Romanulu, iunie 1882 (Anul 26)

1882-06-25

20 BANI EXEMPLARUL REJUROTIUNEI A. SI ADMINISTRATIUNEA 14, STRADA DOAMNEI, 14. ANUL AL XXVT-LE F Voiesce și vei putea ANUNCIURI. Binia­ila HO litera petit, pagina IV............................ 40 bant Deta „ „ „ pagina III. .... . 2 lei — A 8« adresa : IN ROMANIA, la administrațiunea­­ ziarului, 1jA PARIS, la Havas, Laffite et C-nie, 8 Place de la Bourse, LA LONDON, la G. L. Daube et C-nie, 130, Fleet Street E. C. LA VIENA, la domnii Haasenstein și Vogler, Walfisch­gasse 10. A FRANCFO­RT, S. — M. G. L. Daube et C-nie, pentru Germania, Belgia, Olanda, Elveția și A­­merica. —Scrisorile nefrancate se refusă — VINERI, SAMBATA, 25, 26 IUNIE 1882 Luminează-te și vei fi. ABONAMENTE: la Capitală și districte: un an 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tote țările Europei, trimestrul 16 lei. A se adresa IN ROMANIA, la administrațiunea­­ ziarului și oficiile poștale LA PARIS, la Havas-Laffite et C­une, 8, place de la Bourse LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15 Fleisch­m­arkt. IN ITALIA, la d. dott. Cav. Gustavo Croce, Via San Fran­cesco da Paola (N. D.) 15, Genova. — Articolele nepublicate se ard — 25 CIREȘAR , 7 CUPTOR Evanimentele se agravază din ce în ce mai mult în Egipet. Neliniștea colonilor europeni a ajuns la culme; N* Francesii, Englesii, Italienii, Germa­nii, toți fug temendu-se de un măcel general. Se cjice că Arabi-pașa împarte pe­­ ascuns arme și pregătiri de împotri­vire se fac în tote părțile. La Ale­­csandria ele au mers așa de repede, în­cât comandanții flotelor engleze și franceze au început a se îngriji: ei au comunicat guvernatorului că , dacă nu va înceta îndată lucrările de­­ apărare ce s-au început, bateriele flotelor vor bombarda forturile. Situațiunea este dar farte încordată 1 și scirile cari sosesc din Constantino­­pole arătă că Porța a început a re-­­­cunosce că a apucat uă cale care numai folositare nu ’i pate fi. Deja se vorbesc o două schimbare a cabinetului otoman și de aderarea Porții la conferință. Francia și Englitera sunt gata a interveni; conferința pare dispusă a învoi acestă intervenire. Italia pare doritóre a o ajuta și, tote ne fac a crede că principele de Bismarck nu 4e va vedea cu supărare pe aceste trei puteri luptându-se costă la costa pe acest colț de pământ african, unde mai tânziii se vor nasce probabil cele mai mari cause de desbinare între densele. Cu tote acestea cată se notăm aici un propunere care, după corespon­­­­dintele diarului le temps, este spriji­nită de Germania: chiemarea lui Arabi-pașa la Constantinopole. Acestă propunere ar fi cea din urmă speranță a consilierilor Sulta­­nului, care neputând fséa nevoind să privască pe fostul colonel ca un rebel, îl ch­iamă ca amic, promițân­­du-i mari onoruri. „S’au comis trei greșeli, dice co­­respondintele : Nota Khedivului, ul­­timatul și trimiterea platonică a flo­telor la Alecsandria. „Nimic, adauge el, de cât pleca­rea lui Arabi n’ar contribui mai­­ mult a șterge trecutul, a degagia tote responsabilitățile și a crea oă situa­­țiune nouă. „Cu Arabi ar dispărea capul revo­­­­luți­un­ii, acela, care, ascult moi de pro­priile sale simțiminte sau de influ­­ințele venite de la Constantinopole, s’a făcut inițiatorul râului. „Vă dată la, Constantinopole, se crede c’ar fi ușor de a-1 reține aco­­perindu-1 cu onoruri sau­ alt­fel; în timpul lipsei lui ar fi apoi lesne a va constitui în Egipet un guvern tare, energic, dând pentru viitor garan­tele cele mai seriose, din puntul de vedere al desvoltării lui interne și al înfrasm­amintelor sale din afară.“ O . După părerea nostra, tote aceste nu sunt de­cât nisce stranie ilusiuni ale Porții.­­ Un viitor apropiat ne-o va do­vedi. Pene atunci se constatăm că Ita­lia a voit sa stabilescă dreptul său de a interveni ca putere interesată în afacerile Egipetului, terminând re­­pede cu cestiunea Assabului, care era de cât­va timp pendinte și amenința se deschidă un conflict între Engli­tera și Italia. Le reamintim acastă cestiune în câte­va cuvinte. Stațiunea comer­cială Assab a fost, la început, ocupată de­uă Compa­­niă italiană, care a stabilit acolo un deposit de cărbuni. Acesta Compa­­niă intrase în relațiune cu indigenii­­ și le cumpărase pământuri. Guvernul italian rescumpăra drep­­­­turile Companiei și se suprstitui­iei. Englitera, pentru care Assabul ar putea se devie periculos, se grăbi a protesta. Dar Italia o asigura că sta­țiunea va remânea curat comercială­­ și nu va fi transformată într’uă sta­țiune militară. Cabinetul englez a luat act de acesta, declarațiune și conflictul a fost înlăturat. Remânea casă Turcia, care se pri­­vesce ca stăpână peste Arabia și peste Egipet. Egipetul din parte­r reven­dică acelea­șî drepturi pe tot țărmul african al Marei Roșie și al Cana­lului. Guvernul italian s-a adresat dar și Turciei și Egipetului, spre a le co­munica luarea în posesiune a Assa­n­­ului, precum și îngagiamântul ce luase față cu Englitera. După obiceiu, nici Turcii, nici E­­giptenii n’au răspuns, și, precum a spus-o mai de­ună­ di­n. Mancini în parlament, guvernul italian, fără a aștepta mai mult, a notificat consu­lului său în Egipet că se va lipsi de răspuns și că se va stabili la Assab. După proiectul presintat în parla­mentul italian și votat în aceea­și șe­dință în care s’a presintat, stațiunea Assab va fi uă dependință a minis­terului afacerilor străine. Ea va fi ad­ministrată de un comisar regesc. In timp de trei­zeci ani ea va fi scutită de bir, va avea un port franc. Gu­vernul italian va avea facultatea de a face concesiuni de pământuri tutu­­ror companiilor sau particularilor din tote națiunile , și de a încheia con­vențiiuni cu suveranii vecini. Codul italian se va aplica Italianilor. Re­­ligiunea și obiceiurile indigenilor se vor respecta și legile lor se vor a­­plica în marginile ordinei publice și ale moralei universale. Proiectul a fost discutat și votat într’uă oră, guvernul și parlamentul recunoscând ast­fel cât de însemnata este resolvarea acestei cestiuni într’un sens care pune pe Italia alături cu Englitera și cu Francia în cestiunea egipteană. Se scie că Italia este în cei mai buni termeni cu Germania. Este der permis cum­va a se întreba deca ac­tul de energie al guvernului italian în cestiunea Assabului n’a fost în­demnat și chiar inspirat de la Berlin. E că dor trei mari puteri, Engli­teza, Francia și Italia care, în fața descompunere­ în care cade Egipe­tul, caută fie­care a-și legitima un drept la intervenire, pentru a-șî înte­meia pote în urmă și dreptul la moș­tenire. Este anevoie de prevăzut însă în ce mod se vor împăca aceste diverse aspirațiuni într-un mod practic. Ces­tiunea ne pare de natură a da naș­­tere la multe complicațiuni viitore și a ocupa mult timp pe cele trei pu­teri pe pământul african. Englizerei precum de exemplu Scoțiaul Duce­­ de Buccleuch ia parte în Camera lordilor ca comite de Doncaster și Irlandesul Mar­­y­quis de Meath are scaun în parlament ca lord Chaworth. Prin curtenie se dă titlul de lord și de lady fiilor și fiicelor de pair. Astă­zi nu se mai crează lord­ ai Scoției, dar Irlandesii trebuie să fia cel puțin 100 la număr, ci cei ai Englitezei numeral lor este nemăr­ginit. Sunt membri ai Camerei de sus: Lordi (Archiepiscopit Englite- | ... rei și Galei. . . 2)2b spirituali I Episcopii .... 24 j I Pairi de sânge rigai. 5 i I Duci...................21 j j MarquisI . . . . 191 Lordi J ComțI (Earls) . . 115(477 timporali j Vicomiți . . . . 25 Í Total. . . 503 Mai sunt și 7 pairese (peeresses) prin dreptul lor propriu, prin creațiune sau prin moștenire. Arhh­iepiscopul de Canterbury urmeză la rînd îndată după ducele regal cel mai tinér, după densul arch­iepiscopul de York, și apoi Lordul cancelar (Lord chancellor) ; rîndul episcopilor este în capul Baronilor ant diü cel de Londra urmat de cel de Durham și de Winchester. Regina pote face câți episcopi voesce, case numai 26 au scaune în camera lor­­dilor. IV Camera Comunelor. Camera comunelor sau Camera de jos (Lower­house) se compune de deputați a­­leși ca se represinte poporul în parlament. înainte de 1832 și de 1867 era­uă mare neregularitate și mulțime de abuzuri în a­­legeri și represintațiune, orașe și burgade fără importanță, burgade putrede cum le numea (rotten boroughs) trimiteau câte două deputați, pe când orașe industriale și comerciale ca Manchester, Halifax și Bir­mingham nu aveau nici un deputat. Astă­zi pentru a fi înscris alegător în­­tr’uă burgadă, trebuie se fiă în vârstă le­giuită, se nu fiă lovit de incapacitate, la 15 iulie a anului să fiă de două­ spre­zzece luni aședat în burg­aiă ca proprietar fiă ca chiriaș și să fi plătit tacsele pentru să­raci. Pentru a vota pentru un represintant de județ sau comitat (coventy) deosebit de în­sușirile de mai sus se plătescă contribuții de 12 lire cel puțin. Trei­ deci și opt de burguri c­ uă popora­­țiune de cel puțin 10.000 de locuitori la recensământul din 1861, trămit câte un re­presintant în Parlament deosebit de cele care trimit câte două. Chelsea 2 membri; Dorlington, Hartlepool, Stockton, Grave­send, Burnley, Staleybridge, Wednesbury, Middlesborough, Dewsbury câte uuul. Mancester și orașele Liverpool, Birmin­gham și Leeds­trimit câte trei represintanți, universitatea Londrei are un represintante ales de toți acei care au grade universitare și îndeplinesc condițiunile de capacitate și de etate. Comitatele împărțite sunt: In fie­care comitat judecătoriele de pace In fie­care comitat j­udecătoriele de pace desemnă biurourile­­ de votat.­­In capitală, print-un act al parlamentului din 1878 o­­rele de votat sunt de la 8 a. m. pene la 8 p. m. în burgurile următore ale orașului : Londra, Westminster, Chelsea, Finsbury, Greenwich, Hackney, Lambeth, Marylébone, Southwark și Tower Hamlets. Procederile în alegeri fiind forte minu­­țiose, vor face obiectul unei epistole deo­sebite. Camera Comunelor să compune acum de 652 membrii Englitera și Gala, 52 comitate și insula de Wight.....................187 membri] 200 orașe și burguri . 297 „ 489 : 3 universități. . . 5 „ J Scoția : 33 comitate .... 32 „ ] 22 orașe și burguri 26 „ , 60­­4 universități . . . 2 „ J Irlanda : Verificarea titlurilor și contestațiunile a­­supra validităților în alegeri se făceau mai nainte de plenul Camerei, mai în urmă s’a conferit unei comisiuni alesă de Cameră. Acum ensc s’a dat în atribuțiunea înaltei curți (supreme Court of judicature) care prin judecătorii iei cerceteză petițiunile și recla­­mațiunile în contra alegerilor. Acele peti­­țiuni se îndrepteza la comitatele, orașele sau burgurile pentru alegerea cărora se cere invalidarea. Deputatul este exclus din Cameră dacă se dovedesce că el sau aginții săi, cu soirea sea au făcut frauda, corupțiune sau influ­­­ință illicită pentru a dobândi voturi, sau dacă s’ar dovedi c’au votat omeni fără drept, cari do s’ar fi abținut ar fi asigurat alegerea altui deputat. 1 Cheshire de Nord I Baroni............ 2481­­ Lordi ai Irlandei. . 28­­­­ Pairs Scoțianî . . 16 Cheshire , „ de M.­di 1 „ de mijloc, 1 Derbyshire de Nord Derbyshire , „ de Sud 1 ,, de Răsărit I Devonshire de Nord „ de Sud­­ „ de Răsărit f Essex de Nord West Essex „ de Nord Est ( „ de m. Zi ( Lancashir de Nord , . I „ de N. E. N. Lancashire ’’ de Sud Est ' „ de S. W. ( Lincolnshire de N. Lincolnshire „ de S. { „ de miZloc [ Norfolk de W. Norfolk „ de N. E. I „ de S. E. [ Somerset de E. Somersetshire j „ de W. I „ de miZloc I Staffordshir de N. Staffordshir „ de W. I „ de E. „ , ,, East Surrey Í Surrey de E. j ^ de miZloc í Divisiunea de N. Yorkshir „ de miZloG \ „ de Sud. 32 comitate .... 64 „ ] 33 orașe și burguri . 37 „ 103 1 universitate . . . 2 „ 1 Total : 652 Asemenarea între origina insti­tuțiilor constituționale la Români și la Anglo-Saesoni (1) Camera lordilor scü Pairilor (house of lords of peers), se numesce și camera de sus a parlamentului (upper house), are rind îndată după corona, fiind a doua stare a regatului. înainte de unire, Engliteza, Irlanda și Scoția aveau fie­care parlamentul, sau adică Camera sea de lord­i; acum există un sin­gur parlament pentru câte­ și trece țările. Pairii Irlandei sunt pe vieță și aleși de lordii Irlandei, acei ai Scoției sunt aleși pentru fie­care parlament și nu sunt pe vieță. Atât pairii Scoțieni cât și cei Irlandezi, care nu au scaun în parlament, se bucură de tote drepturile și prerogativele clasei lordilor. Unii dintre denșii au titluri engle­­sesci și afi scaune în parlament ca Patri­a. III Camera lordilor A se vedea Românul de la 16 și 20 Iu­niü. SERVICIUL TELEGRAFIC al agenției havas Londra, 5 Iubi­.— Camera Comunelor.— Str. Ch. Dilke, respundând d-lui Cross re- Lii, la armarea fortifica­țiunilor de la Alec­sandria, dice că pate numai a anunța Ca­merei că amiralul Seymour a primit nouă instrucțiuni care­­ vor fi suficiente pentru a face față la tote eventualitățile. D. Gladstone, respungând lui sir North­­cote, dice că n’a primit informațiuni recente din Alecsandria, care să fiă de natură d’a tulbura liniștea opiniunii publice. Londra, 6 iulia.­—­Activitatea merge me­reu sporindu-se în arsenalul din Woolwich; tóte manufacturile d’arme în Englitera în­­doiesce furniturile lor. A<jî, 17 regimente de infanterie și 3 re­gimente de cavalerie sunt gata a pleca. The Times constată că cu tote peripețiile actualelor eveniminte, acordul persistă în­tre Francia și Englitera; adaogă că, dacă uă intervenire în Egipet e necesară, sto­­gurile francese vor fîlfîi alături cu stogu­rile englezesce, dar că răspunderea inter­venirii va aparține mai cu sumă En­gliterei. El termină ast­fel articolul șeii : „Fran­cia și Englitera, mereu aliate și amice, o vor rămâne pene în sfîrșit“. The Times confirmă noutatea care arătă că amiralul Seymour va opera dacă Egip­tenii continuă a face preparative militare amenințătore pentru flotă. Londra, 6 Iuliü, 3 ore 20 m. — Ziarele englese publică depeșa urmatore : Alecsandria, 6 Iuliü. — Amiralul Sey­mour, înainte de a trimite cererea sea for­mală guvernului egiptean pentru a face se înceteze lucrările de fortificațiune de la A­­lecsandria și înarmările, va aștepta până ce toți naționalii englezi se vor fi îmbarcat. Ei se îmbarcă acum cu mare grabă. Circulă scomptul că Arabi-pașa face a se distribui în secret arme poporațiunii in­digene. Londra, 6 Iulie, 5 ore 35 m. — Se te­­legrafieză din Alecsandria (ziarului The Times, că amiralul Seymour a trimis gu­vernatorului din Alecsandria un ultimatum în care zice că, daca lucrările de fortifica­țiune nu vor înceta, va bombarda imediat forturile. Londra, 6 iulie, 7 ore 50 m. — Camera Comunelor. — D. Gladstone zice că guver­nul n’are intențiunea d’a cere un credit pentru operațiunile militare în Egipet, fiind­că nu există actualminte în Egipet un si­­tuațiune care se justifice asemenea măsură; dar declară că, daca situațiunea cere uă intervențiune armată din partea Englitezei, guvernul va informa îndată Camera. Pri­mul ministru adaugă că starea de lucruri ce domnesce în Alecsandria nu s’a schimbat. Alecsandria, 5 Iulie.—Guvernul egiptean face a se desminți că are intențiunea de a închide portul. Garnisona din Alecsandria a primit uă i întărire de 2000 omeni. Roma, 5 Iulia.— Agenția Stefani declară că noutatea dată de Agenția Havas rela­tiv la­să intervenire eventuală în Egi­pet de trupe combinate ale Franciei, En­glitezei și Italiei, e fără nici uă basă în ceea­ ce privește pe Italia. Roma, 6 Iulia. — Diarele anunță că sin­dicul Romei, reținut de lucrări importante, nu va putea să m­erga la invitațiunea ce a primit de a asista, la 14, la inaugurarea mu­nicipali­tații Parisului. Belgrad, 5 Iulie.—După închiderea Skup­­cniei, Regele a primit pe toți miniștrii și le-a mulțămit de succesele obținute în lu­crările lor c­u Adunarea; a recunoscut mai cu sema serviciile d-lui Mijatovici, ministru de finance, Paris, 6 iulia. — Camera deputaților. — D. de Freycinet, respundând la oă între­bare a d-lui Lockroy asupra pregătirilor militare ce face actualminte Francia, (zice că aceste pregătiri nu întrec marginea pre­­cauțiunilor necesare cerute de situațiune, și adaugă că, dacă Francia intervine în E­­gipet, acesta nu va fi fără consimți­mentul oamenilor. Constantinopole, 6 iuliü.—In ședința s­a de ieri, Conferința a discutat termenii in­­vitațiunii ce va adresa Turciei pentru ca densa să intervie în Egipet. Proiectul de invitațiune menționeză men­ținerea statului-quo-ante, respectul îngagia­­mintelor internaționale și limita duratei o­­cupațiuneî turcescă. O­ nouă ședință se va ține asta­ de, în care se crede că Conferința va lua o h­o­­tărîre definitivă. Disposițiunile Porței în privința Confe­rinței s’au îmbunătățit într’un mod în­semnat. Constan­tin­opole, 6 Iulia. — Visite dese făcute de trimișii Palatului pe la diverse ambasade, mai cu semn la cele ale Engli­tezei și Germaniei, precum și alte indicii, fac a se crede că Porta e dispusă a reveni asupra refusului seu de a participa la lucră­rile Conferinței. Oă mare emoțiune domnesce aici în cer­curile politice în urma feței ce iau aface­rile din Alecsandria. Tot e vorba despre o­ schimbare minis­terială, se crede în favorea lui Server-pașa saü Kadri-pașa sau Said-pașa, actualminte ministru al afacerilor străine. Washington, 6 Iulie.­Senatul american a ratificat tratatul de comerciu pe care România l-a încheiat cu Statele­ Unite. La 28 Mai, d. Malet, consulul en­glez din Alecsandria, scrise că singu­rul mijloc pentru restabilirea ordinei, pe care pare să-l recomande, este un repede intervențre turcescă. Tot în aceea­și zi, după amia­di, d. Malet telegrafia că garda de la palatul Ke­­divului a fost îndoită, dându-i-se în acela­și timp ordinul de a împedica pe Kediv se iesă din Palat, eventual să tragă asupra-i când s’ar încerca să iasă. Acesta s’a întâmplat în ziua când ulemalele siliră pe Kedir a numi din nou pe Arabi-pașa ca ministru de resbel. DIN AFARA ENGLITERA Cartea albastră englesă, publicată la 4 Iulie, conține 154 de peși, care ajung până la data de 31 Mai. La 3­1 Mai lordul Granville scrise că Francia și Englitera nu sunt con­duse în Egipet de cuvinte de ambi­țiune, ci de dorința de a apăra acolo interesele tutor națiunilor, precum și autoritatea medivului, ast­fel precum a fost stabilită prin firmanele Sulta­nului recunoscute de Europa. Ele n’ar fi propus nici uă dată uă des­­barcare de trupe séu uă ocupare mi­litară a Egipetului. Engliteza cugetă ca, îndată ce va fi restabilită ordinea și asigurat viitorul, să lase Egipetul în pace și să rech­ieme vasele. Daci, contra așteptărilor iei, va fi imposi­bilă uă soluțiune pacinică, atunci En­glitera voiesce a discuta cu cele­l­alte puteri și cu Porta măsurile pe care puterile de Vest le vor crede mai bune. La 26 Mai lordul Granville adresa lordului Lyons, ambasadorele englez la Paris, un notă în care zice că puterile de Vest trebuie să se unesca cu tóte puterile, ca acestea împreună să ruge pe Sultan, ca suveran al E­­gipetului, să pună la disposițiunea Kedivului un număr suficiente de trupe pentru restabilirea ordinei. A­­ceste trupe, pe timpul șederii lor a­­colo, vor trebui să fie supt ordinile Kedivului. Sultanul va trebui să dea asigurarea positivă că aceste trupe vor fi întrebuințate numai pentru menținerea statului quo și că nu se vor amesteca în libertățile Egipetu­lui. Trupele vor trebui să nu rămână mai mult ca să lună în Egipet, afară numai deca Kedivul va face să ce­rere contrarie cu consimți­mântul tu­tor marilor puteri, sau al puterilor de Vest ca represintante ale lor. Ch­­el­­tuielile espedițiunii vor fi suportate de Egipet. AUSTRO-UNGARIA Festi Napló, vorbind despre refor­ma pe care guvernul austriac voiește s-o introducă în armată, scrie urmă­­torele : Politica de ocupa­țiune n’a isbit numai în Constituțiune, ci a atacat chiar și organi­­sarea armatei. Ea silesce pe ministerul de resbel se propună că reformă, care nu mul­­țămeșce pe nimeni, a cărei esecutare, din puntul de vedere militar, nu corespunde cu sacrificiile pretinse și la a cărei efec­tuare ministerul de resbel n’a fost condus de concepțiunea unei reforme mari ci nu­mai silit de anormalitățile provocate de po­litica bosniacă. Reforma plănuită tulbură organisațiunea militară de pene acum. Ea aduce reservele în serviciul activ și spore­­sce cheltuelele armatei. Și când va fi apli­cată acesta reformă, ast­fel precum este plănuită, ea nu va putea fi esecutată ch­iar de la cel d’ânteia pas. Supt apariția unei stări de pace, ea introduce pentru tot­de­­una uă sporire a stării de resbel și cau­­seză in fie­care anadrose însemnate de chel­­tueli, pe când puterea financiară a popo­­relor monarh­ice nu pute se suporte nici măcar actualele cheltuelî. împărțirea teri­torială și strămutarea trupelor teh­nice în Ungaria sunt numai vă dulce otravă ci­nici de cum uă concesiune reală. Opiniu­­nea publică din Ungaria nu cere sistema teritorială, ci pretinde ca sistema teritorială să însemneze împărțirea în două a arma­tei comune și garnizonarea pentru tot­de­­una a trupelor ungare în țara lor. Opiniu­­nea publică din Ungaria nu dă însemnă­tate trupelor teh­nice de­cât numai atunci când acestea s’ar compune în total sau în cea mai mare parte din Unguri. Să se a­­corde aceste concesiuni, și în fine se înțe­­legă că fără trupe teh­nice nu pute să e­­xiste armata­­ ungară de honvedi. TURCIA Ui­arul Vasiit de la 1 Iuliu se es­­primă ast­fel asupra conferinței . Represintanții puterilor vor ține astă­ di­că nouă ședință. Personele care sunt în curentul Gestiunii cred că desbaterile conferinței nu vor ține mai puțin de două luni și cu tot acest lung termen, conferința nu va ajunge la nici un resultat. Toți ambasadorii nu fac de­cât să re­pete, în convorbirile lor, părerile lor de roü, pentru neparticiparea sublimei Porți și se reînoiesca asigurările lor că întrunirea conferinței n’are nici un scop ostil guver­nului imperial. Să asigură că ideia domnitore la amba­sadori este trebuința unei ocupațiuni tur­cescă. Acestă idee să­­ fice că au sprijinit și că vor urma a sprijini pe lângă guver­nul imperial. Ori­cum ar fi este învederat că în acesta cestiune Sublima Portă nu va lucra de­cât conform cu drepturile și interesele sale, RUSIA Fester Lloyd publică următorea te­legramă din Petersburg, cu data de 3 iulie . Se urmeza mereu cu arestările și, cu tote asigurările date de Mesagerul guvernu­lui, că sunt deja arestați capii cei mai în­semnați ai nihiliștilor, totu­și temerile sunt forte mari. In Peterhof se iau din ce în ce mai aspre măsuri de siguranță; aici, mi­nistrul Tolstoi a găsit de trebuință să se împresare două gardă cu totul specială, și causa pentru acesta ar fi numerosele scri­sori amenințătore. In aceste din urmă căile au fost eră­ șî arestați mulți oficiali de ma­rină, douî oficiali de ulani și­uă femee, care împărțiau­ proclamațiuni prin grădina de vară. Amicii comitelui Tolstoi voiesc a sei că el voesce a primi în programa sea­ră represintare­a claselor pe base con­­servatore. De câte­va­­ zile se vede u­ mică schimbare în politica rusască față cu cestiunea egiptenă. Nu dor că,

Next