Romanulu, mai 1883 (Anul 27)
1883-05-01
ANUL AL XXVII-LE VoiescG și vel putéa f ANUNCIU R 1. Linia di! 30 litere petit, pagina IV...........................40 liaul Dato „ „ n » fo . . . . 2 leî „ A se adresa: :IN ROMANIA, la ailministrațiunea (Ilarului. IN PARIS, la Havas, Laflite et C-nie, 8 Place de la Bourse. BA LONDON, la G. L Daube et C-nie, 130, Fleet. Street E C. LA V1ENA, la <l-nit Haasensteiu et Vogler, Walllischgasse 10. LA FKANCFORT, S. — M. G. L. Daube et C-nie, pentru Germania, Belgia, Olanda, Elveția și America. — Scrisorile nefrancate se refnsa — 20 B ANI ESEMPLARUL REDACTIUNEA SI A.I3 MII SK8TII^TXXIER. 14, STRADA DOAMNEI, 14 DUMINECA, 1 MAILT 1883 Luminează-te și vei 0. ABONAMENTE : In Capitală și districte, un an 48 lei; șase luni 24 lei; treî lunî 12 lei; și lună 4 lei. Pentru tote țările Europei, trimestrul 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, Ia administraținnea (Harului și oficiele poștale LA PARIS, la Havas-Laffito et C-nie, 8, Place de la Bourse. LA VIENA, la d. B. G. PopovicI, 15, Fleisclimarkt. IN ITALIA, la d. dott Cav. Gustavo Croce, Via San Fraucesco da Paola (N. 0.) 15, Genova. — Articolele Republicate se ard — Mâne seră, Dumineca, vom publica un Supliment în care vom da depeșire ce vor sosi până atunci, precum și resultatul alegerii din colegiul II de senatori. Acest Supliment se va trimite tutor abonaților noștri. Candidatul partitei naționale liberale, propus de comitetul electoral de Ilfov, pentru acest județ, este: PENTRU SENAT Coleg. N. D. Br. Em. Severin - BUCIUM, Salorae 1883 Astă clîndouielii nu mai e permisă. Lista senatorilor aleși de marii proprietari rurali e cunoscută tuturor. Din ca să vede că colegiul I a dat oposițiunii numai 8 din cele 30 scaune ce marea proprietate rurală are în Senat. Acest resultat e sdrobitor pentru împestrițata oposițiune care a combătut și combate revizuirea Constituțiunii. Ea a susținut într’adever că actuala lege electorală e perfectă, că e tot ce mintea omenesca a putut concepe mai bun și mai desevărșit și a cerut stăruitor menținerea iei. Țara, prin alegerile pentru Cameră, a arătat că este cu totul d’uă altă părere și a trimis uă imensă majoritate cu însărcinarea d’a revizui Constituțiunea și legea electorală. Colegiul I. de Senat a ratificat și densul vederile marei majorități a alegătorilor pentru Cameră, Indouială dar, cum exiserăm deja, nu mai póte remăne nimenul că ideia revizuirii este nu numai uă ideiă popolara, ci mulțumi propagandei ce sa făcut, mulțumită desbaterilor ce s’au urmat, mulțumită mai cu sema denunțării traficurilor imorale la care ea da loc și pe care nimeni nu le-a putut, nici nu s’a încercat a le tăgădui.—acestă ideiă a intrat în convingerea țarei întregi și aprópe trei pătrimi din chiar alegătorii colegiului I senatoriale au adoptat-o, au lucrat și votat pentru realizarea iei. Acest fapt, unicul până acum în istoria nóstrá constituțională, conține un mare, însemnat și salutar învățământ. El însemneza că lupta pentru bine, pentru dreptate și pentru adevăr găsesc o aprobare, susținere și devotament chiar acolo unde interese personale meschine să ciocnesc cu interesele generale, că marea virtute a jertfirii intereselor particulare pe altarul binelui public e respăndită în țara nóstra și că—dăcă ea nu s’a manifestat mai des—causa e c’a lipsit ocasiunea. In fața acestui fapt, vom dice tutor Românilor și mai cu osebire celor cari luptă împreună cu noi supt același stindard: credeți tot d’auna și nestrămutat în bine, în adevăr, îndreptate și libertate, căci pururea măntuitore este acesta credință ; luptați tot d’a una și necurmat conduși d’acestă credință și peste putință este ca succesul să nu încunune lupta și credința vóstra ; încredeți-vă tot d’auna în bunul sims al țetei; adresați-vă la ea tot d’auna cu inima curată și deschisă și fiți convinși că dănsa vă va îmbrățișa, vă va susține, vă va încuragia și la isbăndă vă va duce. Protivnicilor asemene le vom duce : nu vă puteți plânge că n’ați avut destulă libertate pentru a lumina țara și a o convinge că bune și măntuitore erau vederile vóstre, rele și primejdiose ale partitei liberale; două luni, er nu numai 21 de zile, precum putea se vădea după lege, v’a ăsat guvernul pentru a umbla, a vorbi, a propaga. întrunirile au fost pretutindeni libere; ați vorbit tot ce ați voit și, pentru a nu vă da ocasiunea d’a vă dânge, nimeni dintre liberalii cari asistați la întrunirile vóstre nu v’a combătut, nu v’a obiectat nimic ; ei v’ați respectat cuvăntul și cu deplină și nestrămutată încredere în noul simț al cărei au lăsat alegătorilor timpul să cugete și să judece și numai mai târziu au observat ce aveau de observat; presa asemene liberă a fost, oricine a putut scrie ce admit.; s’acésta în timp de opt luni de zile, căci opt luni au trecut de când s’a pus în Românul cestiunea revizuirii, și de când cu toții o combateți. Prin urmare, ați avut tóte mijlacele pentru a lumina țara și cu prisosință de tóte ați ușat și abusat. Țera a studiat acestă cestiune mai mult decât oricare alta și nici un om de buna-credință nu va putea tăgădui însemnătatea otărîrilor iei. Aceste otărîri însemneza că ea voiesce cu orice preț libertatea, că voiesce moralitatea la basa legii electorale, că voiesce în sfîrșit un adevărat, reale și sincer regim represintativ. Intrați dér pe calea în mod atât de vădit indicată de națiune, faceți omagiu voințelor atât de clar manifestate de ea și măcar acum — când visul de a ajunge la putere a dispărut -r- veniți ca cu toții, să lucrăm pentru ca, în unire și ca fii ai aceleiași țări, să facem împreună ceea ce bine este, ceea ce ea voiește și crede neapărat trebuincios pentru viitor. Vorbim învinșilor, ca și învingătorilor, cu aceeași iubire, cu aceeașî sinceritate. Țăra a vorbit, a vă mas împotrivi dorințelor și vederilor iei, a căuta să mai puneți piedece, când de mai dinainte și cum sunteți că totul zadarnic va fi acum, cum zadarnic a fost nainte și ’n timpul alegerilor, ar fi a dovedi că voiți a vă pune mai presus de țară ; și sciți bine că ea stăpâni nu voiește și că scie înlătura pe cei cari încercă a i se impune. causa colegielor celor mici, de vreme ce ei au strigat necurmat ca supt guvernul d-lui Catargi nu puteau vota de cat numai alegătorii cari, de voie sau de frică, se supuneau corupțiunii. Binele public adaogă : „Dechlararea este prețiosă, chiar în modul acesta, câcî se mărturesce cu d. Rosetti, de câte ori a eșit deputat, a eșit dintr’un lege în care este corupțiunea și numai fiind câ este corupțiunea în ea, câcî se mărturesce cu d. Rosetti a presidat peste oă Cameră constituită printr’uă lege în care este corupțiunea. “ Sunt de părere câ Binele public susținând cu asemene argumente menținerea legii actuale, mărturesce câ s’a convins pe deplin ca rea și imorală este legea pe care o susține. Am dis cu corupțiunea pe d’uă parte și ingerința guvernelor pe d’alta au putere mare în colegiile cele restrânse și mult mai mică în colegiile numerose. Colegiul în care am fost ales, a avut, încă de la 1857, peste una mie de votanți, pe când colegiile cari le susțin protivnicii mei au avut și au în mare parte, 60, 50, 30, 20, de votanți. Se mai scie cu de la 1857 și pene la 1876, de câte ori am fost ales deputat al colegiului celui numeros, din Bucuresci, am fost necurmat combătut de guverne, unite cu tote partidele anti-liberale« Prin urmare eu, acuzatul, am fost ales tocmai în colegiul numeros, unde n’a putut străbate corupțiunea particularilor, sau aceia a guvernelor. „Am presidat uă cameră constituită printr’uă lege în care este corupțiunea.“ Am președat că Cameră alesă supt veghiarea d-lui Vernescu, ca ministru de interne. Vă Cameră care, în a doua alegere, a avut ca deputați, mai pe toți câți au fost aleși supt ministerul d-lui Vernescu. Uă Cameră al cârei deputat și președinte a fost și domnia sea. Uă Cameră care, alesa în virtutea legii electorale conținută în pactul nostru fundamental, nu putea face alt decât să se supue legii. Uă Cameră în fine ai câreia membrii iubitori ai moralității și ai independinței alegerilor, denunțară ei înșii relele cari decurg din acestă lege, votară revizuirea legii electorale, și se duseră naintea alegătorilor pentru a propaga revizuirea. Pentru ca organul d-lui Vernescu să se convingă și mai bine că atacurile de imoralitate ce se încurcă a-mi face sunt cu totul glumețe voi aminti : Guvernul englez a cerut, prin Mesagiul Reginei, reforma legii electorale pentru causă de imoralitate. Guvernul englez, care era spresiunea acelei Camere, dechiaratu-s’a prin acesta ca este imoral ? Mesagiul Reginei, prin care cerea reforma pentru ca să curme imoralitatea, dechlarat a, prin acea cerere, ca deputații, foști și presiuțî, eștii din acea lege imorali erați ? Atât fiind d’ajuns pentru bărbații inteliginți de la Binele public și pentru toți Românii, voi mai respunde în câteva linii la un alt argument al confraților de la Binele public. Tot în acel prim Bucurescu, domnia lor die : „Oprindu-ne, pentru astăzi, numai asupra corupțiunii din alegeri, revenim a „spune câ mijlocul cel mai eficace spre a „combate asemenea cangrenă, ni se pare „acela propus de un cetățian în al douilea „articol de fond publicat ieri de chiarul „nostru, adică: obligativitatea votului. „Votul se fiă nu numai un drept, ci și „vă detoriă , fiecare să fiă obligat a vota, „după cum este obligat a plăti contribuți„uaî, a face serviciul armatei, etc. Credem „câ influențele morale ale celor nărăviți nu „vor mai putea avea un joc așa de liber „când toți vor vota, pe când astăzi nu toți „v4aliză, ci numai vă parte.“ H'că propunerea se va găsi dreptă și aplicabile, nu eu mă voi opune ieli ci din contra. Ce scop însă urmărește Binele public prin acestă propunere ? învederat cu un altul decât d’a lărgi colegiile, d’a mări numărul alegătorilor. .miluințele morale ale celor nărăviții nu „vor mai putea avea un joc așa de liber. “ Deci jocul relelor moravuri există. Deci lărgirea colegiilor îl póte curma, întru câtva. Acesta am cerut și cer și eu; mii,stă mese dor confraților de la Binele public, câ — de și în mod pediș — dreptate îmi dau. C. A. ROSETTI COLEGII LARGI ȘI COLEGII STRIMTE In ziua de 29 August 1882, vorbind numai în numele meu, am scris și supt scris : — Corupțiunea este la temelia legii nostre electorale. Am arătat că, după credința mea, corupțiunea intră cu înlesnire în colegiile cu totul mici, și cu mare anevoință în colegiile cele numerose. Că familie pote specula un colegiu restrăns. Un guvern rău pote amenința cățiva alegători. In colegii numerose, specula unei familii nu póte triumfa. Guvernul cu mare anevoință pote amenința mai multe sute de alegători. Binele public de Sâmbăta trecută dice : „D. Rosetti nu merse în adevĕr pân’a deblara ca corupțiunea provine de la cei cari de sapte ani țin frînele guvernului.“ In adevăr, n’am făcut uă asemene declaiarare, fiind câ ea nu este adevărată. Dovada acestui neadevăr este câ țara întrâgă a avut și are supt ociniiei declalarârile scrise ale majoritâții membrilor actualei oposițiuni; ei înși au mărturii câ răul vine din SPrRVICIUL TELEGRAFIC AIl agenției Kavas Cair. 11 Mai. — Comisiunea juridică însănvnțată de guvernul egiptean de a examina cestiunea monopolului companiei de la Suez, s'a rostit în unanimitate pentru monopol. Roma, 11 Mai. — Monitorul Romei anunță ca Papa a suprimat vicariatul apostolic din Romănia stabilit în Bucuresci și cât a înlocuit printr’un scaun archiepiscopal cu Monsiniorele Paoli ca titular. Roma, 11 Mai.—Camera deputaților.— D. Nicotera desvoltă interpelarea sa asupra politicei interiore a guvernului. D. Depretis, primul ministru, apăra politica sear declara câ va remăne tare în princare sunt basa iei; prin urmare,sperra susține aceste principii sau pentru a le combate trebuie a se forma partitele. D. Nicotera a presintat uă moțiune de neîncredere în politica cabinetului, discusiunea s’a fiesat pe mâne. Londra, 11 Mai. — Camera Comunelor s’a amânat one la 21 Mai. New York, 11 Mai. — După raporturile unor fugari de la Haiti, insurgenții ar fi făcut să sară în aer puntea de la Miragoane; s’ar fi numărând 200 morți și tot atâția răniți. M. S. Regina a bine-voit a trimite din Neuwied domnului președinte al consiliului de miniștri telegrama următore : Domnului Brătianu, președinte al consiliului ce mulțumesc din fată inima pentru bunele urâre și rog a mulțumi colegilor d-vestru. Sunt adânc mișcată pentru probele de afectuosă aducere aminte ce ’Mi au venit din totă țara. ELISAVETA RESULTATUL ALEGERII COLEGIULUI I DE SENAT Continuăm cu comparațiunea între resultatul alegerii colegiului I de Senat din 1879 și acela al alegerii de anul acesta, după candidații propuși de diferitele comitete locale ale partitei naționale-liberale. Astfel, în 1879 s’au ales în colegiile ăntăi de Senat din Bacai, Dolj, Muscel, Prahova, Putna, Râmnicu Sărat, Roman, Vaslui, Vlașca, Tutova, Dorohoi și Neamțu numai membri d’ai oposițiunii, pe când acum s’au ales membri d’ai partitei național-liberale. In schimb, acum s’au ales în Brăila, Covurlui, Ilfov și Romanațî membrii d’aî oposițiunii, pe când în 1879 colegiile de Senat din aceste județe erau represintate de liberali. Deci, partita național-liberală a câștigat în colegiul I de Senat 12 colegii și a perdut patru. Ea are dor un căștig real de 8 colegii. DIN AFARA GERMANIA Citim în Neue freie Presse de la 10 Mai . In Posen s’a ținut dilele acestea uă întrunire popolară polonă, care a luat otârîrea d’a adresa uă petițiune ministrului prusian de culte. In acastă petițiune se va cere abrogarea totală a disposițiunii de la 7 Aprile privitore la întrebuințarea exclusivă a limbei germane la predarea învățământului religios catolic, și se va arăta ca, cu tota disposițiunea de la 27 Octombre 1873, cunoscința limbei germane n’a făcut nici un progres printre copiii poloni, de vreme ce limba obicinuită în relațiuni a rămas tot cea polonă, i și ca autoritâțile bisericesc! ar trebui să interzică misia catolică profesorilor acelora care predau în limba germană învățământul religios prin sculele elementare. In urma votului asupra cestiunii lemnelor, se începe din nou cu petițiunile polone. Kreuzzeitung, din Berlin, scrie urmátórele : Starea sănătății principelui de Bismarck a devenit din nou forte rea, și mai ales sunt forte violente durerile nervose de pe față. Din acesta causă principele este astfel de suferinde, încât medicii i-au cerut să se abțină cu otărîre de la orice muncă și să se ferescă de orice supărare. De altmintre, cancelarul suferă forte mult și de alte bule. Bursa era chiar neliniștită din cauza scomptelor împrăștiate asupra bulei principelui. Este forte adevărat ca profesorele Ezeridis a fost acum din nou chemat, dar se pare ca încă nu e nici un motiv pentru uă îngrijire seriosă. AUSTRO-UNGARIA Se telegrafieză din Viena, cu data de 8 Mai, a fiarului Le Temps . Deputații stângei și ai dreptei au organisat ieri un mare banchet de despărțire înainte de închiderea sesiunii parlamentare. Conferința celor patru va ține mâine cea din urmă ședință pentru a semna convenția asupra câilor ferate din trecut. Tote cestiunile în litigiu sunt regulate. Uă telegramă din Lemberg, cu data de 9 Mai și publicată de Neue freie Freise, anunță urmatorele : In fața desei violări a egalității de limbă din Galiția, capii Rutenilor pim^Uesc pentru meetingul rutean uă propunere de revoluțiune, prin care deputații ruteni să fie somați a stărui atât în Landtag cât și în Reichstag ca să se publice un ordonanț; în privința limbei pentru autoritățile locale și cară se sporescá numărul funcționarilor de naționalitate rutenă. Au fost pornite deja numerose însciintâri și invitațiun pentru meetingul rutean, în care se va protesta și contra amestecului Polonilor în afacerile confesionale ale Rutenilor. ENGLITERA Se anunță din New-York câ d O’Donnovan Rossa a fundat uă noua ramură a societății revoluționare irlandese. Una sută membri au intra deja în acestă societate și s’a luat o târîrea d’a se ține în curând uă întrunire de mase, spre a expune vederile nouei ramuri asupra resultatelor convențiunii de la Filadeiba De altă parte Neue freie Press de la 10 Mai scrie urmǎtorele : Mișcarea irlandesǎ din America se 'ntinde din ce în ce mai mult. Astfel, Dimineca trecută s'a ținut în Sicago un meeting care confirma otărîrile Convențiunii d la Eiladelfia. D. Sullivan, președintele Lyel, accentua într’un lung discurs dorinț Convențiunii, ca Irlandei se i se acorde o constituțiune întemeiată pe principiile Statelor Unite. Printre cei de față, se afla primarele din Sicago, un membru al Congresului și alte notabilități. In aceeași zb secțiunea Parnell din liga irlandeză de la Filadelfia a ținut un meeting, în care s-a primit o hotărîre prin care comisiunea esecutivă a nouei ligi naționale este rugată se numesca uă comisiune compusă din Americani care să visiteze Irlanda spre a studia «adevărata situațiune a țerei. BULGARIA Citim urmátorele în V Independence belge de la 9 Mai. Pe când principele Alecsandru al Bulgariei călătoresce prin Europa, principatul sáu este administrat de generalele Sobolev, președinte al consiliului de miniștri, cu titlul de reginne. Cele mai simple converințe ar trebui să arate d-lui Sobolef ca, ne-având decât uă putere cu totul timpurară, trebuie a se mărgini la actele de administrație și degerare și mai cu seim a înlătura măsurile violente și estraordinare Cu tote acestea, fostul gen n are rus înțelege cu totul altminteri situația sea, și se pare ca voeace a profita de lipsa principelui^■ [UNK] [UNK]dfeeschimburi la boule. El a da mai cu senilă un decret, în calitatea sea de reginte în numele principelui, în virtutea câruia s’a suspendat efectul legii de organisare judecătorescă edictată acum căteva luni de principele Alecsandru în virtutea puterilor ce i s’au conferit, de Adunarea constituantă. Acest decretotărasce ca legea suspendată va fi supusă examinării unei comisiuni constituită de noul minister și prezidată de d. Stamatos, președintele Curții de casație și fost magistrat în Rusia. Asemeni măsuri nu pot să aducă împăcarea între partita rusă și cea bulgară. PORTUGALIA In Madrid se fac mari pregătiri pentru vizita regelui Portugaliei, care sosesce acolo la 112 Mai cu Regina și cu mai mulți miniștri, însemnătatea politică a acestei vnsile, 4ice de Presse, se vede in sforțările guvernelor Spaniei și Portugaliei d’a se apropia și mai mult unul de altul. Prin acesta, ele speră nu numai d’a se putea apăra mai bine contra republicanismului care se întinde din ce în ce mai mult, ci și d’a putea încheia un fel de societate vamală (Zollverein), care să ajute la independința economică și la prosperitatea peninsulei iberiane. Afară de acestea, Spania ar dori să câștige un sprijin pentru planurile sale în privința Marocului și cel din Portugalia doresc a scăpa de protecțiunea englesă, care începe a deveni din ce în ce mai grea pentru țară. De altmintre și, guvernul engles se arătă în aceste din urme timpuri forte îndoios față cu pretențiunile Portugaliei în privința recunoscerii drepturilor lui asupra ținutului Congo. Afară de acestea, s’au spus în Parlamentul englez, pe timpul discuțiunii acestei afaceri, nișce cuvinte în privința Portugaliei și a guvernului portuges care au produs o rea impresine în Lisabona. Mai ales un membru al partitei radicale, d. Jacob Bright, s’a esprimat într’un chip forte aspru asupra instituțiunilor portugese. In Lisabona și în alte orașe ale Portugaliei se pregătesc meetinguri mari, care vor protesta în chipul cel mai energic contra manifestarii d-lui Bright și mai ales contra atitudinii Englitezei. SILI Șili este cu totul neîmpăcat în victoria sa asupra Perului. Uă corespondință adresată diarului Times face un tablou înspăimântător de crudimile Șilienilor contra Peruvianilor, contribuții de tot felul puse de învingători asupra celor învinși, ceea ce dovedeșce ca Silienii nu-și ascund dorința de a voi să reducă Perul la astfel de estremitâți încât să nu se potă rădica d’adî peste un secol. Se înțelege forte bine câ ’n asemeni condițiuni. Peruvianul se resemnezá cu mare greutate a primi legile durerose ale învingerii. Ei urmăresc contra cotropitorului un resbel de hărțuieli, care nu pare ca este aprope f se sfîrși, câci chiar acum de curând uă depeșă din Lima ne anunța of ciocnire în care Peruvianii au fos bătuți, pricinuind case mari perderi vrășmașului. GRECIA ȘI BULGARIA Se telegrafiază din Atena ca, cu totă imposibilitatea de a discuta amănuntele alianței greco-bulgare, din causa timpului celui scurt cât a ținut vizita principelui Bulgariei, se crede câ basele unei înțelegeri eventuale greco-bulgară au fost stabilite. Grecia ar oferi mijlocirea sea pentru suprimarea schismei, prin oă arangiare prealabilă privitore la cestiunile politice și la fruntariile eventuale greco-bulgare. Negocierile se vor urma între cele două guverne. Principele Alecsandru al Bulgariei în Muntenegru piarul din Presse publică urmatorea relațiune asupra primirii ce s’a făcut principelui Alicsandru al Bulgariei la Cetinje . Principele Alecsandru intra astăzi diminață în oraș în sunetul clopotelor și bubuitul tunurilor. In Cattaro el fu salutat de un adjutante al principelui, éi la fruntarii de câtre ministrul de externe, d. Stanko Radovici, și condus apoi la Cetinje Neguș, unde îl astenta statei^u. A . _ •__________________