcare de trupe séu uă ocupare militară a Egipetului. Engliteza cugetă ca, îndată ce va fi restabilită ordinea și asigurat viitorul, să lase Egipetul în pace și să rechieme vasele. Daci, contra așteptărilor iei, va fi imposibilă uă soluțiune pacinică, atunci Englitera voiesce a discuta cu celelalte puteri și cu Porta măsurile pe care puterile de Vest le vor crede mai bune. La 26 Mai lordul Granville adresa lordului Lyons, ambasadorele englez la Paris, un notă în care zice că puterile de Vest trebuie să se unesca cu tóte puterile, ca acestea împreună să ruge pe Sultan, ca suveran al Egipetului, să pună la disposițiunea Kedivului un număr suficiente de trupe pentru restabilirea ordinei. Aceste trupe, pe timpul șederii lor acolo, vor trebui să fie supt ordinile Kedivului. Sultanul va trebui să dea asigurarea positivă că aceste trupe vor fi întrebuințate numai pentru menținerea statului quo și că nu se vor amesteca în libertățile Egipetului. Trupele vor trebui să nu rămână mai mult ca să lună în Egipet, afară numai deca Kedivul va face să cerere contrarie cu consimțimântul tutor marilor puteri, sau al puterilor de Vest ca represintante ale lor. Cheltuielile espedițiunii vor fi suportate de Egipet. AUSTRO-UNGARIA Festi Napló, vorbind despre reforma pe care guvernul austriac voiește s-o introducă în armată, scrie următorele : Politica de ocupațiune n’a isbit numai în Constituțiune, ci a atacat chiar și organisarea armatei. Ea silesce pe ministerul de resbel se propună că reformă, care nu mulțămeșce pe nimeni, a cărei esecutare, din puntul de vedere militar, nu corespunde cu sacrificiile pretinse și la a cărei efectuare ministerul de resbel n’a fost condus de concepțiunea unei reforme mari ci numai silit de anormalitățile provocate de politica bosniacă. Reforma plănuită tulbură organisațiunea militară de pene acum. Ea aduce reservele în serviciul activ și sporesce cheltuelele armatei. Și când va fi aplicată acesta reformă, astfel precum este plănuită, ea nu va putea fi esecutată chiar de la cel d’ânteia pas. Supt apariția unei stări de pace, ea introduce pentru totdeuna uă sporire a stării de resbel și causeză in fiecare anadrose însemnate de cheltueli, pe când puterea financiară a poporelor monarhice nu pute se suporte nici măcar actualele cheltuelî. împărțirea teritorială și strămutarea trupelor tehnice în Ungaria sunt numai vă dulce otravă cinici de cum uă concesiune reală. Opiniunea publică din Ungaria nu cere sistema teritorială, ci pretinde ca sistema teritorială să însemneze împărțirea în două a armatei comune și garnizonarea pentru totdeuna a trupelor ungare în țara lor. Opiniunea publică din Ungaria nu dă însemnătate trupelor tehnice decât numai atunci când acestea s’ar compune în total sau în cea mai mare parte din Unguri. Să se acorde aceste concesiuni, și în fine se înțelegă că fără trupe tehnice nu pute să existe armata ungară de honvedi. TURCIA Uiarul Vasiit de la 1 Iuliu se esprimă astfel asupra conferinței . Represintanții puterilor vor ține astă dică nouă ședință. Personele care sunt în curentul Gestiunii cred că desbaterile conferinței nu vor ține mai puțin de două luni și cu tot acest lung termen, conferința nu va ajunge la nici un resultat. Toți ambasadorii nu fac decât să repete, în convorbirile lor, părerile lor de roü, pentru neparticiparea sublimei Porți și se reînoiesca asigurările lor că întrunirea conferinței n’are nici un scop ostil guvernului imperial. Să asigură că ideia domnitore la ambasadori este trebuința unei ocupațiuni turcescă. Acestă idee să fice că au sprijinit și că vor urma a sprijini pe lângă guvernul imperial. Oricum ar fi este învederat că în acesta cestiune Sublima Portă nu va lucra decât conform cu drepturile și interesele sale, RUSIA Fester Lloyd publică următorea telegramă din Petersburg, cu data de 3 iulie . Se urmeza mereu cu arestările și, cu tote asigurările date de Mesagerul guvernului, că sunt deja arestați capii cei mai însemnați ai nihiliștilor, totuși temerile sunt forte mari. In Peterhof se iau din ce în ce mai aspre măsuri de siguranță; aici, ministrul Tolstoi a găsit de trebuință să se împresare două gardă cu totul specială, și causa pentru acesta ar fi numerosele scrisori amenințătore. In aceste din urmă căile au fost eră șî arestați mulți oficiali de marină, douî oficiali de ulani șiuă femee, care împărțiau proclamațiuni prin grădina de vară. Amicii comitelui Tolstoi voiesc a sei că el voesce a primi în programa seară represintarea claselor pe base conservatore. De câteva zile se vede u mică schimbare în politica rusască față cu cestiunea egiptenă. Nu dor că,