Romanulu, septembrie 1882 (Anul 26)
1882-09-26
ANUL AL XXVI-LE Voiesce și vei putea ANUN CIUR I. Linia la 30 litera petit, pagina IV .... . Datori » pagina III........................... 10 bani 2 lei — A se adresa : IN ROMANIA, la administrațiunea diaruluî. LA PARIS, la Havas, Lafflte et C-nie, 8 Place de la Bourse £ÎA LONDON, la Gr. L. Daube et C-nie, 130, Fleet Street E. C LA VIENA, la domnii Haasenstein și Vogler, Walfischgasse lo. LA FRANCFORT, S. — M. G. L. Daube et C-nie, pentrn Germania, Belgia, Olanda, Elveția și A- merica. —Scrisorile nefrancate se refusă — 20 BAN TEMPLARUL ■J^i3Wa«aaMgacB^ fa.a REDAOTIUNEJA. Ba ALIN18 TIUA.TIU 14. STRADAJOAMNEI. 14. * DUMANEtA Juuxmne&7A ;>& uRG A BONA M ESTE: III Cănită ifi ■; • • • is, ...j ,s, trei si tűi 12 lelj 'tiä juöá 4 les plae a dees* IN " ’•A"'li... ! •*>■• iiie |i;IIIA PAJHIa sá ir*ová'i nuffi^'j ü C;io, 3' plice de la BonA IN ITALIA, la d. dott. Cav. ttustavu tiULO, fiú A viicesco da Paola (N. 0.) 15, Genova. — Articolele nepublicate se ard — II I I ll I II ...................... II »HW II HI MIM WIII PH'I IHIPITDI ÎQPT 25 RAPCIUNE mon I DUUUilDUUI, 7 BRUMAREL lucá I Sunt câteva zile de când cliceam cu isbânda Angliei în Egipet și preponderența pe care acesta isbândă îi va procura în afacerile Orientului, va avea ca urmare firescă de a provoca pe alte puteri să caute a contrabalansa influința predomnitare dob £ndită de Anglia, acele puteri fiind direct interesate sé urmārescá compensări . Astăzi cea mai mare parte a presei europeane începe aduce același lucru. Un diar din Berlin ce are legături oficiase, Gazetta Crucel, vorbind de urmările ce pute avea deslegarea incidintelui egiptean în favorea intereselor engleze, duce următorele : „Gestiunea de căpetenie care urmeză cestiunea Egipetului este de a se fei ce va face Rusia. Pentru moment acesta putere pare ca vpesce să caute în privite compensări în fața preponderenței dobândită de Anglia.“ Pe de altă parte un organ rusesc, care represintă cuvintele opiniunei publice în Rusia, diarul Golos, dice : „Egipetul va remânea în manile Englesilor. Diplomația europeană ar trebui prin urmare să primesca acesta ca un fapt îndeplinit și să facă din el puntul de plecare al politicei sale orientale. Tratatul din Berlin a fost sfășiat de Anglia cu consimțimentul tacit al tutor supt-scriitorilor tratatului. Alcătuirile stabilite la Berlin nu mai exista.“ Și, după ce trage din acesta mai multe consecințe, diarul rus termină în modul următor : „Când va veni momentul de a discuta, cestiunea Oriintelui va trebui să ajungă vă-dată la oă soluțiune definitivă, înlăturând ca să ficțiune necesitatea menținerei imperiului otoman ca Stat european.“ Ece ne ajunși la puntul pe care l'am indicat noi , adică resolvarea cestiunei Oriuntelui prin compensări reciproce. Este firesc ca prima putere care va căuta se-și procure că asemenea •^hrena opensare se fiă tipsia. !e aceia ori ce incidinte cât de mic se râdică pe orizonul politic, în acest moment are însemnătatea sea, când el se pote atinge de un interes al marelui imperiul de la Nord. Așa se întâmplă astăzi cu un incidinte ivit în sînul comitetului permanente al comisiunei dunărene de la Galați, în privința brațului Dunărei ce se numesce Kilia. Un asemenea incidinte, daca s’ar fi ivit în timpuri ordinare, ar fi trecut póte nebăgat în sema sau ar fi fost cel mult obiectul unor esplicațiuni între delegații puterilor, în sînul comisiunei. Dar în acest moment atențiunea opiniunei publice în Europa este cu deosebire atrasă spre Oriente și’n special spre atitudinea puterilor orientale cari au rămas pene acum neutre în fața stabilirii preponderinței engleze în Egipet. Orice mișcare a uneia din aceste puteri, care se atinge de una din cestiunile ce fac parte din marele problem oriental, este comentată și observată. Incidentul privitor la brațul Kilia abia se ivise, și presa europeană s’a ocupat de densul, pe când, sunt acum doi ani, marea cestiune a Dunărei, pusă pe tapet prin ante-proiectul austriac, n’a fost desbătută de ... presa europeană de cât mai multe luni după ce să tratase în sînul comisiunii dunărene. Se vedem ce este acest incident , ce găsesce un resunet atât de imediat în diarele europeane, mai ales în cele austriace și germane? Faptele sunt următorele : Comisiunea Dunăreană făcuse cu mai mulți ani în urmă prin ingeniarii sei nisce lucrări de sondajuri la gura Kiliei. Pare ca guvernul rusesc, voind a face și el studii asupra adâncimea și navigabilitatea brațului Kilia, ar fi cerut prin delegatul său pe lângă comisiunea Dunăreană să se comunice ingeniarilor ruși planurile și studiile făcute de comisiunea europeană. Comitetul permanente al acestei comisiuni ar fi refuzat predarea acestor planuri, și cestiunea a rămas suspendată până la întrunirea comisiunii întregi. Acesta este incidentul. Niarele din Viena și din Berlin îi dau atâta însemnătate, încât Neue freie Pressedice cu acest Conflict a fost provocat de Rusia pentru a împedica prelungirea puterilor comisiuinii și a înlătura astfel pe Europa de la controlul navigațiunii Dunărei de jos. Desigur, România n’ar fi cea din urmă a spune cuvântul sĕu, decá incidintele de care este vorba ar pune în cestiune dreptul comisiunii europene de a priveghia și de a regulamenta navigațiunea pe brațul Kiliei, tot așa cum dânsa exercită aceste atribuțiuni pe brațele Sulina și S-tul George. Dar până astăzi dreptul comisiunii dunărene n’a fost pus în contestațiune de nimeni. Statul cel mai direct interesat într’un asemenea cestiune ar fi neapărat România. Ea n’ar putea supt nici un cuvânt admite oă schimbare în regimul internațional, stabilit prin tratatele din 1856, 1871 și 1878, pentru tote gurile Dunărei. Acesta cu atât mai mult ca țărmul drept al brațului Kiliei este românesc și brațul S-tul George aparține cu totul Statului român. Așadar, décá s’ar admite ca comisiunea dunărână n’ar avea amestec pe brațul Kiliei, ar trebui a forti ori să se admită ca dânsa n’are dreptul d’a priveghia și d’a regulamenta navigațiunea pe brațul și la gura S tului George. România a privit totd’auna comisiunea europeană din Galați ca păzitarea regimului internațional, care garantază libertatea Dunărei. — Mai mult, noi Românii am dorit întinderea atribuțiunilor de priveghere ale comisiunei dunărene pe tota Dunărea de jos.—Stim ca posițiunea nostră geografică, punându-ne între doui vecini puternici, ne silesce a căuta sprijinul nostru atrăgând pe valea Dunărei interesele europeane, ce se vor opune aspirațiunilor ambilor vecini. Este dar cu totul neîntemeiată presupunerea făcută de Neue freie Presse care, cu ocasiunea incidentului privitor la brațul Kilia, ar voi să insinueze ca România ar vedea cu plăcere ivindu-se un conflict, care ar avea de resultat disolvarea comisianei dunărene, înainte de tote nu există nici un conflict. Delegatul nostru nici câ era în Galați când s’a rădicat incidentul de care e vorba. Prin urmare presupunerile ciiarului vienez sunt cu totul gratuite și nu isvorăsc de cât din obiceiul ce -1 are de a ține pe Români totdeauna în suspiciune. Tot asemene diarul vienes elicea mereu cu opunerea României la anteproiectul austriac și la propunerea Barrăre nu este decât resultatul influinței rusesc. Bare ca în Austro- Ungaria mulți omeni nu se pot obicinui cu idea ca pe valea Dunărei există uă națiune, care eotărîtă să trăescă din vieța iui proprie, apărânduși interesele contra celor ce le jicnesc, fie ei de la apus fie de la răsărit. Timpul a sosit ca vecinii noștri să se convingă de acest adevăr. Numai atunci să vor putea stabili între noi, relațiunei de bună și francă amicie, ca acele ce trebuie să unescă poporele ce să respectă unele pe altele. Se înceteze cădată suspiciunile cari nu pot servi decât a înăspri osebirile de vederi. Să fie încredințați confrații noștri vienesc ca atât în incidentul Kiliei cât și în oricare altul ce ar privi cestiunea Dunărei, Romania va fi totdeauna alături cu cei cari vor apăra internaționalitatea și libertatea Dunărei, prin urmare în contra celor ce ar avea pretențiunea de a pune fluviul, în total sau în parte, supt preponderența exclusivă a unei singure puteri. SERVICIUL TELEGRAFIC AL AGENȚIEI HAVAS Londra, 6 Octombre. — Guvernul englez nu va propune Cabinetelor europene nici un proiect pentru regularea cestiunii egiptene mai nainte de cincisprezece zile. Ece analiza aprope tecituale a notei înmânate le 25 Septembre de câtre Portă lordului Dufferin, spre respuns la comunicarea sa verbală cu data de 16, informând pe Portă ca Engliteza fiind în ajunul de a rechema cea mai mare parte din trupele sale din Egipet, intervenirea militară turcesca a devenit netrebuinciosă: Constantinopole 25 Septembre, Said-pașa începe dirend ca a luat cunoscință cu cel mai viu interes de scrisórea lordului Dufferin, cu data de 16 Septembre, esprimă apoi în numele Sultanului adânca mulțămire cu care M. S. și guvernul seü au luat act de acesta nouă dovada sinceră a sentimentelor de amiciție ale guvernului englez în privință Turciei, a acestei națiuni englese care a fost în tote timpurile prin tradițiune amica sinceră a imperiului otoman. Ministrul esprimă prin urmare viua dorință de a vedea pe Englitera continuând încă și a<a câtre Turcia, fără a se schimba, sentimentele de amiciție de cari guvernul M. S. Britanice s’a arătat întotdeauna anima în privința sea. El constată interesul cu care Sultanul și guvernul seu au urmat opera întreprinsă de câtre Englitera în Egipet cu scopul d’a restabili ordinea și d’a readuce respectul datorit tratatului din 1841 și firmanelor cari consfințesc drepturile imperiului otoman asupra acestei provincii, căreia acest tratat și firmane ’l ficșeza destinele. „De sigur în acest scop guvernul M. S. Britanice a îndeplinit acesta operă de care E. V. a bine-voit a ’mi în cunosciința resultatul în scrisarea sea din 16 Septembre, anunțându-mi evacuarea apropiată a trupelor engleze:“ Ministrul termină, rugând pe lordul Dufferin de a transmite guvernului seüespresiunile sentimentelor guvernului imperial și a-’i arăta data când trebue să se efectueze evacuarea pe care cabinetul de la St. James aotărîto. Semnat, Said. DIN AFARA ITALIA Neue freie Presse publică urmatorea telegramă din Roma cu data de 4 Octombre : In urma instituirii tribunalului, Vaticanul invită pe ingeniarul Martinucci să-și prezinte acolo pretențiunile lui Martinucci, a cârui afacere se judecă mâne de Curtea de apel, răspunse ca nu recunosce alte tribunale decât acelea instituite în numele regelui. Presa începe a se ocupa cu acestă afacere. Este positiv câ Papa pretinde un drept pe care nu-l are nici regele. El, înființând tribunalul, a pretins ca ar fi fost tras în judecată, ceea ce nu este adevărat și ar fi nelegal. Plângerea a fost contra lui Theodori, administratorele palatului apostolic. ENGLITERA Se anunță din Londra că Sir St. Northcote, într’uă întrunire a conservatorilor din Glascow, a ținut la 4 Octombre un discurs în care jise ca resbelul contra Egipetului a fost nefolositor și nedrept. Resbelul ar fi putut să fie înlăturat daca guvernul ar fi desfășurat la vreme energie și otărîre. Resolvarea cestiunei egiptene, disesir St. Northcote, va întâmpina mari greutăți. In privința ultimei intrevorbiri a comitelui Münster cu lordul Gran in——iwiiHiiiiiiniiiiinm 'imn aaMwaaasMffl^îîiiuMiwwiiiiiiiiMiiMW Lile, diarul Morning Post află ca, de guvernul englez n’a făcut pene acum nici oă propunere positivă în privința viitorului Egipetului, totuși există între el și guvernul german cea mai completă înțelegere, care se întinde și asupra cabinetelor din Viena și Roma. Se va numi un comisia PÎB specială care se prelucreze un plan pentru administrarea financiară a Egipetului. Afară de acestea guvernul britanic se mai ocupă și cur asburarea canalului de apă dulce dle la Cairo până la Suez. Pretențiunea Franciei, de a se menține status quo ante bellum, îngreuiază negocierile. Principesa Beatrice a fost alesă membru onorariu a Institutului achiarefistilor din Londra. AUSTRO-UNGARIA Citim urmatorele în edițiunea de seră a diarului Neue freie Presse de la 4 Octombre: Agitațiunile contra evreilor, pe care d. de Jekelfalussy le-a năbușit în Presburg, s-au strămutat acum în partea slovacesca a comitatului Presburg și au luat acolo nisce asemene dimensiuni, încât guvernul ungur s’a vedut nevoit să iacă măsură extremă. Un decret al ministrului de interne, a proclamat ieri, pentru că lună de zile și pentru tot comitatul Presburg, legea marțială contra acelor cari vor jăfui, vor omorî și vor incendia. Un al douilea decret al d-lui Tisza numesce pe primarul comitele Eszterhazy comisar al guvernului pentru comitatul Presburg și -l încredințază depline puteri în privința esecutărilor pe tot teritoriul comitatului Presburg. RUSIA Litrul Petersburgifa Wiedomski rîde defchea data de ziarul Politik în privința unei alianțe ofensive și defensive între Rusia și Muntenegru. Independința principatului va rămâne întotdeauna uă grije pentru Rusia, care nu cere nimic în schimb. Datoria Muntenegrului este d’a rămâne credincios și d’a resista ademenirilor din Viena. Vechia legătură de ambie dintre ambele țeri nu avea trebuință să fie reîntărită prin tratate scrise. GRECIA Ministrul grec de externe, d. Trikopis, a adresat reprezintanților Greciei în străinătate uă notificare prin care se arătă satisfacțiunea sa pentru resolvarea neînțelegerii de la fruntariile greco-turce. In acestă notificare ministrul dice că Sultanul a dat prin Muktar pașa asigurarea câ voesce a satisface cu totul cererile Greciei, și de aceea a dat ordin ca localitățile din Tesalia ocupate de Turci să fie predate Grecilor. Daca, la esecutarea acestor ordine, se vor ivi tulburări, atunciotărîrea va fi supusă ambasadorilor. Declarațiunile Porții, după cum află din Atena Standard, au produs să vie satisfacțiune în Grecia. Oă altă serie din Atena spune ca la 20 Octombre vor fi convocate Camerele grecesc!. Uă telegramă din Atena, cu data de 1 Octombre și adresată chiarului Standard, anunță ca guvernul grec a trimis imediat forțe considerabile la fruntaria tesaliană spre a ocupa tărâmul care a fost obiectul neînțelegerii cu Turcia. Se duce ca la 2 Octombre au fost espediate la fruntarie de Nord 2 baterii, un batalion da geniu și 2,000 ómeni infanterie. Cu tote acestea nici guvernul elenic nici organele lui recunoscute nu spun un cuvânt măcar despre aceste măsuri. EGIPETUL In Londra, Constantinopole și Cair se ocupă în acest moment cu reorganisarea armatei egiptene. Se elice ca guvernul engles ar fi făcut Khedivului propunerea să înroleze omeni pentru armata egipteană de printre poporațiunea mahomedană din Indii, și să o pună supt comanda oficialilor englesi, cari vor intra în serviciul Khedivului Standard află ca Bakerpașa ar fi de părere ca Egipetul nu pate să fie lipsit două armată permanente din causa relațiunilor ne-sigure cu Abisinia și a altor împregiurari. Acesta armată nu trebuie să tracă peste cifra de 12,000 omeni și să fie compusă din trupe de religiune mahomedană, Indigenii și Turcii să fie excluși. Gendarmeria care trebuie să se formeze să fie compusă numai și numai din Albanesi; cr unele orașe, unde Indigenii ar presinta orecare siguranță, ei vor putea fi primiți în poliția municipală. Un cunoscător despre relațiunile egiptene, care se ocupă într’u relațiune trimisă Corespondenței politice despre reformele ce trebuiesc introduse în Egipet, este în schimb de părere ca armata trebuie licențiată și înlocuită prin gendarmerie, care ar putea să se ridice la cifra propusă mai sus pentru armată. El susține ca patru mii omeni călări, două baterii călărețe, cr restul gendarmerie pedestră cu patru baterii artilerie, dintre care două pentru pustii cu cămile și dromadere, ar fi cu totul de ajuns spre a menține ordinea prin orașe și ’n valea Nilului. Cât pentru Sudan și pentru provinciele ecuatoriale se va crea mai tărdin uă armată după modelul gendarmeriei. CESTIUNEA DUNAREANA Neue freie Presse publică următorele în numărul de la 5 Octombre : Este că vechia pretențiune a Rusiei d’a face ilustrie competința comisiunii dunărene europene în privința gurii Kilia și d’a o mărgini numai asupra gurei Sulina. De aceea cabinetul din Petersburg afirmă acum ca s’a dispus a se face de câtre ingeniarii ruși măsurători la gura Kiliei, fară ca pentru acesta să fiă trebuință a se cere consimțimentul comisiunii dunărene, de vreme ce acastă gură este în posesiunea Rusiei. Dar, in temeiul tratatelor din Paris și Berlin, competința comisiunii dunărene se întinde pe Dunărea de jos până la mare, și prin urmare este trebuință de uă deosebită artă de interpretare spre a o esclade de d’asupra gurei Kilia. Pene acum s’a lăsat gura Kiliei să fie împlută cu nisip; ér astă ii Rusia se găndesce s’o întrebuințeze pentru propriele lei scopuri. Dar este vădit ca prin posesiunea exclusiv rusesca asupra gurei Kilia se aduce un mare vătămare navigațiunii pe Dunăre, și de aceea este lesne de înțeles pentru ce măsurătorele făcute de ingeniarii ruși la gura Kiliei au întâmpinat desaprobarea comisiei dunărene. CESTIUNEA EGIPTEANA In Wiener Allgemeine Zeitung găsim urmatorea telegramă din Berlin cu data de 4 Octombre : Discusiuni preliminarii pentru uă conferință n’au avut loc între puteri. Se pare ca pene acum nu este tocmai întemeiată sciiea despre strămutarea conferinței la Londra, dar totuși acesta strămutare este posibilă, de vreme ce în continuarea esistențeî iei desbaterile se vor urma numai și numai asupra propunerilor Englitezei, pe când în prima lui întrunire era mai mult Porta în joc, și de aceea s’a ales Constantinopole. SOIRI D ALE ZILEI Astăzi 25 Sept. termometru casei Menu (Sucér. de Shuer), calea Victoriei, 75, aréta grade Réaumur: La 12 ore noptea -1- 2.5 La 7 ore dim.- 4. La amiédl H-13 înălțimea barometrică 773 mm. Cerul senin. * * * Ministerul exprimă mulțămirile sale personelor al căror nume urmeza, pentru interesul ce au probat că portă învățământului prin ofrandele ce au făcut : a) D. Vasile Steriu, din comuna Bălășoeni, județul Ilfov, pentru ca a oferit un local pentru scala de acolo. b) D. Mavrache Georgeache, proprietarul moșieii Domnescu-Cațichea, asemenea pentru oferirea ce a făcut dând un local pentru școlă. c) D. Emanoil Băleanu, proprietarul moșiei Bolintinu din-Dej și primar al comunei cu același nume, idem. d) D. Marin Pătrașcu, din comuna Mozăceni, județul Teleorman, țiunea ce a făcut localului pentru reparație scală de acolo. # * * Societatea Progresul Economic Român a ținut ieri ăntâia sea ședință ordinară, după ședința de constituire a societății. Între altele, sau luat următorele ot&rîrî : 1) d’a se trimite circulari prin județe pentru constituirea de comitete locale; 2) d’a se întemeia un comitet de domne care să lucreze în unire cu comitetul central pentru scopul societaței. * # *31 Membrii cari compun juriul din județul Bacâu, pentru concursurile agricole și industriale anecte, ce sunt a se ține anul acesta în acel județ, sunt aleși, ca represintanți din partea județului, d-ni în generale Dimitrie Lecca, Vasile Tataru, Gh. lord. Jurașcu, Gh. Beloianu și C. Platon; or din partea guvernului, d-niî : Dimitrie Rosetti Tetzeanu, Aristide Furnorachi, Gheorghe Sterian, Al. Vidrașcu, Constantin N. Vlaicu și Gheorghe Sanole, cari, conform legii, fiind confirmați de minister, se publică. * * * Membrii cari compun juriul din județul Nemțu, pentru concursurile agricole și industriale anecse, ce sunt a se ține anul acesta în acel județ, sunt aleși, ca represintanți din partea județului, d-niî Gheorghe Murariu, Alecu Popia, Gheorghe A. Postoacă, Gheorghe Călin și Iordache Honea, cari, conform legei, fiind confirmați de minister, se publică. * * * Societatea „N. F. Eckert“, de Berlin, oferind gratis sculei de agricultură, prin represintanții sei din Bucurescî, d-ni Waller și Hartman, un plug model cu 4 brăsdare, ministerul îi exprimă deosebita mulțămire pentru acesta ofrandă. DESPRE PATRIE ! — Tradus în românesce de N. B. — N. Instinctul social este oftașa consciinței Pune totdeauna mărturirea rațiunei télé convinsă prin evidință, alăturea cu mărturirea ce resultă din experiența omenilor. Daca natura sociabilă a omului ar arăta într’un mod fals câ interesul seu se confundă cu interesul general al societății, prin care el există, practica vieții ar fi arătat omenirei erorea iei, desrădăcinând în același timp tote iluziunile sale. Dar nu este așa. Esperiența și rațiunea ne dovedesc ca distincțiunea ce facem în noi între bine și râu, o tăcem în raport cu semenii noștrii, și câ instinctul social este basa acestei distincțiuni. Societățile umane, supt orice climă s’au format ele, au ajuns la aceeași conclusie. Tóte societățile au numit viciu ori-ce tendință care avea de scop a despărți omenii, și virtute ori-ce tendință spre a întări unirea. Déci vei examina viciurile unul câte unul, vei vedea că tóte au adus desbinarea omenilor și isolarea lor; invidia și ura îi pun în luptă unul în contra altuia, reaua credință face nesigure dar averile lor, lipsa de onore, de probitate și de demnitate îî face egoiști, lenea face nefolositori, violența le rădică consciința faptelor lor. Mergi mai departe, și apoi ia virtuțile una câte una, fiecare la rândul seu, și vei vedea câ tate contribuie a strânge legăturile dintre omeni : justiția le asigură folosul meritelor lor, bunătatea le inspiră indulgința unii pentru alții, nobleță sufletului îi face simțitori la lucrurile frumóse, activitatea îi face se participe la prosperitatea comună, forța sufletului le da regulile faptelor lor, puritatea moravurilor îî face să le placă viața domestică. III. Defințiunea datoriei. Strînsa legătură dintre onestitate și patriotism Așadar nu te poți înșela : pentru uă ființă sociabilă, binele purcede din fraternitate, care înlesnesc viața în comun cu semenii sâi, și râul purcede din egoism, care desbină pe omeni. Binele produce virtuțile prin care omul conform naturii sale subordonă personaje a societății, și râul produce violurile, prin care omul se desbină de ceilalți pentru a se limita în el însușî, pare ca ar fi uă ființă [[solitară, îndeplinirea datoriei este menținerea armoniei între instinctul individual și instinctul social, sforțările ce sunt necesare spre îndeplinirea datoriei nu sunt nișce sacrificii ce facem în folosul altora, ele ne profită noué mai ăntâi și, și daca mai profită și altora causa este câ interesul nostru și al societății sunt identice, ceea ce este folositor pentru unul este folositor pentru toți. Omul onest satisface armonia între aceste clone instincte ( 1) A se vedea Românul de la 22, 23 și 25 Septembre.