Romanulu, mai 1883 (Anul 27)

1883-05-01

ANUL AL XXVII-LE VoiescG și vel putéa f ANUNCIU R 1. Linia di! 30 litere petit, pagina IV...........................40 liaul Dato „ „ n » fo . . . . 2 leî „ A se adresa: :IN ROMANIA, la ailministrațiunea (Ilarului. IN PARIS, la Havas, Laflite et C-nie, 8 Place de la Bourse. BA LONDON, la G. L Daube et C-nie, 130, Fleet. Street E C. LA V1ENA, la <l-nit Haasensteiu et Vogler, Walllischgasse 10. LA FKANCFORT, S. — M. G. L. Daube et C-nie, pentru Ger­mania, Belgia, Olanda, Elveția și America. — Scrisorile nefrancate se refnsa — 20 B ANI ESEMPLARUL REDACTIUNEA SI A.I3 MII SK­8TII^TXXI­ER. 14, STRADA DOAMNEI, 14 DUMINECA, 1 MAILT 1883 Luminează-te și vei 0. ABONAM­E­N­T­E : In Capitală și districte, un an 48 lei; șase luni 24 lei; treî lunî 12 lei; și lună 4 lei. Pentru tote țările Europei, trimestrul 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, Ia administraținnea (Harului și oficiele poștale LA PARIS, la Havas-Laffito et C-nie, 8, Place de la Bourse. LA VIENA, la d. B. G. PopovicI, 15, Fleisclimarkt. IN ITALIA, la d. dott Cav. Gustavo Croce, Via San Frau­­cesco da Paola (N. 0.) 15, Genova. — Articolele Republicate se ard — Mâne seră, Dumineca, vom publica un Supliment în care vom da depeșire ce vor sosi pân­ă atunci, precum și resultatul alegerii din colegiul II de se­natori. Acest Supliment se va trim­ite tutor abona­ților noștri. Candidatul partitei națio­nale liberale, propus de co­mitetul electoral de Ilfov, pentru acest județ, este: PENTRU SENAT Coleg. N­. D. Br. Em. Severin -­ BUCIUM, S­alorae 1883 Astă­ clî­­ndouielii nu mai e per­misă. Lista senatorilor aleși de marii proprietari rurali e cunoscută tuturor. Din ca să vede că colegiul I a dat oposițiunii numai 8 din cele 30 scaune ce marea proprietate rurală are în Senat. Acest resultat e sdrobitor pentru împestrițata oposițiune care a com­bătut și combate revizuirea Consti­­tuțiunii. Ea a susținut într’adever că actu­ala lege electorală e perfectă, că e tot ce mintea omenesca a putut con­cepe mai bun și mai desevărșit și a cerut stăruitor menținerea iei. Țara, prin alegerile pentru Cameră, a arătat că este cu totul d’uă altă părere și a trimis uă imensă majo­­ritate cu însărcinarea d’a revizui Constituțiunea și legea electorală. Colegiul I. de Senat a ratificat și densul vederile marei majorități a a­­legătorilor pentru Cameră, Indouială dar, cum exiserăm deja, nu mai póte remăne nimenul că ideia revizuirii este nu numai uă ideiă popolara, ci mulțumi propagandei ce sa făcut, mulțu­mită desbaterilor ce s’au urmat, mulțumită mai cu sema denunță­rii traficurilor imorale la care ea da loc și pe care nimeni nu le-a putut, nici nu s’a încercat a le tă­gădui.—acestă ideiă a intrat în con­vingerea țarei întregi și aprópe trei pătrimi din ch­iar alegătorii colegiu­lui I senatoriale au adoptat-o, au lu­crat și votat pentru realizarea iei. Acest fapt, unicul până acum în istoria nóstrá constituțională, conține un mare, însemnat și salutar învăță­mânt. El însemneza că lupta pentru bine, pentru dreptate și pentru adevăr gă­sesc o aprobare, susținere și devota­ment ch­iar acolo unde interese per­sonale meschine să ciocnesc cu inte­resele generale, că marea virtute a jertfirii intere­selor particulare pe altarul binelui public e respăndită în țara nóstra și că—dăcă ea nu s’a manifestat mai des—causa e c’a lipsit ocasiunea. In fața acestui fapt, vom dice tu­­­­­tor Românilor și mai cu osebire ce­lor cari luptă împreună cu noi supt același stindard: credeți tot­ d’a­una și nestrămutat în bine, în adevăr, în­dreptate și li­bertate, căci pururea măntuitore este acesta credință ; luptați tot­ d’a­ una și necurmat con­duși d’acestă credință și peste pu­tință este ca succesul să nu încunune lupta și credința vóstra ; încredeți-vă tot­ d’a­una în bunul sims al țetei; adresați-vă la ea tot­ d’a­una cu inima curată și deschisă și fiți convinși că dănsa vă va îmbrățișa, vă va susține, vă va încuragia și la isbăndă vă va duce. Protivnicilor asemene le vom duce : nu vă puteți plânge că n’ați avut destulă libertate pentru a lumina țara și a o convinge că bune și măntui­­tore erau vederile vóstre, rele și pri­mejdiose ale partitei liberale; două luni, er nu numai 21 de zile, pre­cum putea se vă­dea după lege, v’a ăsat guvernul pentru a umbla, a vorbi, a propaga. întrunirile au fost pretutindeni li­bere; ați vorbit tot ce ați voit și, pentru a nu vă da ocasiunea d’a vă dânge, nimeni dintre liberalii cari asistați la întrunirile vóstre nu v’a combătut, nu v’a obiectat nimic ; ei v’ați respectat cuvăntul și cu deplină și nestrămutată încredere în noul simț al cărei au lăsat alegă­torilor timpul să cugete și să judece și numai mai târziu au observat ce aveau­ de observat; presa asemene liberă a fost, ori­cine a putut scrie ce a­dmit.; s’acésta în timp de opt luni de zile, căci opt luni au­ trecut de când s’a pus în Românul cestiunea revizuirii, și de când cu toții o combateți. Prin urmare, ați avut tóte mij­­lacele pentru a lumina țara și cu prisosință de tóte ați ușat și abusat. Țera a studiat acestă cestiune mai mult de­cât ori­care alta și nici un om de buna-credință nu va putea tă­gădui însemnătatea otărîrilor iei. Aceste otărîri însemneza că ea vo­­iesce cu ori­ce preț libertatea, că vo­­­iesce moralitatea la basa legii electo­rale, că voiesce în sfîrșit un adevă­rat, reale și sincer regim represin­­tativ. Intrați dér pe calea în mod atât de vădit indicată de națiune, faceți o­magiu voințelor atât de clar mani­festate de ea și măcar acum — când visul de a ajunge la putere a dispă­rut -r- veniți ca cu toții, să lucrăm pentru ca, în unire și ca fii ai ace­­leia­și țări, să facem împreună ceea ce bine este, ceea ce ea voiește și crede neapărat trebuincios pentru viitor. Vorbim învinșilor, ca și învingăto­rilor, cu aceea­și iubire, cu aceea­șî sinceritate. Țăra a vorbit, a vă mas împo­trivi dorințelor și vederilor iei, a căuta să mai puneți piedece, când de mai dinainte și cum­ sunteți că totul zadarnic va fi acum, cum zadarnic a fost nainte și ’n timpul alegerilor, ar fi a dovedi că voiți a vă pune mai pre­sus de țară ; și sciți bine că ea stăpâni nu voiește și că scie înlătura pe cei cari încercă a i se impune. causa colegielor celor mici, de vre­me ce ei au strigat necurmat ca supt guvernul d-lui Catargi nu pu­­teau vota de cat numai alegătorii cari, de voie sau de frică, se supu­­neau­ corupțiunii. Binele public adaogă : „Dec­hlararea este prețiosă, chiar în mo­dul acesta, câcî se mărturesce cu d. Ro­­setti, de câte ori a eșit deputat, a eșit din­­tr’un lege în care este corupțiunea și numai fiind câ este corupțiunea în ea, câcî se măr­turesce cu d. Rosetti a presidat peste oă Cameră constituită printr’uă lege în care este corupțiunea. “ Sunt de părere câ Binele public susținând cu asemene argumente menținerea legii actuale, mărturesce câ s’a convins pe deplin ca rea și imorală este legea pe care o susține. Am dis cu corupțiunea pe d’uă parte și ingerința guvernelor pe d’alta au putere mare în colegiile cele res­trânse și mult mai mică în colegiile numerose. Colegiul în care am fost ales, a avut, încă de la 1857, peste una mie de votanți, pe când colegiile cari le susțin protivnicii mei au avut și au în mare parte, 60, 50, 30, 20, de votanți. Se mai scie cu de la 1857 și pene la 187­6, de câte ori am fost ales deputat al colegiului celui numeros, din Bucuresci, am fost necurmat com­bătut de guverne, unite cu tote par­tidele anti-liberale« Prin urmare eu, acuzatul, am fost ales tocmai în colegiul numeros, un­de n’a putut străbate corupțiunea particularilor, sau­ aceia a guvernelor. „Am presidat uă cameră constituită printr’uă lege în care este corupțiunea.“ Am președat că Cameră alesă supt veghiarea d-lui Vernescu, ca ministru de interne. Vă Cameră care, în a doua alege­re, a avut ca deputați, mai pe toți câți au fost aleși supt ministerul d-lui Vernescu. Uă Cameră al cârei deputat și pre­ședinte a fost­­ și domnia­ sea. Uă Cameră care, alesa în virtutea legii electorale conținută în pactul nostru fundamental, nu putea face alt de­cât să se supue legii. Uă Cameră în fine ai câreia mem­brii iubitori ai moralității și ai in­­dependinței alegerilor, denunțară ei înșii relele cari decurg din acestă le­ge, votară revizuirea legii electorale, și se duseră naintea alegătorilor pen­tru a propaga revizuirea. Pentru ca organul d-lui Vernescu să se convingă și mai bine că atacu­­rile de imoralitate ce se încurcă a-mi face sunt cu totul glumețe voi a­­minti : Guvernul englez a cerut, prin Me­­sagiul Reginei, reforma legii elec­torale pentru causă de imoralitate. Guvernul englez, care era spresiu­­nea acelei Camere, dechiaratu-s’a prin acesta ca este imoral ? Mesagiul Reginei, prin care cerea reforma pentru ca să curme imorali­tatea, dechlarat­ a, prin acea cerere, ca deputații, foști și presiuțî, eștii din acea lege imorali erați ? Atât fiind d’ajuns pentru bărbații inteliginți de la Binele public și pen­tru toți Românii, voi mai respunde în câte­va linii la un alt argument al confraților de la Binele public. Tot în acel prim Bucurescu, dom­­nia­ lor die : „Oprindu-ne, pentru astă­z­i, numai asu­­­pra corupțiunii din alegeri, revenim a „spune câ mijlocul cel mai eficace spre a „combate asemenea cangrenă, ni se pare „acela propus de un cetățian în al douilea „articol de fond publicat ieri de chiarul „nostru, adică: obligativitatea votului. „Votul se fiă nu numai un drept, ci și „vă detoriă , fie­care să fiă obligat a vota, „după cum este obligat a plăti contribuți­­„uaî, a face serviciul armatei, etc. Credem „câ influențele morale ale celor nărăviți nu „vor mai putea avea un joc așa de liber „câ­­nd toți vor vota, pe când astă­zi nu toți „v4a­liză, ci numai vă parte.“ H'că propunerea se va găsi drep­­tă și aplicabile, nu eu mă voi opune ieli ci din contra. Ce scop însă urmărește Binele pu­­bli­­c prin acestă propunere ? învederat cu un altul de­cât d’a lărgi colegiile, d’a mări numă­rul alegătorilor. .miluințele morale ale celor nărăviții nu „vor­ mai putea avea un joc așa de liber. “ Deci jocul relelor moravuri există. Deci lărgirea colegiilor îl póte cur­ma,­ întru cât­va. Acesta am cerut și cer și eu; mii,stă mese dor confraților de la Bi­nele­ public, câ — de și în mod pe­­diș — dreptate îmi dau. C. A. ROSETTI COLEGII LARGI ȘI C­OLEGII STRIMTE In ziua de 29 August 1882, vor­bind numai în numele meu, am scris și supt­ scris : — Corupțiunea este la temelia le­gii nostre electorale. Am arătat că, după credința mea, corupțiunea intră cu înlesnire în co­­legiile cu totul mici, și cu mare ane­voință în colegiile cele numerose. Că familie pote specula un colegiu restrăns. Un guvern rău pote amenința căți­va alegători. In colegii numerose, specula unei familii nu póte triumfa. Guvernul cu mare anevoință pote amenința mai multe sute de alegători. Binele public de Sâmbăta trecută dice : „D. Rosetti nu merse în adevĕr pân’a deb­lara ca corupțiunea provine de la cei cari de sapte ani țin frînele guvernului.“ In adevăr, n’am făcut uă asemene declaiarare, fiind câ ea nu este ade­vărată. Dovada acestui neadevăr este câ țara întrâgă a avut și are supt ocini­iei declalarârile scrise ale majoritâ­­ții membrilor actualei oposițiuni; ei înși­ au mărturii câ răul vine din SPrRVICIUL TELEGRAFIC A­Il agenției Kavas Cair. 11 Mai. — Comisiunea juridică în­­sănvnțată de guvernul egiptean de a examina cestiunea monopolului companiei de la Suez, s'a rostit în unanimitate pentru mo­nopol. Roma, 11 Mai. — Monitorul Romei a­­nunță ca Papa a suprimat vicariatul apos­tolic din Romănia stabilit în Bucuresci și câ­t a înlocuit printr’un scaun archiepis­­copal cu Monsiniorele Paoli ca titular. Roma, 11 Mai.—Camera deputaților.— D. Nicotera desvoltă interpelarea s­a asu­pra­­ politicei interiore a guvernului. D. Depretis, primul ministru, apăra politica sea­r declara câ va remăne tare în prin­­c­are sunt basa iei; prin urmare,­­sperra susține aceste principii sau pentru a le combate trebuie a se forma partitele. D. Nicotera a presintat uă moțiune de ne­încredere în politica cabinetului, discusiu­­nea s’a fiesat pe mâne. Londra, 11 Mai. — Camera Comunelor s’a amânat­­ one la 21 Mai. New­ York, 11 Mai. — După raporturile unor fugari de la Haiti, insurgenții ar fi făcut să sară în aer puntea de la Mira­­goane; s’ar fi numărând 200 morți și tot atâția răniți. M. S. Regina a bine-voit a trimite din Neuwied domnului președinte al consiliului de miniștri telegrama următore : Domnului Brătianu, președinte al consiliului ce mulțumesc din fată inima pen­tru bunele urâre și rog a mulțumi colegilor d-vestru. Sunt adânc miș­cată pentru probele de afectuosă a­­ducere­ a­minte ce ’Mi au venit din totă țara. ELISAVETA RESULTATUL ALEGERII COLEGIULUI I DE SENAT Continuăm cu comparațiunea în­tre resultatul alegerii colegiului I de Senat din 1879 și acela al alegerii de anul acesta, după candidații pro­puși de diferitele comitete locale ale partitei naționale-liberale. Ast­fel, în 1879 s’au ales în colegiile ăntăi de Senat din Bacai­, Dolj, Muscel, Pra­hova, Putna, Râmnicu Sărat, Roman, Vaslui, Vlașca, Tutova, Doroh­oi și Neamțu numai membri d’ai oposi­­țiunii, pe când acum s’au ales mem­bri d’ai partitei național-liberale. In sch­imb, acum s’au ales în Bră­ila, Covurlui, Ilfov și Romanațî mem­brii d’aî oposițiunii, pe când în 1879 colegiile­­ de Senat din aceste ju­dețe erau represintate de liberali. Deci, partita național-liberală a câștigat în colegiul I de Senat 12 colegii și a perdut patru. Ea are dor un căștig real de 8 colegii. DIN AFARA GERMANIA Citim în Neue freie Presse de la 10 Mai . In Posen s’a ținut dilele acestea uă în­trunire popolară polonă, care a luat otâ­rîrea d’a adresa uă petițiune ministrului prusian de culte. In acastă petițiune se va cere abrogarea totală a disposițiunii de la 7 Aprile privitore la întrebuințarea exclu­sivă a limbei germane la predarea învă­țământului religios catolic, și se va arăta ca, cu tota disposițiunea de la 27 Octom­­bre 1873, cunoscința limbei germane n’a făcut nici un progres printre copiii poloni, de vreme ce limba obicinuită în relațiuni a rămas tot cea polonă, i și ca autoritâțile bisericesc! ar trebui să interzică misia ca­tolică profesorilor acelora care predau în limba germană învățământul religios prin sculele elementare. In urma votului asupra cestiunii lemnelor, se începe din nou cu petițiunile polone. Kreuzzeitung, din Berlin, scrie ur­­mátórele : Starea sănătății principelui de Bismarck a devenit din nou forte rea, și mai ales sunt forte violente durerile nervose de pe față. Din acesta causă principele este ast­fel de suferinde, în­cât medicii­­ i-au cerut să se abțină cu otărîre de la ori­ce muncă și să se ferescă de ori­ce supărare. De altmintre,­ cancelarul suferă forte mult și de alte bule. Bursa era chiar neliniștită din cauza scomptelor împrăștiate asupra bulei principelui. Este forte adevărat ca profesorele Ezeridis a fost acum din nou chemat, dar se pare ca încă nu e nici un motiv pentru uă îngrijire seriosă. AU­STRO-UN­G­ARI­A Se telegrafieză din Viena, cu data de 8 Mai, a f­iar­ului Le Temps . Deputații stângei și ai dreptei au organi­­sat ieri un mare banchet de despărțire îna­inte de închiderea sesiunii parlamentare. Conferința celor patru va ține mâine cea din urmă ședință pentru a semna con­venția asupra câilor ferate din trecut. Tote cestiunile în litigiu sunt regulate. Uă telegramă din Lemberg, cu data de 9 Mai și publicată de Neue freie Freise, anunță urmatorele : In fața desei violări a egalității de limbă din Galiția­, capii Rutenilor pim­^Uesc­ pen­tru meetingul rutean uă propunere de re­voluțiune, prin care deputații ruteni să fie somați a stărui atât în Landtag cât și în Reichstag ca să se publice un ordonanț; în privința limbei pentru autoritățile locale și ca­ră se sporescá numărul funcționari­lor de naționalitate rutenă. Au fost por­nite deja numerose însciintâri și invitațiun pentru meetingul rutean, în care se va pro­testa și contra amestecului Polonilor în a­facerile confesionale ale Rutenilor. ENG­LITERA Se anunță din New-York câ d O’Donnovan Rossa a fundat uă noua ramură a societății revoluționare ir­landese. Una sută membri au intra deja în acestă societate și s’a luat o târîrea d’a se ține în curând uă în­trunire de mase, spre a expune ve­derile nouei ramuri asupra resul­tatelor convențiunii de la Filadeiba De altă parte Neue freie Press de la 10 Mai scrie urmǎtorele : Mișcarea irlandesǎ din America se 'n­tinde din ce în ce mai mult. Ast­fel, Di­mineca trecută s'a ținut­ în Sic­ago un mee­ting care confirma otărîrile Convențiunii d la Eiladelfia. D. Sullivan, președintele L­yel, accentua într’un lung discurs dorinț Convențiunii, ca Irlandei se i se acorde o constituțiune întemeiată pe principiile Sta­telor­ Unite. Printre cei de față, se afla primarele din Sicago, un membru al Con­gresului și alte notabilități. In­­ aceeași zb secțiunea Parnell din liga irlandeză de la Filadelfia a ținut un meeting, în care s-a primit o h­otărîre prin care comisiunea e­­secutivă a nouei ligi naționale este rugată se numesca uă comisiune compusă din A­­mericani care să visiteze Irlanda spre a studia «adevărata situațiune a țerei. BULGARIA Citim urmátorele în V Independence belge de la 9 Mai. Pe când principele Al­ec­sandru al Bul­gariei călătoresce prin Eur­opa, principatul sáu este administrat de g­eneralele Sobo­­lev, președinte al consiliu­­lui de miniștri, cu titlul de reginne. Cele mai simple con­­verințe ar trebui să arate d-lui Sobolef ca, ne-având de­cât uă puter­­­e cu totul tim­­purară, trebuie a se mărgi­ni la actele de administrație și de­gerare și m­ai cu seim a înlătura măsurile violente și estraordinare Cu tote acestea, fostul gen n­ are rus înțelege cu totul altminteri situația­ sea, și se pare ca voeace a profita de l­ipsa principelu­i^■ [UNK] [UNK]dfeeschimburi la boule. El a da mai cu senilă un decret, în calitatea sea de reginte în numele principelui, în virtutea câruia s’a suspendat efectul legii de or­gani­­sare judecătorescă edictată acum căte­va luni de principele Alecsandru în virtutea puterilor ce i s’au conferit, de Adunarea constituantă. Acest decret­otărasce ca legea suspendată va fi supusă examinării unei comisiuni constituită de noul minister și prezidată de d. Stamatos, președintele Curții de casație și fost magistrat în Rusia. Ase­meni măsuri nu pot să aducă împăcarea în­tre partita rusă și cea bulgară. PORTUGALIA In Madrid se fac mari pregătiri pentru vizita regelui Portugaliei, care sosesce acolo la 112 Mai cu Regina și cu mai mulți miniștri, însemnătatea politică a acestei vnsile, 4ice d­e Presse, se vede in sforțările gu­vernelor Spaniei și Portugaliei d’a se a­­propia și mai mu­lt unul de altul. Prin a­­cesta, ele speră nu numai d’a se putea apăra mai bine contra republicanismului care se întinde din ce în ce mai mult, ci și d’a putea încheia un fel de societate vamală (Zollverein), care să ajute la in­­dependința economică și la prosperitatea peninsulei iberiane. Afară de acestea, Spa­nia ar dori să câștige un sprijin pentru planurile sale în privința Marocului și cel din Portugalia doresc a scăpa de protec­­țiunea englesă, care începe a deveni din ce în ce mai grea pentru țară. De altm­in­­tre și, guvernul engles se arătă în aceste din urme timpuri forte îndoios față cu pre­­tențiunile Portugaliei în privința recunos­­cerii drepturilor lui asupra ținutului Congo. Afară de acestea, s’au spus în Parlamen­tul englez, pe timpul discuțiunii acestei a­­faceri, nișce cuvinte în privința Portuga­liei și a guvernului portuges care au pro­dus o rea impresi­­ne în Lisabona. Mai ales un membru al partitei radicale, d. Ja­­cob Bright, s’a esprimat într’un chip forte aspru asupra instituțiunilor port­ugese. In Lisabona și în alte orașe ale Portugaliei se pregătesc meetinguri mari, care vor protesta în chipul cel mai energic contra manifestarii d-lui Bright și mai ales contra atitudinii Englitezei. SILI Șili este cu totul neîmpăcat în vic­toria s­a asupra Perului. Uă cores­­pondință adresată diarului Times face un tablou înspăimântător de crudi­­mile Șilienilor contra Peruvianilor, contribuții de tot felul puse de în­vingători asupra celor învinși, ceea ce dovedeșce ca Silienii nu-și ascund dorința de a voi să reducă Perul la ast­fel de estremitâți în­cât să nu se potă rădica d’adî peste un secol. Se înțelege forte bine câ ’n asemeni con­­dițiuni. Peruvianul se resemnezá cu mare greutate a primi legile dure­­rose ale învingerii. Ei urmăresc con­tra cotropitorului un resbel de h­ăr­țuieli, care nu pare ca este aprope f se sfîrși, câci ch­iar acum de curând uă depeșă din Lima ne anunța of ciocnire în care Peruvianii au fos bătuți, pricinuind case mari perderi vrășmașului. GRECIA ȘI BULGARIA Se telegrafiază din Atena ca, cu totă im­posibilitatea de a discuta amănuntele alian­ței greco-bulgare, din causa timpului celui scurt cât a ținut vizita principelui Bulga­riei, se crede câ basele unei înțelegeri e­­ventuale greco-bulgară au fost stabilite. Grecia ar oferi mijlocirea sea pentru suprimarea schismei, prin oă arangiare prealabilă privitore la cestiunile politice și la fruntariile eventuale greco-bulgare. Negocierile se vor urma între cele două guverne. Principele Alecsandru al Bul­gariei în Muntenegru piarul din Presse publică urmato­­rea relațiune asupra primirii ce s’a făcut principelui­­ Alicsandru al Bul­gariei la Cetinje . Principele Alecsandru intra astă­zi dim­i­­nață în oraș în sunetul clopotelor și bubui­tul tunurilor. In Cattaro el fu salutat de un adjutante al principelui, éi la fruntarii de câtre ministrul de externe, d. Stanko Radovici, și condus apoi la Cetinje N­eguș, unde îl astenta statei^u­. A . _ •__________________

Next