Romanulu, mai 1883 (Anul 27)
1883-05-04
SGIRII ALE ZILEI Astăzi 3 Mai termometru casel Menu (Succr. de Shuer), calea Victoriei, 75, arătă grade Réaumur: La 12 ore noptea ——11. La 7 ore dim. --13. La amical --19. 1 înălțimea barometrică 759 mm. Cerul variat. * * Duminică, 1 Mai, la orele 111,2. Esc. Sen Don Juan Pedro de Aladro, ministru reședințe al M. S. regelui Spaniei, a fost primit la palatul din Capitală în audiență oficială cu ceremonialul prescris. Esc. Sea Don Juan Pedro de Aladro a avut onorea a remite M. S. Regelui, în presența d-lui ministru secretar de Stat la departamentul afacerilor străine, scrisorile care ’l acredita în calitate de ministru reședințe al M. S. regelui Spaniei pe lângă persona M. S. Regelui. Cu acesta ocasiune, d. ministru reședințe a remis din partea Maiestății Sale catolice și că scrisore, prin care face cunoscut M. S. Regelui căsătoria R. S. R. infanta Donna Maria de la Paz, sora M. S. regelui Spaniei, cu A. S. R. principele Ludowig Ferdinand al Bavariei. După terminarea audienței oficiale, d. ministru reședințe a fost recondus la ospețul seu cu ceremonialul ce a prezidat la sosire. * * Citim în Mehedințul:* D. I. G. Bibicescu, delegatul comitetului presei, a distribuit incendiaților din comunele Secul, Isvorelul și Cușmirul (județul Mehedinți), sumele indicate aci în dreptul numelui fiecâruia : Const. Șuhan (com. Secu), 100 lei; Dinu Veselu (lavorei), 100; Maria T. Dumitrache, 200; Adam Ianublea, 200; Florea Radu Miu, 50; G. B. Pătrășcuță, 100; C .I. Pătrășcuță, 150 ; Marin Pătrășcuță, 450 ; N. A. Pătrășcuță, 70 ; C. T. Naramzoiu, 120; Ilie Iovan Andrei, 100; George I. Andrei, 100; Dinu I. Andrei, 200; Florea C. Bogdan, 70; Nic. A. Pătrășcuță, 50 ; Dobre C. Bogdan, 50 ; Nicolae M.alpopei, 100; Dum. Dumitrache, 70; toți din Cușmir. După invitațiunea d-lui Bibicescu, au asistat la acesta distribuire de directore al prefecturei, care avea cunoscință deplină de localitățile unde fuseseră incendiile, și directorele acestui ziar. Țăranii incendiați, cu lacrimile în ochi, au însărcinat pe d. Bibicescu a arăta mulțămirile lor comitetului Presei, de ajutorul ce au binevoit a le trimite. Singur Dinu Drăgoilă din comuna Cușmir a lipsit de la chiemare, se aștaptă case pentru astă-seră a veni ca se-șî primască și el ajutorul ce i s’a trimis. * * * Primim din Caracal următorea telegramă : Diarului „ROMANUL“ Caracal, 3 Mai 1883. In Românul de la 29 Aprile ne treceți ca alesul oposițiunii. Am fost propus de membrii partitei liberale și ales ca candidatul lor, cum am mai fost ales și altă dată. Sunt revisionist, sunt liberal-național. Rog publicați acesta. Amza Jianu. * * * Jlösboiul român aflâ câ, cu începere de la 20 Mai (1 Iunie st. n.) mersul tuturor, trenurilor în tote direcțiunile se va schimba. Livrete indicatore de mersul trenurilor în tote legăturile internaționale, se vor afla pe la tote stațiile. * * * Tot Resboiul român mai afla ca un inginer englez, sir Hartley, a primit însărcinarea de a face sondagiuri la Cernavoda, pentru a găsi terenul unde se se construască podul de peste Dunăre. * * * Mișcarea poporațiunii Capitalei pentru timpul de Duminecă 24 Aprile 1883 până Sâmbătă 30 Aprile 1883. Născuți: băieți 52, fete 71, total 123, din cari 11 israeliți. Au murit 117 din cari 4 israeliți. ROMATOLU 4 MAIU 1883V TABLOUL GENERAL AL ALEGERILOR SENAT ALEGERILE DIN 1879 ALEGERILE DIN 1883 COLEGIUL I COLEGIUL I Argeș.—D. C. Bozianu (M), 29 voturi, contra d-lui A. Zisu 27. Bacau.—D. I. Strat (O), 34 voturi, contra d lui A. Wilner 18. Botoșani.—D. C. Silion (O). Brăila.—D. Cornescu (L), 23 voturi, contra d-lui Gr. Filipescu 11. Buzeu.—D. Gr. Monteor (L), 60 voturi, contra d-lui P. Lungeanu 4. Covurluiă.—D. generare Cernat (L), 9 voturi, contra d-lui Apostoleanu 8. Dâmbovița.—D. N. Manolescu (L), contra d-lui Olănescu. Dolj.—D. Al. Știrbei (O), 61 voturi, contra d-lui generare Platalamb 42. Dorohoiü.—D. V. Alecsandri (O). Păliit.—D. M. Cogălniceanu (L), 20 voturi din 21. Gorj.—D. colonel N. Bibescu (L), unanimitate. Ialomița.—D. B. Boerescu (L), unanimitate. Iași.—D. P. Mavrogheni (O). Ilfov.—D. Dinu Ghika (L), 76 voturi. Mehedinți —D. doctor Fotino (L), 37 voturi, contra d-lui D. Genescu 24. Muscel.—D. N. Crețulescu (L), 20 voturi, contra d lui G. Iorgulescu 17. Neamț.—D. Lascar Catargi (O), 20 voturi. Olt.—D. C. Caramanlan (L), 40 voturi, contra d-lui N. Bâțcoveanu 18. Prahova.—D. G. Cantacuzino (O), 36 voturi, contra d-lui I. C. Brătianu 29. Putna.—D. N. Voinov (O), 42 voturi, contra d-lui Apostoleanu I. R.Sărat.—D. M. Ghermani (O), 35 voturi, contra d-lui Ad. Cantacuzino 34. Roman.—D. M. Cogălniceanu (L), unanimitate de 27 voturi. Romanați.—D. I. C. Brătianu (L), 35 voturi, contra d-lui generale Florescu 24. Suceava.— D. I. C. Brătianu (L), unanimitate. Tecuci.—D. lord. Giurgea (O), 25 voturi, contra d-lui Dim. Sturdza 21. Teleorman.—D. generale Manu (O), 34 contra d-lui colonel Crețeanu 21. Tutova.—D. Manolaki-Costaki Epureanu (O), 28 voturi, contra d lor Cerchez 10 și C. Miclescu 8. Vaslui.—D. T. Rosetti (O), 28 voturi, contra d lui Alcaz 2. Vâlcea.—D. G. Badescu (L), 35 voturi, contra d-lui Pleșoianu 25. Vlașca.—D. generale Florescu (O), 29 voturi, contra d-lui I. C. Brătianu 22. COLEGIUL II Argeș.—D. G. Enescu (L), 62 voturi, contra d-lui P. Cecropide 16.J Bacaîi.—D. G. Leca (L), unanimitatea voturilor. Botoșani.—D. Colonel C. Pilat (L), unanimitatea voturilor. Brăila —D. Al. Giani (L), 77 voturi, contra d-lui Toma Petcu 53. Buzeu.—D. C. Bantaș (L), 56 voturi, contra d-lor gen. Angelescu, 29 și Lungianu, 1. Covurlui.—D. C. Varlam (D), contra d-lui gen. Slăniceanu, Dâmbovița.—D. M. Atanasiu (L), 42 voturi, contra d-lui Isaia Lerescu 34. Dolj.—D. P. Opran (L), 57 voturi, contra d-lor Barbu Bălcescu, 37 și Iorgu Aman 3. Dorohoi.—D. N. Pilat (L), 28 voturi, contra d-lui Gr. Hulban 21 și 1 alb. Fălciă.—D. N. Giuvara (L). Gorj.—D. Eug. Stătescu (L), cu unanimitatea de 63 voturi, Ilfov.— D. dr. Severin (L), 311 voturi, contra C. Bosianu 267. Iași.—D. D. Cornea. Ialomița.—D. P. Grădișteanu (L), 48 voturi, contra d lui Filitis 34. Mehedinți.—D. colonel Al. Angelescu (L), 48 voturi, contra d-lui C. Cârjea 44. Argeș.—D. D. Brătianu (L), 38 voturi, contra d-lui Vericeanu 26. Bacau.—D. G. Lecca (L), 35 voturi, 18 alegători s’au abținut. Botoșani.—D. A. Lahovari (O), 38 voturi, 4’d. Ilie Ciolac, și 28 alegători s’au retras și au protestat. Brăila.—D. N. Blaremberg (O), 27 voturi, contra d-lui Cornescu 12. Buzéu.—D. Gr. Monteoru (L), unanimitate de 73 voturi Covurluiu.—D. L. Catargi (O), 17 voturi, contra d-lui generale Cernat 15. Dâmbovița.—D. N. Manolescu (L), 35 voturi, contra d-lui Rășcan, 30. Dolj.—D. I. C. Brătianu (L), 73 voturi, contra d-lui A. Știrbei, 35. Dorohoiu.—D. Matei Rosseti (L): ° 7 voturi, contra d lui T. Calimaki 2. Fălcut.—D. Lascar Rosetti (O), ?) voturi, contra d-lui A. Hólban 2. Gorj.—D. colonel N. Bibescu (L), 31 voturi, contra d-lui colonel Crăsnaru 22. Ialomița.—D. R. Boerescu (L), 21 voturi, contra d-lui Cămărășescu 17. Iași.—D. N. Drosu (O), 49 voturi, contra d-lui generale Racoviță 48. A'agerea contestată. Ilfov. — D. G. Vernescu (O), 79 voturi contra d-lui D. Gr. Ghica 43. Mehedinți. —D. dr. Fotino (L), 37 voturi, contra d-lui C. Cârjău 34. Muscel.—D. Gr. Iorgulescu (L), 21 voturi, contra d-lui G. Vernescu 1. Neamțu.—D. E. Alcaz (L), unanitate de 25 voturi, Olt.—D. Dim. Gr. Ghika (L), 5 voturi, contra d-lui Meitani 8. Prahova.—D. G. Gr. Cantacuzino rovidionist, 66 voturi, contra d-lui Clinceanu 5. Putna.—D. D. Simionescu (L), 2 vo turi, contra d-lui Apostoleanu, 33. R.Sărat.—D. N. Fleva (L), 52 voturi, contra d-lui Menelas Ghermani 1. Roman.—D. D. Ion (L), nuai 29 voturi. Romanați.—D. C. Chintescu voturi, contra d-lui generalelescu 32. Suceva.—D. dr. Diaconovici Jurî, contra d-lui A. Milo 10. Tecuci.—D. Dim. Sturdza (L contra d-lui Cincu 1. Teleorman.—D. generare G. 30 voturi, contra d-lui general lescu 29. Alegerea contestată. Tutova.—D. Iorgu Juvara () contra d-lui Iorgu Radu 18. Vaslui.—D. C. Miclescu (L) contra d-lui D. Rosetti, Z. Vâlcea.—D. G. M. Bădescu unitate de 29 voturi. Vlașca.—In urma unui balo C. Brătianu (L), 25 voturi, contra d-i generare Florescu 24. COLEGIUL II Argeș.—D. Ion Marghiloman (L), 53 voturi, contra d-lui G. Chirițescu, 10. Bacau.—D. D. C. Lupașcu (L), 59 voturi, din 60. Botoșani.—D. generare C. Pilat (L), cu unanimitatea voturilor. Brăila.—D. generare Chr. Tell (O), 88 voturi, contra d-lui generare Adrian, 68. Buzea.—D. generare Cernat (L), 65 voturi, contra d-lui Haramb Bălescu, 20. Covurlui.—D. generare Cernat (L), 87 voturi, contra d lui Volenti 23. Dâmbovița.—D. Isaia Lerescu (O), 49 voturi, contra d-lui Makie Atanasiu 29. Dolj.—D. N. S. Guran (L), 58 voturi, contra d-lui D. Brătianu 41. Dorohoi.—D. Mateiu Ganea (L), cu unanimitatea de 46 voturi. Fălciă. — D. Nicu I. Constandache (L), cu unanimitate de 58 voturi. Gorj.—D. Eugenia Stătescu (L), 52 voturi, contra d-lui T. Moscu 4 voturi. Ilfov.—D. dr. Severin (L), 514 voturi, contra d-lor Balanciu G. G. Vernescu 2. Iași.— D. Gr. M. Sturdza (Rev.), 80 voturi, contra d-lui G. Mârzescu, 62. Ialomița.—D. P. Grădișteanu (L), 51 voturi, contra d-lui colonel Filitis, 37 Mehedinți—D. generale Al. Angelescu (L), 57 voturi, contra d-lui C. Cârjea 38. I 1879 Muscel.—D. G. Iorgulescu (L), 55 voturi, contra d-lui P. Vioreanu 16. Neamțu.—D. colonel G. Râsnovanu (O), 32 voturi. Olt.—D. C. I. Deleanu (L), 68 voturi din 71. Prahova.—D. V. Șeicaru (L), unanimitatea voturilor. Putna.—D. G. Orleanu (L), 63 voturi, contra d-lui Apostoleanu 17. Romanați.—D. lon Ghica (L), 60 voturi, contra d lui C. Cioflan 14. Roman.—D. C. Brăescu (L), 37 voturi, contra d-lui G. Vucinic 3. R.Sărat.—D. G. Lupescu (L), 60 voturi, contra d-lui Moșescu 7. Suceva.—D. colonel Dabija (L). Tecuci.—D. D. Pruncu (L), 56 voturi, contra d-lui Al. Papadopulu-Calimaki 6. Teleorman.—D. D. Pișcă (L), 79 voturi, contra d-lui M. Mănciulescu 53. Tutova.—D. N. I. Bujoreanu (L). Vlașca—D. Gr. Gr. Cantacuzino (L), 47 voturi, contra d-lui Ap. Grăjdănescu 42. Vâlcea.—D. Al. Christofi (L), 56 voturi, contra d-lui C. Budișteanu 3. Vaslui.—D. N. I. Racoviță (L), 29 voturi, contra d-lui G. Alcaz 9. 1883 Muscel—D. Mihail Schina (L), 53 voturi, contra d-lei KÉkj ± j^^ascaj. G. D. Bibescu 4 și I. Deșliu Neamțu.—D. Iordakhe Nanu^^c^ unanimitate de 54 voturi. Olt.—D. Galița (L), 56 voturi, contra d-lui Deleanu 10. Prahova.—D. V. Șaicaru (L), 92 voturi, contra d lui D. Brătianu, 31. Putna.—D. G. Orleanu (L), 122 voturi, contra 2. Romanați.—D. N. R. Locusteanu (L), cu unanimitate de 68 voturi. Roman—D. Iordache Morțun (L), cu unanimitate de 61 voturi, R.Sărat. — D. Polizu-Micșunescu (L), 61 voturi, contra 1. Suceava—D generare N. Dabija (L), cu unanimitate de 32 voturi. Tecuci.—D. generare St Fălcoianu (L), cu unanimitatea de 55 voturi. Teleorman.—D. D. Pișcă (L), 62 voturi, contra d-lui generare G. Anghelescu, 20. Tutova.—D. C. Nanu (L), cu unanimitate de 62 voturi. Vlașca.—D. Apostol Mănescu (L), 62 voturi, contra d-lui C. Budisteanu, 16. Vâlcea—D. Gr. Capeleanu, (L), 57 voturi, contra d-lui Al. Christofi, I. Vaslui.—D. T. Bastachi (L), cu unanimitate de 54 voturi. CRONICA — In timpul meii, domnule, nihilistii nu erau cunoscuți în Rusia. picând acesta, lernest înghițir o mare cantitate de rom amestecat cu puțin ceai, apoi aprinsând uă mare țigară, se resturna în fotoliul său și urma cu tonul unui om leneș . — Străinii—mai cu semn Francesii—cred încă ca în Rusia îl aștaptă norocul; deșilusia énsé nu în.•Jiéza a lesbărci din nas. In ceea mă privesce, de șase luni locuiam Perspectiva Newski, cu totul pășit d’orice mușterii. Umilit și desolat, eram redus penn a putea se duc uă viață ticalosá, dau lecții de irizat la căte-va fete acasă. ^ Intr’una din dilele lui Decembre. Intorcându-me dintr’uă cursă, védiul sărend dintr’uă stradă strimită și eșartă un convoiu funebru..., conoius unui sărac, a condus fară nici o pompă și urmat numai de cătea persóne. Printre cei ce-i urmau , afla și un oficial, îmbrăcat într’uă „fanta cenușiă plină de petece și ținând în mână un vechie șapcă albă, îmi descoperii capul și mă oprit până să trecá acest modest cortegii. Oficialul se uita la mine, învitându-me să-l urmez, într’un mod puțin cam poruncitor, dar cu orecare politeță. N urmai mărindu-mi pașii, îndată ce mă aflai lângă dânsul, începu să’mi vorbescá : — Acum suntem doar pentru a însoți p’acest fericit muritor care ’și a regulat socotelile în lumea acesta. Iți mulțămesc în numelui lui ș’al umanitâții. Mă plecai înaintea lui. El urma : — Serviciul ce vă cer n’are să fiă lung. — Cum nu ? Dar trebuie să oră pentru a ajunge la cimitir. — N’avem să mergem până acolo, îndată ce poporul ne va vedea în urma dricului, se va grăbi să facă ca noi, și, când va fii destulă lume, ne vom retrage având siguranța ca mortul are să fie bine însoțit. Acest oficial care ’mi părea ca este un vorbitor plăcut, voia să urmeze, dar fu întrerupt de mai multe strănuturi. Mă uitai la fruntea lui; n’avea nici un fir de păr ; era cu totul pleșuv. — Sunteți rudă sau prieten al mortului ? — Nici una, nici alta. M’am otărît să’l urmez numai pentru ca să facă și alții ca mine. Și strănuta forte tare. — Atâta calitate creștină—îi Jisei—este periculosa, și mă tem, d-le, să nu vă îmbolnăviți d’un guturai forte reu. — Mă tem și eu, dar ce se fac dacă acesta este voința lui D-cjeu? — D-Jeu a dat omului inteligința pentru a resiste la tote asprimele naturii, singurul mijloc pentru ca cineva să nu aibă gutural este să porte perucă. Sfătuesc pe domnul să-și comande una forte fin lucrată. Ea are să-l întinerescă, păstrându-i cu totul trăsurile. Ofițerul mă privi drept în față : — Sunteți giuvaergiu, d-le Josse! striga el. — Nu, d-le, nu. Nu mă chiamă Josse, și nu sunt giuvaergiu. Mă numesc Ernest,și sunt cel mai bun friser din St.V Petersburg. — Tocmai ceea ce am voit să fie și eu, respinse el surîdend. Mâne la opt ore, voi fi la d-tea. Da-mi, te rog, adresa. Ii dedei adresa, și puțin în urmă ne despărțirăm. Acest militar avuse dreptate. Exemplul nostru adunau o mulțime mare din popor, și chiar persane din lumea alesa, cari urmau convoiul săracului în trăsurile cele mai frumose. A doua zi, la ora ficsală, persana a cârei cunoscință o făcusem în ajun intra la mine strănutând. Nașul îi era umflat și roșu. Șe ju fâră chiar să aștepte a fi poftit, ș’apoi îmi zise : — Vin, după cum ți-am făgăduit, a-mi pune capul la disposițiunea d-tele. Fi astfel ca peruca d-tele să fiă forte uș0ră, din causa cascei pe care o port adesea. — Scumpul meu domn, veți fi forte mulțămit. M’apucai îndată să-i iau măsură, abia atingând cu degetele mele dibace acest cap cu totul gol. Pare ca orgoliul meu îmi spunea : „Acesta nu este capul unui om de rând !“ - Ah !ce lucru mândru este a fi Riser când atingi cu mânile asemene frunți! După ce-mi luai tote notele de care aveam trebuință, mușteriul meu se scula și-mi zise : — - Imi trebuie acestă perucă pentru slujba religiosa ce se va face la 6 Ianuarie la Neva. Te vei aștepta la palat în ziua de 5, la zece ore dimineța. — Care palat? — Palatul de iernă... N’ai decât s’arâți cutia servitorilor ce vei întâlni și vei fi introdus îndată la mine. Cu ajutorul măsurei ce luasem sculptat pe lemn capul oficiarului și isbutit a face să perucă dintre cele mai bune și mai perfecte. Să mai spun ancă ș’altceva? Avui slăbiciunea d’a îmbrăca hainele mele cele negre pentru a merge să înfățișez unui curtisan fructul muncei mele! Trecui prin curțile palatului fără să fiu întrebat de nimeni. La intrare, un servitor să apropia de mine; îi arăta cutia; mă saluta și mă introduse într’un salon unde vorbeau mai mulți generări. Unul din acești generări veni lângă mine; îi arăta taclismanul meu. — Prea bine, zise el salutând. Căteva secunde mai în urmă intrai la mușteriul meu. Acest satelit al despotismului avea uă cameră forte râu mobilată în catul de jos. Un pat de lagăr fură V saltea, cârți, hărții, un spălător, un câne, — cee ce se afla în acestă cameră boltită. — Aești d-tea, Ernest, striga el venindu-me. Șeji puțin, voia fi îndată al d-tele. Putui să privesc bine pe când scria la biuroul sau. El era îmbrăcat cu aceiași manta cu care -l văzusem în oraș, făcându-și din ea uă haină de casă și póte chiar uă plapumă. Purta nisce pantaloni de dril, atât de roși jos încât lasau să i se vază călcâile. Cânele, lățos și nespălat, veni la mine dând din cada în semn de prietenie. Mirosi cutia ce o țineam pe genunchi, și neplăcendu-i mirosul de vanilie ce eșea din ea,se duse să se culce pe piciorele stăpânulu seu. * * In fine, mușteriul meu Scula, luă peruca ș’o privi. — E că un lucru frumos fi8e el ^ entusiasmat. Aide să încemni_ dată. ---- -----------^ U(lj mătase; ea se potrivea de m^ ^ făcea pe omul meu să fie cincispre zece ani mai tânăr. — Iți mulțămesc, Ernest, îțiufi_ țămesc ! îmi vine forte bine, oficialul sunt încântat. Apoi, se rentorse la biuroul începu âră și să scrie. Ești forte liniștit din causa plații pe care i cutezai s’o cer. Greneratele care se închinase înaintea cutiei, m’aștepta la ușă. — Maiestatea mea, dise el, este veselă? — Ce Maiestate? răspunsei mirându-mă. Pentru ce n’ași mărfuri? Audind c’am făcut să perucă pentru împăratul Nicolae, fui coprins d’uă mare mulțămire care sdruncina tóte convingerile mele politice, dar acesta trecu ca un fulger. FOIȚA ROMANULUI. 4 MAIU 16 MINGIUI A SABINEI PARTEA DIN URMĂ IV (urmare) — Ei bine! da!... mărturesc, — striga Roger, care vedea póte în ceea ce spunea d. de la Bullière un mijloc pe care i-l da provedința pentru a eși din posiția sea desperată. — Da, am găsit’o forte schimbată, nu la față, mulțumesc lui Dumnezeu, căci nu sunt omul a uita p’acea a cărei față s’a veștejit de lacrămile ce a vărsat pentru mine ; inima mea cnse s’a schimbat. La ănteia privire, la primirea mea rece, am înțeles cé nu mai eram nimic pentru densa, cu reintorcerea mea nu ’i făcea plăcere, și pe când eu îl am păstrat cu scrupulositate credința ce ’mi impusese, sacrificându’l chiar interesele mele, ea n’a scrut să’și păstreze inima pentru — Forte bine iar^^^ie, scumpul meu unic ! nu te aprinde. Mai anteiu, dacă este a-ba de simțiminte, nu me pricep de loc. ■ cunosc decât afaceril^a^EáMB|| Tca Sabina — pentru a ?B^^a a păstrat inima mea. Te cred — Ce a dat’o altuia. — Cui? — Singurului om care a fost mai intim cu d-v., d-lui des Allois. D. de la Ballière dete din umeri. — A ! așa ! zise el, așadar n’ai vorbit nici uă dată de când ești aici cu Sabina, de vreme ce nu te afli în curentul proiectelor și afacerilor nóstre de familie ? — Nici ută dată. Am căutat în zadar seamă între vorbire cu densa. A fugit în totd’auna de mine, ș’acesta m’a întărit și mai mult în bănuiala mea. — Causa este ca Sabina nu e uă personă ca tata lumea. Am uă spaimă de femeile guralive, dar ea este prea tăcută. Astfel dar nu sciai planul nostru d’a uni printr’uă căsătorie pământul familiei des Allais cu acela al familiei de la Rullière ? Cea d’ânteia ideiă a mea a fost d’a căsători pe Jacques cu Sabina. A da ! nu scii cum ea m’a tratat. Acesta era uă insultă, uă injurie și tot vocabularul femeiesc de care ea nu se servesce nici uădată. Pentru a me liniști, chiar ea a avut ideia d’a scote pe Flora din monastire pentru a arangia căsătoria iei cu Jacques. Lucrurile case merg forte încet, forte încet. Fie cmis între noi, Jaques este un bun băiat, dar e un prost : are să fiă un bun ginere. k). de la Bulliére tuși forte tare, aducându-și aminte prea tărcliu ca vorbea unui om care putea să devină ginerele său. Pentru a-și repara greșala, urma : — Este adevărat ca Flora nu este că femeia cu cap ca Sabina. Ea n’ar fi scrut ce să facă c’un bărbat superior ca d-tea. Sabina este altceva, și sunt sigur ca chiar dacá ea nu se considera aprope ca măritată, n’ar fi avut nici uă dată ideia d’a privi pe Jacques altminteri după cum l-a privit. Nu, nu, nu este bărbatul care trebuie Sabinei, și te pot asigura cu ea nici nu s’a gândit la vecinul nostru. D’altminteri, decâții la acesta, pot s’o întreb. Sabina este uă fata mândră. Ea n’a voit de sicur când te-a revenit să aibă aerul câți sare în cap și nici nu s’a grăbit a avea uă esplicare; eu én se pot să-țî afirm cu ea n’a încetat nici uă dată d’a se considera ca logodnica d-tele, d’a te iubi și aștepta. ■— Așa dar ești sicur ? întrebă Roger. — Fórte sicur. — Bine. Iți mulțămesc. Acum Roger era pe deplin încredințat, și nu putea să mai aibă nici să îndoială: chiar Flora îl dictase purtarea sea. El nu pronunță nici un cuvânt pene în minutul când se deferă jos de pe cal în curtea castelului de la Bullière. Sabina abia sosise de la preumblarea sea de pe câmp, plină de praf, cu perul în desordine, dar ținându-se drept, stăpână pe dâasa, impunând cu mândrie tăcere durerii sale și otărîtă a nu se lăsa să fie dominată de ea. Cea d’anteia persona pe care o întâlni fu Flora, palidă ca un spectru și stând unde o lăsase d-șura Florimonde. Sabina merse drept spre ea, dar do uă dată se opri. Flora se sculase în piciure rezemându-se de zid și o privea cu tema. Nu mai erau două surori cari se întâlneau, ci două rivale, două femei cari iubeau pe același om, fiind fiecare săpedică la fericirea celeilalte, una preferată, alta rănită de marte, amendoue suferind în modul ce mai crud, privindu-se pentru ănteia ora la lumina nouei lor situațiuni, înspăimântate amendoue de schimbarea lor, înșelată de privirea energică a Sabinei, de espresia trăsurilor sale, care în lupta sea contra desperării luase aerul rece al unei figuri de petro. Flora crezu câ venea la ea pentru a o dojeni. Ea privea pe Sabina ca un fel de târnă, retrăgendu-se dinaintea iei. Sabina nu scia nimic despre visita d-sprei Florimonde, dar la ănteia privire înțelese câ luna feta cunoscea numele rivalei sale. Ea se opri notărîtă și desperată de ceea ce citea în fața Florei. Acesta la un moment dintre cele mai crude pentru cele două surori cari nu se înțeleseseră nici uă dată , Sabina făcând întotdeauna puțin cas de afecția Florei, ei Flora neînțelegând nici uă dată devotamentul cel mare care se ascundea supt recea reservă a inimei sale. In acel minut, Flora nu mai avea nici uă încredere în Sabina. Ea o credea capabilă de ură, și subjugată, sdrobită de atitudinea rece a sorei sale, se simți perind de frică. Dacă ar fi putut sé citesca în inima Sabinei, ea n’ar fi văzut decât mila, dragostea și uă adîncă recunoscință pentru generosele cuvinte cu cari apera chiar în ajun drepturile logodnicei lui Roger. Ea ar fi voit să strîngă pe Flora în brațele sale ca în acel minut funebru și solemn când mamă-sea murind îl încredințase pe mica sea soră care abia se născuse. Sabina se simția mișcată, găndindu-se la acastă suvenire. Pentru ce ? Pentru ca privirea rătăcită a Florei îl aducea aminte pe aceea a mamei sale, căzută în prada morții. Ar fi fost d’ajuns un pas, uă mișcare, un cuvânt pentru a apropia aceste două animi și a le face să bată d’uă dată. Sabina nu putea să pronunțe acest cuvânt. Natura sea, rebelă oricârei demonstrații drăgăstise, fu mai tare decât voința sea. Se întorse încet, suferind în modul cel mai crud, dar mai rece și mai nepăsătore ca nici uă dată. Ea se afla în fața lui Roger, care tocmai intrase. Roger îl întinse mâna fară a privi pe Flora și Jise ca uă voce sdrobită : —Am venit să iau congediu de la d-tea, plec chiar astă sera. Un scomot surd, un țipăt înăbușit, o făcură se se repede spre sora sea, care căzuse pe scânduri întocmai ca uă masă inertă. V. Marea trăsură a familiei des Allais mergea cu maiestate pe calea care ducea de la castel la biserică. Pe capră se afla un vizitiu bărbos ca un sapor, lângă care sta un argat din curte rădicat la rangul de fecior și îmbrăcat cu uă livrea prea mare pentru dânsul. Acesta era ținuta de Duminecă pentru a merge la biserică. In trăsură se afla d-șâra Odoiie îmbrăcată c’uă roche de damască cu flori mari, c’un șal alb de China ș’uă pălăria cu pene, în mână ținea uă carte de rugăciuni, preciosă moștenire a familiei, bună de pus în museu. Ea nu se servea nici vă dată d’acésta carte, având prea mare respect pentru uă asemene mosce a timpului trecut; în pozuar avea uă carte a iei, tot atât de veche și de întrebuințată; pentru tot aurul din lume énse, n’ar fi lipsit într’uă singură Duminecă se nu ’și ia cu dânsa moscele familiei. Acesta era uă parte a tradiției. După ea, tot astfel avea să facă și soția lui Jacques. D șora Florimonde, cu aerul posomorit și forte încurcată de hainele sale femeiesc, ședea lângă sora sa; în fața lui Jacques în redingotă negra, cu pălăria înaltă și mănușele sele care o genau forte mult, nu zicea un cuvânt. Din timp în timp, d-șora Florimonde arunca pe furiș câtevă privire asupra nepotului său, clătinând din cap ca cum ar fi voit să zică, acesta nu póte să mai merga astfel. Principesa D. Cantacuzène-Altieri. (Revue des Beux Mondes). Urmare în numărul viitor.