Romanulu, mai 1883 (Anul 27)

1883-05-04

SGIRI­I ALE ZILEI Astă­zi 3 Mai termometru casel Menu (Succr. de Shuer), calea Victoriei, 75, arătă grade Réaumur: La 12 ore noptea —­—11. La 7 ore dim. --13. La amical --19. 1 înălțimea barometrică 759 mm. Cerul variat. * * Duminică, 1 Mai, la orele 111­,2. Esc. Sen Don Juan Pedro de Aladro, ministru reședințe al M. S. regelui Spaniei, a fost primit la palatul din Capitală în audiență oficială cu ceremonialul prescris. Esc. Sea Don Juan Pedro de Aladro a avut onorea a remite M. S. Regelui, în pre­­sența d-lui ministru secretar de Stat la de­partamentul afacerilor străine, scrisorile care ’l acredita în calitate de ministru re­ședințe al M. S. regelui Spaniei pe lângă persona M. S. Regelui. Cu acesta ocasiune, d. ministru reședințe a remis din partea Maiestății Sale catolice și că scrisore, prin care face cunoscut M. S. Regelui căsătoria R. S. R. infanta Don­na Maria de la Paz, sora M. S. regelui Spaniei, cu A. S. R. principele Ludowig Ferdinand al Bavariei. După terminarea audienței oficiale, d. ministru reședințe a fost recondus la ospe­­țul seu cu ceremonialul ce a prezidat la sosire. * * Citim în Mehedințul:* D. I. G. Bibicescu, delegatul comitetu­lui presei, a distribuit incendiaților din co­munele Secul, Isvorelul și Cușmirul (jude­țul Mehedinți), sumele indicate aci în drep­tul numelui fie­câruia : Const. Șuhan (com­. Secu), 100 lei; Dinu Veselu (lavorei), 100; Maria T. Dumitra­­che, 200; Adam Ianublea, 200; Florea Ra­du Miu, 50; G. B. Pătrășcuță, 100; C .I. Pătrășcuță, 150 ; Marin Pătrășcuță, 450 ; N. A. Pătrășcuță, 70 ; C. T. Naramzoiu, 120; Ilie Iovan Andrei, 100; George I. An­drei, 100; Dinu I. Andrei, 200; Florea C. Bogdan, 70; Nic. A. Pătrășcuță, 50 ; Do­­bre C. Bogdan, 50 ; Nicolae M.­al­popei, 100; Dum. Dumitrache, 70; toți din Cușmir. După invitațiunea d-lui Bibicescu, au a­­sistat la acesta distribuire de directore al prefecturei, care avea cunoscință deplină de localitățile unde fuseseră incendiile, și directorele acestui ziar. Țăranii incendiați, cu lacrimile în ochi, au însărcinat pe d. Bibicescu a arăta mul­­țămirile lor comitetului Presei, de ajutorul ce au bine­voit a le trimite. Singur Dinu Drăgoilă din comuna Cuș­mir a lipsit de la chiemare, se aștaptă case pentru astă-seră a veni ca se-șî primască și el ajutorul ce i s’a trimis. * * * Primim din Caracal următorea telegramă : Diarului „ROMANUL“ Caracal, 3 Mai 1883. In Românul de la 29 Aprile ne treceți ca alesul oposițiunii. Am fost propus de membrii partitei liberale și ales ca candi­datul lor, cum am mai fost ales și altă dată. Sunt revisionist, sunt liberal-național. Rog publicați acesta. Amza Jianu. * * * Jlösboiul român aflâ câ, cu începere de la 20 Mai (1 Iunie st. n.) mersul tuturor, trenurilor în tote direcțiunile se va schimba. Livrete indicatore de mersul trenurilor în tote legăturile internaționale, se vor afla pe la tote stațiile. * * * Tot Resboiul român mai afla ca un in­giner englez, sir Hartley, a primit însărcina­rea de a face sondagiuri la Cernavoda, pentru a găsi terenul unde se se constru­ască podul de peste Dunăre. * * * Mișcarea poporațiunii Capitalei pentru timpul de Duminecă 24 Aprile 1883 până Sâmbătă 30 Aprile 1883. Născuți: băieți 52, fete 71, total 123, din cari 11 israeliți. Au murit 117 din cari 4 israeliți. ROMATOLU 4 MAIU 1883V TABLOUL GENERAL AL ALEGERILOR SENAT ALEGERILE DIN 1879 ALEGERILE DIN 1883 COLEGIUL I COLEGIUL I Argeș.—D. C. Bozianu (M), 29 voturi, contra d-lui A. Zisu 27. Bacau.—D. I. Strat (O), 34 voturi, con­tra d lui A. Wilner 18. Botoșani.—D. C. Silion (O). Brăila.—D. Cornescu (L), 23 voturi, contra d-lui Gr. Filipescu 11. Buzeu.—D. Gr. Monteor (L), 60 voturi, contra d-lui P. Lungeanu 4. Covurluiă.—D. generare Cernat (L), 9 voturi, contra d-lui Apostoleanu 8. Dâmbovița.—D. N. Manolescu (L), con­tra d-lui Olănescu. Dolj.—D. Al. Știrbei (O), 61 voturi, contra d-lui generare Platalamb 42. Dorohoiü.—D. V. Alecsandri (O). Pălii­t.—D. M. Cogălniceanu (L), 20 voturi din 21. Gorj.—D. colonel N. Bibescu (L), una­nimitate. Ialomița.—D. B. Boerescu (L), unani­mitate. Iași.—D. P. Mavrogheni (O). Ilfov.—D. Dinu Ghika (L), 76 voturi. Mehedinți —D. doctor Fotino (L), 37 voturi, contra d-lui D. Genescu 24. Muscel.—D. N. Crețulescu (L), 20 vo­turi, contra d lui G. Iorgulescu 17. Neamț.—D. Lascar Catargi (O), 20 voturi. Olt.—D. C. Caramanlan­ (L), 40 voturi, contra d-lui N. Bâțcoveanu 18. Prahova.—D. G. Cantacuzino (O), 36 voturi, contra d-lui I. C. Brătianu 29. Putna.—D. N. Voinov (O), 42 voturi, contra d-lui Apostoleanu I. R.­Sărat.—D. M. Ghermani (O), 35 vo­turi, contra d-lui Ad. Cantacuzino 34. Roman.—D. M. Cogălniceanu (L), una­nimitate de 27 voturi. Romanați.—D. I. C. Brătianu (L), 35 voturi, contra d-lui generale Florescu 24. Suceava.— D. I. C. Brătianu (L), una­nimitate. Tecuci.—D. lord. Giurgea (O), 25 vo­turi, contra d-lui Dim. Sturdza 21. Teleorman.—D. generale Manu (O), 34 contra d-lui colonel Crețeanu 21. Tutova.—D. Manolaki-Costaki Epureanu (O), 28 voturi, contra d lor Cerchez 10 și C. Miclescu 8. Vaslui.—D. T. Rosetti (O), 28 voturi, contra d lui Alcaz 2. Vâlcea.—D. G. Badescu (L), 35 voturi, contra d-lui Pleșoianu 25. Vlașca.—D. generale Florescu (O), 29 voturi, contra d-lui I. C. Brătianu 22. COLEGIUL II Argeș.—D. G. Enescu (L), 62 voturi, contra d-lui P. Cecropide 16.J Bacaîi.—D. G. Leca (L), unanimitatea voturilor. Botoșani.—D. Colonel C. Pilat (L), unani­mitatea voturilor. Brăila —D. Al. Giani (L), 77 voturi, contra d-lui Tom­a Petcu 53. Buzeu.—D. C. Bantaș (L), 56 voturi, contra d-lor gen. Angelescu, 29 și Lungia­­nu, 1. Covurlui.—D. C. Varlam (D), contra d-lui gen. Slăniceanu, Dâmbovița.—D. M. Atanasiu (L), 42 voturi, contra d-lui Isaia Lerescu 34. Dolj.—D. P. Opran (L), 57 voturi, con­tra d-lor Barbu Bălcescu, 37 și Iorgu A­­man 3. Dorohoi.—D. N. Pilat (L), 28 voturi, contra d-lui Gr. Hulban 21 și 1 alb. Fălciă.—D. N. Giuvara (L). Gorj.—D. Eug. Stătescu (L), cu unani­mitatea de 63 voturi, Ilfov.— D. dr. Severin (L), 311 voturi, contra C. Bosianu 267. Iași.—D. D. Cornea.­­ Ialomița.—D. P. Grădișteanu (L), 48 voturi, contra d lui Filitis 34. Mehedinți.—D. colonel Al. Angelescu (L), 48 voturi, contra d-lui C. Cârjea 44. Argeș.—D. D. Brătianu (L), 38 voturi, contra d-lui Vericeanu 26. Bacau.—D. G. Lecca (L), 35 voturi, 18 alegători s’au abținut. Botoșani.—D. A. Lahovari (O), 38 vo­turi, 4’d. Ilie Ciolac, și 28 alegători s’au retras și au protestat. Brăila.—D. N. Blaremberg (O), 27 vo­turi, contra d-lui Cornescu 12. Buzéu.—D. Gr. Monteoru (L), unanimi­tate de 73 voturi Covurluiu.—D. L. Catargi (O), 17 voturi, contra d-lui generale Cernat 15. Dâmbovița.—D. N. Manolescu (L), 35 voturi, contra d-lui Rășcan, 30. Dolj.—D. I. C. Brătianu (L), 73 voturi, contra d-lui A. Știrbei, 35. Dorohoiu.—D. Matei Rosseti (L): ° 7 vo­turi, contra d lui T. Calimaki 2. Fălcu­t.—D. Lascar Rosetti (O),­ ?­) vo­turi, contra d-lui A. Hólban 2. Gorj.—D. colonel N. Bibescu (L), 31 voturi, contra d-lui colonel Crăsnaru 22. Ialomița.—D. R. Boerescu (L), 21 vo­turi, contra d-lui Cămărășescu 17. Iași.—D. N. Drosu (O), 49 voturi, con­tra d-lui generale Racoviță 48. A'agerea contestată. Ilfov. — D. G. Vernescu (O), 79 voturi contra d-lui D. Gr. Ghica 43. Mehedinți. —D. dr. Fotino (L), 37 voturi, contra d-lui C. Cârjău 34. Muscel.—D. Gr. Iorgulescu (L), 21 vo­turi, contra d-lui G. Vernescu 1. Neamțu.—D. E. Alcaz (L), unan­itate de 25 voturi, Olt.—D. Dim. Gr. Ghika (L), 5 v­oturi, contra d-lui Meitani 8. Prahova.—D. G. Gr. Cantacuzino r­ovidio­­nist, 66 voturi, contra d-lui Clince­anu­ 5. Putna.—D. D. Simionescu (L), 2 vo­ turi, contra d-lui Apostoleanu, 33. R.­Sărat.—D. N. Fleva (L), 52 voturi, contra d-lui Menelas Ghermani 1. Roman.—D. D. Ion (L), nuai 29 voturi. Romanați.—D. C. Chintescu voturi, contra d-lui generale­­­lescu 32. Suceva.—D. dr. Diaconovici Jurî, contra d-lui A. Milo 10. Tecuci.—D. Dim. Sturdza (L contra d-lui Cincu 1. Teleorman.—D. generare G. 30 voturi, contra d-lui general lescu 29. Alegerea contestată. Tutova.—D. Iorgu Juvara () contra d-lui Iorgu Radu 18. Vaslui.—D. C. Miclescu (L) contra d-lui D. Rosetti, Z. Vâlcea.—D. G. M. Bădescu unitate de 29 voturi. Vlașca.—In urma unui balo C. Brătianu (L), 25 voturi, contra d-i ge­nerare Florescu 24. COLEGIUL II Argeș.—D. Ion Marghiloman (L), 53 voturi, contra d-lui G. Chirițescu, 10. Bacau.—D. D. C. Lupașcu (L), 59 vo­turi, din 60. Botoșani.—D. generare C. Pilat (L), cu unanimitatea voturilor. Brăila.—D. generare Chr. Tell (O), 88 voturi, contra d-lui generare Adrian, 68. Buzea.—D. generare Cernat (L), 65 voturi, contra d-lui Haram­b Bălescu, 20. Covurlui.—D. generare Cernat (L), 87 voturi, contra d lui Volenti 23. Dâmbovița.—D. Isaia Lerescu (O), 49 vo­turi, contra d-lui Makie Atanasiu 29. Dolj.—D. N. S. Guran (L), 58 voturi, contra d-lui D. Brătianu 41. Dorohoi.—D. Mateiu Ganea (L), cu u­­nanimitatea de 46 voturi. Fălciă. — D. Nicu I. Constandache (L), cu unanimitate de 58 voturi. Gorj.—D. Eugenia Stătescu (L), 52 vo­turi, contra d-lui T. Moscu 4 voturi. Ilfov.—D. dr. Severin (L), 514 voturi, contra d-lor Balanciu G. G. Vernescu 2. Iași.— D. Gr. M. Sturdza (Rev.), 80 voturi, contra d-lui G. Mârzescu, 62. Ialomița.—D. P. Grădișteanu (L), 51 vo­turi, contra d-lui colonel Filitis, 37 Mehedinți—D. generale Al. Angelescu (L), 57 voturi, contra d-lui C. Cârjea 38. I 1879 Muscel.—D. G. Iorgulescu (L), 55 vo­turi, contra d-lui P. Vioreanu 16. Neamțu.—D. colonel G. Râsnovanu (O), 32 voturi. Olt.—D. C. I. Deleanu (L), 68 voturi din 71. Prahova.—D. V. Șeicaru (L), unanimi­tatea voturilor. Putna.—D. G. Orleanu (L), 63 voturi, contra d-lui Apostoleanu 17. Romanați.—D. lon Ghica (L), 60 vo­turi, contra d lui C. Cioflan 14. Roman.—D. C. Brăescu (L), 37 voturi, contra d-lui G. Vucinic 3. R.­Sărat.—D. G. Lupescu (L), 60 voturi, contra d-lui Moșescu 7. Suceva.—D. colonel Dabija (L). Tecuci.—D. D. Pruncu (L), 56 voturi, contra d-lui Al. Papadopulu-Calimaki 6. Teleorman.—D. D. Pișcă (L), 79 voturi, contra d-lui M. Mănciulescu 53. Tutova.—D. N. I. Bujoreanu (L). Vlașca—D. Gr. Gr. Cantacuzino (L), 47 voturi, contra d-lui Ap. Grăjdănescu 42. Vâlcea.—D. Al. Christofi (L), 56 voturi, contra d-lui C. Budișteanu 3. Vaslui.—D. N. I. Racoviță (L), 29 vo­turi, contra d-lui G. Alcaz 9. 1883 Muscel—D. Mihail Schina (L), 53 vo­turi, contra d-lei KÉkj ± j^^ascaj. G. D. Bib­­­escu 4 și I. Deșliu Neamțu.—D. Iordakhe Nanu^^c­^ u­­nanimitate de 54 voturi. Olt.—D. Galița (L), 56 voturi, con­tra d-lui Deleanu 10. Prahova.—D. V. Șaicaru (L), 92 vo­turi, contra d lui D. Brătianu, 31. Putna.—D. G. Orleanu (L), 122 vo­turi, contra 2. Romanați.—D. N. R. Locusteanu (L), cu unanimitate de 68 voturi. Roman—D. Iordache Morțun (L), cu unanimitate de 61 voturi, R.­Sărat. — D. Polizu-Micșunescu (L), 61 voturi, contra 1. Suceava—D generare N. Dabija (L), cu unanimitate de 32 voturi. Tecuci.—D. generare St Fălcoianu (L), cu unanimitatea de 55 voturi. Teleorman.—D. D. Pișcă (L), 62 vo­turi, contra d-lui generare G. Anghe­­lescu, 20. Tutova.—D. C. Nanu (L), cu unani­mitate de 62 voturi. Vlașca.—D. Apostol Mănescu (L), 62 voturi, contra d-lui C. Budisteanu, 16. Vâlcea—D. Gr. Capeleanu, (L), 57 voturi, contra d-lui Al. Christofi, I. Vaslui.—D. T. Bastachi (L), cu una­nimitate de 54 voturi. CRONICA — In timpul meii, domnule, ni­­hilistii nu erau cunoscuți în Rusia. picând acesta, lernest înghiți­r o mare cantitate de rom amestecat cu puțin ceai, apoi aprinsând uă mare țigară, se resturna în fotoliul său și urma cu tonul unui om leneș . — Străinii—mai cu semn Fran­­cesii—cred încă ca în Rusia îl aș­taptă norocul; deșilusia énsé nu în­.•Jiéza a le­sbărci din nas. In ceea mă privesce, de șase luni locuiam Perspectiva Newski, cu totul pă­șit d’ori­ce mușterii. Umilit și desolat, eram redus pen­­n a putea se duc uă viață ticalosá, dau lecții de irizat la căte-va fete a­casă. ^ Intr’una din dilele lui Decembre. Intorcându-me dintr’uă cursă, védiul sărend dintr’uă stradă strimită și eșartă un convoiu funebru..., con­­oius unui sărac, a condus fară nici o pompă și urmat numai de căte­­a persóne. Printre cei ce-i urmau , afla și un oficial, îmbrăcat într’uă „fanta cenușiă plină de petece și ți­nând în mână un vechie șapcă albă, îmi descoperii capul și mă oprit până să trecá acest mod­est cortegii­. Oficialul se uita la mine, învitân­­du-me să-l urmez, într’un mod pu­țin cam poruncitor, dar cu ore­care politeță. N­ urmai mărindu-mi pașii, îndată ce mă aflai lângă dânsul, începu să’mi vorbescá : — Acum suntem doar pentru a însoți p’acest fericit muritor care ’și a regulat socotelile în lumea acesta. Iți mulțămesc în numelui lui ș’al u­­manitâții. Mă plecai înaintea lui. El urma : — Serviciul ce vă cer n’are să fiă lung. — Cum nu ? Dar trebuie să oră pentru a ajunge la cimitir. — N’avem să mergem până a­­colo, îndată ce poporul ne va vedea în urma dricului, se va grăbi să facă ca noi, și, când va fii destulă lume, ne vom retrage având siguranța ca mortul are să fie bine însoțit. Acest oficial care ’mi părea ca este un vorbitor plăcut, voia să urmeze, dar fu întrerupt de mai multe stră­­nuturi. Mă uitai la fruntea lui; n’avea nici un fir de păr ; era cu totul pleșuv. — Sunteți rudă sau prieten al mor­tului ? — Nici una, nici alta. M’am otă­­rît să’l urmez numai pentru ca să facă și alții ca mine. Și strănuta forte tare. — Atâta calitate creștină—îi Ji­­sei—este periculosa, și mă tem, d-le, să nu vă îmbolnăviți d’un guturai forte reu. — Mă tem și eu, dar ce se fac dacă acesta este voința lui D-cjeu? — D-Jeu a dat omului inteligința pentru a resiste la tote asprimele na­turii, singurul mijloc pentru ca ci­­ne­va să nu aibă gutural este să porte perucă. Sfătuesc pe domnul să-și comande una forte fin lucrată. Ea are să-l întinerescă, păstrându-i cu totul trăsurile. Ofițerul mă privi drept în față : — Sunteți giuvaergiu, d-le Josse! striga el. — Nu, d-le, nu. Nu mă chiamă Josse, și nu sunt giuvaergiu. Mă nu­mesc Ernest,­și s­unt cel mai bun friser din St.V Petersburg. — Tocmai ceea ce am voit să fie și eu, respinse el surîdend. Mâne la opt ore, voi fi la d-tea. Da-mi, te rog, adresa. Ii dedei adresa, și puțin în urmă ne despărțirăm. Acest militar avuse dreptate. E­­xemplul nostru aduna­u o mulțime mare din popor, și chiar persane din lumea alesa, cari urmau convoiul săracului în trăsurile cele mai fru­­mose. A doua zi, la ora ficsală, persa­na a cârei cunoscință o făcusem în ajun intra la mine strănutând. Na­șul îi era umflat și roșu. Șe ju fâră chiar să aștepte a fi poftit, ș’apoi îmi zise : — Vin, după cum ți-am făgăduit, a-mi pune capul la disposițiunea d-tele. Fi ast­fel ca peruca d-tele să fiă forte uș0ră, din causa cascei pe care o port adesea. — Scumpul meu domn, veți fi forte mulțămit. M’apucai îndată să-i iau măsură, abia atingând cu degetele mele di­bace acest cap cu totul gol. Pare ca orgoliul meu îmi spunea : „Acesta nu este capul unui om de rând !“ - Ah !­ce lucru mândru este a fi Ri­ser când atingi cu mânile asemene frunți! După ce-mi luai tote notele de care aveam trebuință, mușteriul meu se scula și-mi zise : — - Imi trebuie acestă perucă pen­tru slujba religiosa ce se va face la 6 Ianuarie la Neva. Te vei aștepta la palat în ziua de 5, la zece ore dimineța. — Care palat? — Palatul de iernă... N’ai de­cât s’arâți cutia servitorilor ce vei în­tâlni și vei fi introdus îndată la mine. Cu ajutorul măsurei ce luasem sculptat pe lemn capul oficiarului și isbutit a face să perucă dintre cele­­ mai bune și mai perfecte. Să mai spun ancă ș’alt­ceva? Avui slăbiciunea d’a îmbrăca hai­nele mele cele negre pentru a merge să înfățișez unui curtisan fructul muncei mele! Trecui prin curțile palatului fără să fiu întrebat de nimeni. La intrare, un servitor să apropia de mine; îi arăta­ cutia; mă saluta și mă intro­duse într’un salon unde vorbeau mai mulți generări. Unul din acești ge­nerări veni lângă mine; îi arăta­ ta­­c­lismanul meu. — Prea bine, zise el salutând. Căte­va secunde mai în urmă in­trai la mușteriul meu. Acest satelit al despotismului avea uă cameră forte râu mobilată în catul de jos. Un pat de lagăr fură V saltea, cârți, hărții, un spălător, un câne, — cee ce se afla în acestă cameră boltită. — A­­ești d-tea, Ernest, striga el venindu-me. Șeji puțin, voia fi în­dată al d-tele. Putui să­­ privesc bine pe când scria la biuroul sau. El era îmbră­cat cu aceiași manta cu care -l vă­zusem în oraș, făcându-și din ea uă haină de casă și póte chiar uă pla­­pumă. Purta nisce pantaloni de dril, atât de roși jos în­cât lasau să i se vază călcâile. Cânele, lățos și ne­spălat, veni la mine dând din cada în semn de prietenie. Mirosi cutia ce o țineam pe genunchi, și neplăcen­­du-i mirosul de vanilie ce eșea din ea,­­se duse să se cu­lce pe piciorele­­ stăpânulu seu. * * In fine, mușteriul meu Scula,­­ luă peruca ș’o privi. — E că un lucru frumos fi8e el ^ entusiasmat. Aide să­­ încem­ni_ dată. ---- -----------^ U(lj mătase; ea se potrivea de m^ ^ făcea pe omul meu să fie c­inci­­spre­­ zece ani mai tânăr. — Iți mulțămesc, Ernest, îțiufi_ țămesc ! îmi vine forte bine,­­ o­­ficialul­ sunt încântat. Apoi, se rentorse la biuroul începu âră­ și să scrie. Ești forte liniștit din causa plații pe care i cutezai s’o cer. Greneratele care se închinase îna­intea cutiei, m’aștepta la ușă. — Maiestatea mea, dise el, este ve­selă? — Ce Maiestate? răspunsei mi­­rându-mă. Pentru ce n’ași mărfuri? Audind c’am făcut să perucă pentru împă­ratul Nicolae, fui coprins d’uă mare mulțămire care sdruncina tóte con­vingerile mele politice, dar acesta trecu ca un fulger. FOIȚA ROMANULUI. 4 MAIU 16 MINGIUI A SABINEI PARTEA DIN URMĂ IV (urmare) — Ei bine! da!... mărturesc, — striga Roger, care vedea póte în ceea ce spunea d. de la Bullière un mijloc pe care i-l da provedința pentru a eși din posiția sea des­perată. — Da, am găsit’o forte schimbată, nu la față, mulțumesc lui Dumnezeu, căci nu sunt omul a uita p’acea a cărei față s’a veștejit de lacrămile ce a vărsat pen­tru mine ; inima mea cnse s’a schimbat. La ănteia privire, la primirea mea rece, am înțeles cé nu mai eram nimic pentru densa, cu reintorcerea mea nu ’i făcea plăcere, și pe când eu îl am păstrat cu scrupulositate credința ce ’mi impusese, sacrificându’l chiar interesele mele, ea n’a scrut să’și păstreze inima pentru — Forte bine­ iar^^^ie, scumpul meu unic ! nu te aprinde. Mai anteiu, dacă este a-ba de simțiminte, nu me pricep de loc. ■­ cunosc de­cât afaceril^a^EáMB|| Tca Sabina — pentru a ?B^^a a păstrat inima mea. Te cred­ — Ce a dat’o altuia. — Cui? — Singurului om care a fost mai intim cu d-v., d-lui des Allois. D. de la Ballière dete din umeri. — A ! așa ! zise el, așa­dar n’ai vorbit nici uă dată de când ești aici cu Sabina, de vreme ce nu te afli în curentul proiec­telor și afacerilor nóstre de familie ? — Nici­ ută­ dată. Am căutat în zadar se­am­­ă între vorbire cu densa. A fugit în tot­d’a­una de mine, ș’acesta m’a întărit și mai mult în bănuiala mea. — Causa este ca Sabina nu e uă per­­sonă ca tata lumea. Am uă spaimă de fe­meile guralive, dar ea este prea tăcută. Ast­fel dar nu sciai planul nostru d’a uni printr’uă căsătorie pământul familiei des Allais cu acela al familiei de la Rullière ? Cea d’ânteia ideiă a mea a fost d’a căsă­tori pe Jacques cu Sabina. A­­ da ! nu scii cum ea m’a tratat. Acesta era uă insultă, uă injurie și tot vocabularul femeiesc de care ea nu se servesce nici­ uă­­dată. Pentru a me liniști, chiar ea a avut ideia d’a scote pe Flora din monastire pentru a arangia căsătoria iei cu Jacques. Lucrurile case merg forte încet, forte încet. Fie cmis între noi, Jaques este u­n bun băiat, dar e un prost : are să fiă un bun ginere. k). de la Bulliére tuși forte tare, aducân­­du-și aminte prea tărcliu ca vorbea unui om care putea să devină ginerele său. Pen­tru a-și repara greșala, urma : — Este adevărat ca Flora nu este că femeia cu cap ca Sabina. Ea n’ar fi scrut ce să facă c’un bărbat superior ca d-tea. Sabina este alt­ceva, și sunt sigur ca chiar dacá ea nu se considera aprope ca mări­tată, n’ar fi avut nici uă dată ideia d’a privi pe Jacques altminteri după cum l-a privit. Nu, nu, nu este bărbatul care tre­buie Sabinei, și te pot asigura cu ea nici nu s’a gândit la vecinul nostru. D’altmin­­teri, decâ­ții la acesta, pot s’o întreb. Sa­bina este uă fata mândră. Ea n’a voit de sicur când te-a reve­nit să aibă aerul câ­ți sare în cap și nici nu s’a grăbit a avea uă esplicare; eu én se pot să-țî afirm cu ea n’a încetat nici uă dată d’a se considera ca logodnica d-tele, d’a te iubi și aștepta. ■— Așa dar ești sicur ? întrebă Roger. — Fórte sicur. — Bine. Iți mulțămesc. Acum Roger era pe deplin încredințat, și nu putea să mai aibă nici să îndo­ială: chiar Flora îl dictase purtarea sea. El nu pronunță nici un cuvânt pene în minutul când se deferă jos de pe cal în curtea cas­telului de la Bullière. Sabina abia sosise de la preumblarea sea de pe câmp, plină de praf, cu perul în desordine, dar ținându-se drept, stăpână pe dâasa, impunând cu mândrie tăcere du­rerii sale și otărîtă a nu se lăsa să fie do­minată de ea. Cea d’anteia persona pe care o întâlni fu Flora, palidă ca un spec­tru și stând unde o lăsase d-șura Flori­monde. Sabina merse drept spre ea, dar do uă dată se opri. Flora se sculase în pi­­ciure rezemându-se de zid și o privea cu tema. Nu mai erau două surori cari se în­­tâlneau, ci două rivale, două femei cari iu­­beau pe același om, fiind fie­care să­pedică la fericirea celei­l­alte, una preferată, alta ră­nită de marte, amendoue suferind în modul ce mai crud, privindu-se pentru ănteia ora la lumina nouei lor situațiuni, înspăimântate amendoue de schimbarea lor, înșelată de privirea energică a Sabinei, de espresia tră­surilor sale, care în lupta sea contra des­perării luase aerul rece al unei figuri de petro. Flora crezu câ venea la ea pentru a o dojeni. Ea privea pe Sabina ca un fel de târnă, retrăgendu-se dinaintea iei. Sabina nu scia nimic despre visita d-sprei Florimonde, dar la ănteia privire înțelese câ luna feta cunoscea numele rivalei sale. Ea se opri n­otărîtă și desperată de ceea ce citea în fața Florei. Acesta la un moment dintre cele mai crude pentru cele două su­rori cari nu se înțeleseseră nici uă dată , Sa­bina făcând în­tot­dea­una puțin cas de a­­fecția Florei, ei Flora neînțelegând nici uă dată devotamentul cel mare care se ascun­dea supt recea reservă a inimei sale. In acel minut, Flora nu mai avea nici uă încredere în Sabina. Ea o credea capabilă de ură, și subjugată, sdrobită de atitudinea rece a sorei sale, se simți perind de frică. Dacă ar fi putut sé ci­­tesca în inima Sabinei, ea n’ar fi văzut de­cât mila, dragostea și uă adîncă recunos­­cință pentru generosele cuvinte cu cari a­­pera chiar în ajun drepturile logodnicei lui Roger. Ea ar fi voit să strîngă pe Flora în brațele sale ca în acel minut funebru și solemn când mamă-sea murind îl încredin­țase pe mica sea soră care abia se născuse. Sabina se simția mișcată, găndindu-se la acastă suvenire. Pentru ce ? Pentru ca pri­virea rătăcită a Florei îl aducea aminte pe aceea a mamei sale, căzută în prada morții. Ar fi fost d’ajuns un pas, uă miș­care, un cuvânt pentru a apropia aceste două animi și a le face să bată d’uă dată. Sabina nu putea să pronunțe acest cuvânt. Natura sea, rebelă ori­cârei demonstrații drăgăstise, fu mai tare de­cât voința sea. Se întorse încet, suferind în modul cel mai crud, dar mai rece și mai nepăsătore ca nici uă­ dată. Ea se afla în fața lui Roger, care tocmai intrase. Roger îl întinse mâna fară a privi pe Flora și Jise ca uă voce sdrobită : —Am venit să iau congediu de la d-tea, plec chiar astă sera. Un scomot surd, un țipăt înăbușit, o fă­cură se se repede spre sora sea, care căzuse pe scânduri întocmai ca uă masă inertă. V. Marea trăsură a familiei des Allais mer­gea cu maiestate pe calea care ducea de la castel la biserică. Pe capră se afla un vizitiu­ bărbos ca un sapor, lângă care sta un argat din curte rădicat la rangul de fecior și îmbrăcat cu uă livrea prea mare pentru dânsul. Acesta era ținuta de Du­minecă pentru a merge la biserică. In tră­sură se afla d-șâra Odoiie îmbrăcată c’uă roche de damască cu flori mari, c’un șal alb de China ș’uă pălăria cu pene, în mână ținea uă carte de rugăciuni, preciosă moș­tenire a familiei, bună de pus în museu. Ea nu se servea nici vă­ dată d’acésta carte, având prea mare respect pentru uă asemene mosce a timpului trecut; în pozu­ar a­­vea uă carte a iei, tot atât de veche și de întrebuințată; pentru tot aurul din lume énse, n’ar fi lipsit într’uă singură Duminecă se nu ’și ia cu dânsa moscele familiei. Acesta era uă parte a tradiției. După ea, tot ast­fel avea să facă și soția lui Jacques. D șora Florimonde, cu aerul posomorit și forte încurcată de hainele sale femeiesc, ședea lângă sora s­a; în fața lui Jacques în redingotă negra, cu pălăria înaltă și mă­­nușele sele care o genau forte mult, nu zicea un cuvânt. Din timp în timp, d-șora Florimonde arunca pe furiș câte­vă pri­vire asupra nepotului său, clătinând din cap ca cum ar fi voit să zică, acesta nu póte să mai merga ast­fel. Principesa D. Cantacuzène-Altieri. (Revue des Beux Mondes). Urmare în numărul viitor.

Next