Romanulu, aprilie 1883 (Anul 27)
1883-04-01
ANUL AL XXIX-LEa Voiesce și vel putea. ANÜNCIURI Linia de 30 litere petit, pagina IV..............................40 bani Oeto „ , n » HI....................2 lei — „ 'aserțiuni și reclame pagina III și IV linia . . 2 , — „ A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diarulul. IN PARIS, la Havas, Laffite et C-nie, 8, Place de la Boars*. LA VIENA, la d-nil Haasenstein et Vogler, (Otto Maass). LA FRANCFÜRT, S. M. — la G. L. Daube et C-nie, pentra Germania, Belgia, Olanda, Elveția și America — Scrisorile nefrancate se refusă — REDACȚIUNEI. STRADA DOMNEI X*c LUNI, MARȚI, 1, 2 APRINL Luminezate și veri ABONAMENTE la Capitală și districte, un an 48 lei; sése luni luni 12 lei; uă lună 4 lei Centru tóte țerile Europei, trimestrul 15 lei. A se adresa: ROMANIA, la administrațiunea oiarului și nilei PARIS, la Havas, Laffite et Cune, 8, Place du VIENA, la d. B. G. Popovici, 15, Fleischmark ITALIA, la d. dott. Cav. Gustave Croce, Via S de Paola (NO.) 15, Geneva — Articolele nepublicate se ard Fundatore: C. A. ROSETTI EDIT (B) Directore: VINTILA C. R0SETTÍ EDIȚ BÜCÖ8ESCÍ â PBIER1885 Am spus în nenumărate rîndurî, și toți o sciț, ca fugim, pe cât se póre, de cestiunile personale spre a menține discuțiunea pe teremul principiilor. Acesta cale vom urma-o și pe viitor. Ne credem case datori, adl, a da precari lămuriri Voinței Naționale. Mărturim ca resimțim orecare durere d’a vedea ca primul organ care se ridică în contra nostru este tocmai acela în fruntea cǎruia este scris, chiar național-liberal și care trebuie se numere, printre redactorii săi, bărbați cari au luptat pentru isbânda credințelor susținute de ziarul Românulu, în timp de 29 de ani. Astfel fiind, nu vom uita în cursul discuțiunei cu protivnicii noștri de adi au fost prietenii noștri de ei și le vom răspunde cu iubirea datorită fratelui rătăcit. Confratele nostru publică câteva rânduri din primul Bucuresci al Românului de la 24 Marte, în care vorbind despre interpelarea d-lui Enescu, privitóre la arendarea moșiilor Statului. Țiceam între altele câ e uă adevărata nenorocire pentru Statele în cari bărbații ce le conduc mențin relele deprinderi ale trecutului, și pe care el cel d’ântei le-au combătut cu mai mare înverșunare, ca vătămătare din tote puntele de vedere. Reproducând aceste rânduri Voința Națională dice: „Aceste amenințâri la adresa guvernului național-liberal sunt înserate în Românulă, în Țon chiar când bătrânul luptător se retrăgea. „După d. Vintilă Rosetti, actualul prim-ministru I. C. Brătianu și d. C. A. Rosetti, cari împreună până acum două ani au condus guvernul și partita națională-liberală, nu au făcut decât a continua amici vechile deprinderi de păsuire ale arendașilor răü plătitori, sistemă ce se practică și astăzi de către conducătorul actual al guvernului și al partitei naționale-liberale“. Nu înțelegem cum trage organul guvernamentale conclusiunile de mai sus din cele ce s’a scris, și mai puțin încă ce caută numele d-lui C. A. Rosetti în acesta afacere, și în ce ar putea d-sea să fie răspunzător de faptele unul ministru al domenielor, când solul este ca chiar în administrațiunea ministeriului seu n’a fost lăsat a introduce reformele dorite și cu voința sea d’a stîrpi abuzurile îl a atras blamul majoritații guvernamentalilor actuali, nu înțelegem cum un ziar care se respectă, răspunde cu atâta ușurință unul confrate, și cum pate lăsa a se înțelege cu Românul, a pretins câ : „înainte de venirea la putere a partitei liberale, înflorea în România regimul parlamentar“. Ceea ce ne surprinde case și mai mult este ca diarul care ne sfătuesce „să lăsâm lăcomia criticei cu orice preț, să combatem guvernul dar în mod real, nu cu utopii și cu închipuiri din domeniul fantasmagoriei“ nu se mărginesce a trage, din cele scrise, conclusiunile ce îi place, ci merge mai departe, le atribue altor persone, spuind câ, după părerea d-lui Vintilă Rosetti, d. C. A. Rosetti nu a făcut decât a continua vechile deprinderi de păsuire. Avem dreptul de a fi cu atât mai mult surprinși de acest mod de discusiune, cu cât nu înțelegem în ce scop au putut fi scrise aceste rânduri, câci vechii liberali ca cei de la V. Națională nu pot cerca a pune zizanie între un tată și un fiu, mai cu semn când scrii cât de mari sunt legăturile care îl unesc, cât de identice sunt aspirațiunile lor. „Este uă adevărată nenorocire. Zice Voința Națională, pentru presa seriosa de a vedea cu relele deprinderii ale unor Zbire reacționare care combat, cu drept sau nedrept, or ce a acut sau are intențiune a face partita liberală, sunt adoptate de acea presă în care publicul avusese deprinderea a citi cu totul altceva“. Și Ziarul serios se încerca a arăta ca neîntemeiate sunt cele ce a scris Românul, în privința interpelării d-lui Enescu, și nedrepte acusațiunile aduse de noua direcțiune a Românului d-lor C. A. Rosetti și I. C. Brătianu. Noua direcțiune, care are aceeași țintă ca și cea vechie, ia răspunderea celor scrise în primul Bucuresci de la 24 Marte, dar, nevoind a-și atribui ceea ce nu este al séu se crede detóre a da órecari lămuriri. Tóte articolele de fond publicate în Românul, până în Ziia de Pascl au fost scrise, sau revăzute și corectate, chiar de mâna d-lui C. A. Rosetti, și în aceeași categorie intră și primul Bucuresci la care răspunde V. Națională; deci, tóte aceste aprecieri asupra situațiunei, nu de noua direcțiune au fost făcute. Când ele s’au publicat, Ziarul care adoptase deprinderile presei reacționare , cum Zice V. Națională, era încă supt direcțiunea d-lui C. A. Rosetti, de aceea în numărul de la 24 Marte figura încă numele său ca directore și girante răspunzător. Vădit este deci ca neîntemeiată este acusațiunea adusă nouei direcțiuni a Românului, de câtre or ° ranul guvernului, și câ cel care se ridică azi contra vechiului cap al partidei liberal-naționale este chiar Voința națională care zice câ cele scrise în Românulă supt direcțiunea și răspunderea d-lui C. A. Rosetti sunt: „amenințări contra guvernului național-liberale, nedrepte acusațiuni, simple încriminări fără nici un temem, utopii, închipuiri din domeniul fantasmagoriei etc. etc.“ Aceste explicațiuni date, primim propunerea ce ne-o face Voința Națională : „publicul imparțial să ne judece și pe noi și pe alții, și să vézidăcă nu este părăsită de Zorele pretinse imparțiale calea drepta de la care roți tac de se abat.“ râ a Austriei nu se gaseau în 1 Curții al cârei gram a fost sfărăt un nebun. Constantinopole, 12 Aprile. — Suediei a fost primit orl în audin semnă de Sultanul, care l-a remis cordon al Imtiatului. SERVICIUL TELEGRAFIC AL AGENȚIEI HAVAS Berlin, 11 Aprile.—împăratul Wilhelm și principele de Bismarck lucreza la Londra și la St. Petersbourg cu scop de a menține pacea între Englitera și Rusia. Paris, 11 Aprile.—Guvernul francez a adresat guvernului egiptean uă reclamare energică în contra suspendării Ziarului Bosphore. Colonia. 12 Aprile.—Se telegrafiază din Londra Gazetei de Colonia ca un consilii de miniștrii s’a convocat două dejaieriseră. Acesta convocare, după aserțiunile ce circulă prin cercurile diplomatice, a fost provocată de cele din urmă depeși pe cari vice-regele Indiilor, lord Dufferin le-a adresat guvernului englez și cari se cred decisive pentru atitudinea ce trebue luată în viitor de Englitera în cestiunea afghană. Paris. 12 Aprile—Sciri private sosite din Londra spun ca lordul Granville e dispus să primescă un arbitragiu. Moscova. 12 Aprile—Gazeta de Moscova zice cu orașul Pendjeb find acum neocupat, ar fi un ocasiune nemerită de a regula cestiunea privitore la stăpânirea acestui punt strategic. Același fiar își manifestă speranța ca d. Gladstone are să urmeze uă politică pacifică, înlăturând astfel oă ruptură între Rusia și Enghiteza. St. Petersbourg, 12 Aprile. — Uă depeșă a generarului Komaroff, cu data de 1 Aprile, constată ca Afganii l’a fi atacat. Viena, 12 Aprile. — Vă depeșă din isvor autentic adresată din Bruxelles spune ca nici Regina, nici perechia princia DIN AFARA AUSTRO-UNGARIA In privința serbării milenariipastolilor Ciril și Metodiu, Frankfurter Zeitung scrie între urmatorele : Slavismul catolic, adică ultramomul slav, sărbâtoresce milenarul i Iilor Ciril și Metodiu, a cârora este fostul oraș episcopal morav 1rad, cu precari precugetâri politționale. Să scie ca există în Aust cuvinte forte influinte, care voii facă din Statul dunărean un imperio-catolic. Precum ne putem închiceste sforțări sunt aprobate decât din Roma. Cu cât putericul imper, se presintă mai serios ca un represie al bisericei ortodocse, cu atât mi cel din Roma cred ca el va găsi atra-greutate într’uă Austrie cate slavă. Autonomii slavi. Polonii, Cehii venii se bucură astăzî d’un deoseb tectorat al Bisericei, care chiar două-zeci ani susținea orbesce gesmul. Bar fiind ca Austria nu mai astăzî ca putere germană, apoi a găsit de cuviință să se acomodeze tuala stare de lucruri; ea priveșce progres al slavismului austriac ca rantagiu pentru densa. Ea crede Austrie slavo-catolică va pune un panslavismului politic și catolic, rasismului și schismei, și va cuceropa Orientală pentru Papa. ITALIA Hă. telegramă. din Roma. d, generarele Ricci s’a reîntors d frica acolo. El a fost primit onistrul Depretis, Mancini și R*~ u**. După părerea sa, trebue întărită fortăreța Masuadiului despre uscat. El afirmă ca nu mai este nevoia de trimiterea altor ajutore, mai ales câ la cas de trebuință garnisona din Asab pate fi imediat trimisă la Masuali. Comandantele militar din acesta localitate a dat ordinul să se cumpere 400 cămile. Neue freie Presse publică urmatorele în edițiunea sea de sera de la 10 Aprile : Insula Caprera va trece în curând în proprietatea Statului. Fii lui Garibaldi și sora lor, d-na Canzio, au voit s-o dea Statului fără nici uă despăgubire, dar în interesul minorilor generarului, — Manlio și Clelia — acesta cestiune va trebui mai intei să fie resolvată de tribunale. Condițiunile cedării sunt urmatorele : Remășițele lui Garibaldi nu vor fi nici uă dată desgropate de acolo și nici nu se va putea înființa vrouă dată în insula Caprera un stabiliment pentru pedepse. Văduva și copiii lui Garibaldi, când vor muri, vor fi îmormântați în aceeași grupă cu generalele. In insulă se va înființa îndată un spital pentru soldații și marinarii invalidi, și se va așeza un far pe puntul cel mai nalt al insulei, or familia Garibaldi își rezervă dreptul d’a locui in căsuța în care a murit generarele. ENGLITERA Faclă cu spirea ce s’a împrășciat, ca s’a renunțat pentru totdeuna la călătoria lordului Roseberry la Berlin, cercurile berlineze bine informate susțin ca acesta călătorie n’a fost decât amânată, din causa morții fratelui lordului, colonelul Primrose, care se afla în statul-major al generarului Wolseley. In privința misiunii lordului Roseberry, se menține părerea pe care o confirmă astăzi și Standard , ca ministrul englez nu se duce la Berlin decât în vederea conflictului anglo-rus. țiarele vienese publică următorea scrie ce li se trimite din Londra: s amicale faciă cu visita principelui ftar al Engliterei în Irlanda. Pard-lui Parnell, cari sunt in același membrii în Parlament, au convoirțl în Dublinuă întrunire a Ligei fie în care limbagiul ținut în priprincipelui de Wales ș’a lordului , a întrecut tot ce s’a dispenă amorîtor, ucigaș, miserabil au fost fie epitete ce s’au dat vice-regelui r ; totul s’a aruncat în spinarea lui membru din Parlament deciarâ cât irlandes nu se grupeza un singur ! în ginrul principelui de Wales ci nu se va astâmpăra până când stârpi din țără cea din urmă răa suveranității englese. SUL CABINET FRANCES ce scrie Ziarul Le Temps de Aprile în privința noului cabiances : punerea noului cabinet ne pare care, în marginele posibilului, larea Camerelor și a publicului, deși accentuare în sensul radical, tot celorlalte nuanțe ale opiniunei care uă represintare îndestulătore a le asigura în contra unei densemnate a politicei care a fost mp și este încă aceea a maiontâparlament și în țără,joi. Henri Brisn acest punt de vedere, s’a arăta de încrederea opiniunei publiceea ce ne privesce, nu vedem înul ce a format nici nume nici o une care să dea loc la uă critică ; am putea cel mult să punem câiestiuni, cum de exemplu a întreba . generare Campenon profesă aZii ca acum două luni, ca orice sfort Tonkin este incompatibilă cu mâșia armatei nóstre, adică cu si cu Erandel continentale. Ne place de a crede ca primind puterea în mndițiuni de care totă lumea își ia, este gata a o esercita în vedea suvenirilor și a regretelor sale ale, ei a unei situațiuni care este e ea sórele, și este orb cel ce nu o crede. Déci atingem în trecut acest punt, causa este câ-t privim ca pe cel d’ântei față cu marele nostre interese naționale; principala misiune a ministerului este, in adevĕr, d’apune capăt conflictului nostru în China. Aici ZhH’ul Le Temps face mai multe observări asupra atitudinei de până acum a parlamentului și a unei pârți a presei, apoi urmeza . In urmă va veni bugetul; el a fost pregătit pe baza voturilor date de cele două Camere, și, prin urmare, este sigur ca va fi primit, decá armistițiul încheiat ieri, și care a dat naștere noului cabinet, nu va fi denunțat mâine. Cel din urmă articol al programei d-lui Brisson trebuie să fie d’a pregăti alegeri libere și sincere, nici uă partită, nici un grup nu pate să se ridice în contra acestui mod d’a vedea și d’a lucra, câci toți au același interes; dar pentru a face ca cabinetului să-i fie cu putință d’a realisa acesta, trebuie a-l scuti cu orice preț de interpelările, moțiunile și propunerile, de cari a abuzat atât de des inițiativa individuală. Origina și compunerea guvernului actual îl conferă un fel de arbitragiu între interesele și pasiunile adesea contradictorii ale diverselor grupuri; el este, cu un cuvânt, organul sindicatului ce toți amicii Republicei formeza d’acum nainte în vederea luptei comune în contra adversarilor săi, a-1 slăbi, a fi a ne slăbi pe noi onșine. Cu programa de neutralitate electorală ce are să adopte, ne previne la timp d’a ne face singuri afacerile, d’a vorbi terel fară mijlocirea lui, într’un cuvent d’a nu aștepta victoria decât de la activitatea, înțelepciunea și unirea nóstra, victoria care în alți timpi și supt alte regimuri era produsul intervenției guvernamentale. CIOCNIREA DIN AFGHANISTAN In privința acestei ciocniri găsim urmatorele telegrame, cu data de 9 Aprile, ce se trimit din Londra Ziarului Neue freie Presse : Prin cercurile diplomatice de aici dom Parnelistl nu arată nici cum simțilnesce îngrijarea ca, judecând după răspunsul ce Emirul a dat la cuvântarea lordului Dufferin, trebuie să se credá în probabilitatea unui resbel. Preîntâmpinarea unui asemenea resbel depinde mai ales de lordul Dufferin, care cunosce posițiunile rusesci și disposițiunile cabinetului din Petersburg mai bine decât cabinetul din Londra și care are deja parte blanche. In privința atitudinei Turciei la cas d’un resbel, se crede ca Sultanul ar preferi să păstreze neutralitatea. Pentru acesta casé trebuie ca Turcia să fie mai ântei un Stat tare care, la cas de trebuință, să potă impune respectarea neutralității de câtre ambele puteri beligerante și să potă împedica cu forța violarea iei. On asemene acțiune ar prezintă pentru Turcia uă deosebită greutate atunci când flota engleză ar cere să treca prin strămtorile marei Negre, ceea ce este probabil ca va fi ânteiul act al marei Britanii. Se duce ca în acesta privință se urmeza chiar acum negocieri între Englitera și Sultan. Se mai afirmă încă ca s’ar fi urmând negocieri și cu alte puteri pentru precari garanții ca, la cas d’un resbel, să nu se efectueze nici o schimbare teritorială cu violență în peninsula balcanică. Relațiunile dintre Enghera și Sultan, care se răciseră din causa cestiunei egiptene, sunt acum erd și forțe amicale, și Hasan Belemi pașa va mai rămâne câtva timp aici spre a efectua negocierile sus-citate. Pall Mail Gazete afirmă ca generarele Komarov a atacat pe Afghani fără ca aceștia să fi provocat pe Ruși. „Cu părere de roü, Z^e citatul ziar, trebuie să decblarâm ca suntem siliți a trece cu otărîre de partea partitei resbelului. Trebuie cu părere de roü să mărturim cu întregă putere care, într’un asemene crisă, se face vinovată d’uă asemene nefidelitate, și noi, nu mai este cu putință decât uă ostilitate pe faclă.“ D. Lessar, represintantele rus în Afghanistan, decilară ca generarele Komarov va naiita probabilmente până la rîul Murghab. El pretinde ca Afghanii ar fi provocat necurmat pe Ruși și de aceea generarele Komarov a fost nevoit să atace. El mai afirmă ca un oficial englez ar fi comandat pe Afghani. O edițiune extraordinară publicată acum de Daily Telegraph anunță ca generalele Komorow, în urma victoriei repurtată la 30 Marte, a ocupat Pensdehul. Londra, 9 Aprile.—Uă a treia edițiune a Ziarului Times anunță urmatorele din Gurlin cu data de 3 Aprile : „ Supt protestul cu avant-posturile afghane și-ar fi schimbat posițiunile lor. Rușii atacară la 30 Marte pe Afghani în apropiere de Pendeh și-i isgoniră de acolo. Afghanii luptară cu multă bravură, dar din causa timpului umed ei nu se putură servi cu puscele lor care se incarcau pe la gură. .Două din companiele lor apărară posițiunile ce ocupau, până la cel din urmă om. Afghanii se retraseră în cea mai mare ordine la Meniceak; ei n'au fost urmăriți. Sarikii stătură neutrii, dar apoi prădarâ lagărul afghan. Se Zce ca perderile ruseșci au fost forte mari. Oficialii englesi rămaseră pe câmpul de bătaie pene când se retraseră afghani și apoi se duseră în lagărul generarelui Lumsden.“ Cabinetul engles a primit de ieri după amiaZlâncă uă parte a unei lungi depeși a generarelui Lumsden, prin care i se făcea cunoscut atacul Rușilor. Dar depeșa fu întreruptă la partea cea mai însemnată. Se crede ca firul telegrafic a fost întrerupt în Persia. Oă altă solie primită de guvernare cu Pendehul se află încă în mânile Afghanilor. In minister domnesce cea mai mare feriere. Se zice ca prin atacarea trupelor afghane s’a creat un casus belli. Se va trimite oă flotă în Bosfor și oă armată de 75,000 omeni din Indii la Herat. Chiar acum consiliul de miniștrii este întrunit. Londra, 9 Aprile.—Lordul Roseberry n’a luat parte la consiliul de miniștrii de astăzi. Se afirmă din mai multe pârți ca se urmeza negocieri spre a se dobândi uă garanție generală pentru Turcia ca, la cas d’un resbel, să nu se permită nici uă schimbare cu forța în peninsula balcanică. Un diplomat rus observa astfel ca Germania va refuză să asemene garanție . Berlin, 10 Aprile.— Vossische Zeitung publică scirea din Paris ca regina Victoria, care d’abia a sosit în Aix-les-Bains, face pregătiri spre a se mai repede în Englitera, cei desee și mai mult gravitatea să depeșă tot din Paris, pi Kreuzzeitung, Zice eâ Porta a > ciutele propuneri de alianță sterel și a dechlarat ca va răni la cas d’un resbel anglo-rus. Vrednic de observat, este politico-militar publicat tot de lung, care susține cu atât similitară a Rusiei în Asia-Central , acea a Engliterel în Tadil in belor puteri evitarea resbeluli mintreli Rusia póte, fiind ca în mipsă în ultima ciocnire cu Atacă cu mai mare ușurință coraliterei decât atunci când un Afghanilor ar fi lovit în ofora Rusiei. DIN MACEDONIA După scirile primite din Constantinopole, pare a se complica cestiunea acordării beratelor episcopilor bulgari din Macedonia. Patriarhhul grec, spun aceste solii, a trimis uă adresă Porții prin care o amenință cu retragerea sea la cal când se vor acorda aceste berate, și Sinodul grec a făcut un dechlarare analogă. Patriarohul Zice că pe câtă vreme Bulgarii din Macedonia pretind ca aparțin bisericei ortodocse, nu se pote numi nici un episcop fară consiiățimăntul său. Bulgarii, din parte-le, zic ca au un esarch recunoscut de Portă și, fiindca poporațiunea bulgară este în majoritate, numai singur esarchul are dreptul d’a numi episcopi, cu reserva d’a fi recunoscuți de Portă. Poporațiunea creștină din Creta a espus în deosebite rânduri pe cale telegrafică marelui vizir, câ vor isbucni turburari în cas când guvernul turc va stărui în aceea d’a numi pe cei trei episcopi bulgari în Macedonia. L SCIRI D’ALEDILEI Aflam ca d. N. Dimancea, unul din vici-președinți ai Camerei, a fost însărcinat să gireze lucrârile președenției Camerei pe timpul vacanței; tot deuă dată a mai fost însărcinat și cu reparațiunea localului Adunărei deputaților, pentru care se asigură ca se vor cheltui vre no 200.000 lei. D. Ion Câmpineanu, ministrul afacerilor străine, a plecat ieri la Berlin. * * * D. George Chițu, care a trecut sărbătorile Pascelul la țară, s’a întors de a seri în Bucuresci. * * * Ieri, d-na Oteteleșanu ducendu-se să vadă leul d-lui C. Câmpineanu, se apropia prea mult de colivă și voi să-l mângăiă, dar leul o apucă de mână, rupându-I pe lea, și o sfărăia cu ghiarele pe umărul stâng. D-na Otetelișanu, mai leșinată, a fost condusă de îndată acasă, unde mai mulți medici l-au dat și îi dau tóte îngrijirile trebuinciose. Aflam cu plăcere ca, dr. Veleanu, întorcându-se de astă tomnă din străinătate și fiind pe deplin sănătos, și-a reluat afacerile.* România Liberă (ice ca la mora de la Eloresca (lângă Bucuresci), patru omeni de serviciu au fost apucați de rata cea mare a morii și sdrobiți într’un mod spăimântător. Se înțelege ca nici unul n’a scăpat cu viață. Curierul financiar Zlie câ se asigură cu d. Teodorescu, comisarul guvernului pe lângă creditele fonetare rural și urban, a demisionat din acesta funcție. D. Grigorescu, șeful comptabilităței generale din ministerul de finance, a fost însărcinat cu îndeplinirea acestei funcțiuni până la numirea titularului. * ■X* -XMâne Marți, 2 Aprile, va fi în sala Ateneului prima conferință susținută de d. Jules Brün asupra lui Sully Prudhomme In călătoria sea prin Rusia și Polonia a ținut o serie de conferințe unde a fost aclamat de public și unde a avut farte mare succes. Prin uă scrisare intimă, d. * * * * * * * * * *