Romanulu, iunie 1883 (Anul 27)

1883-06-01

MERCURI, 1 IUNIE 1883 ANUL AL XXVII-LE Voiesce și vei putea ANUNCIURI. Linia de 30 litere petit, pagina IV . . Deto „ B » B 111 • • A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diarulul. IN PARIS, la Havas, Laffite et C-nie, 8 Place de la Bourse. LA LONDON, la G. L. Daube et C-nie, 130, Fleet Street E. C. LA VIENA, la d-nil Haasenstein ot Vogler, Wallfiseligasse 10. LA FRANCFORT, S. — M. G. L. Daube et C-nie, pentru Ger­mania, Belgia, Olanda, Elveția și America. — Scrisorile nefrancate se refrrsă. — 20 B­ANI RLEIMPL­A­RUL g, !?»■ [UNK] [UNK] [UNK] «MS Luminează-te și vei fi. ABONAMENTE: In Capitală și districte, un an 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; noi sună 4 lei. Pentru tote țările Europei, trimestrul 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea (liarnluî și oficiele poștale LA PARIS, la Havas-Laffite et C-nie, 8, Place de la Bourse. LA VIENA, la d. B. G. PopovicI, 15, Fleischmarkt. IN ITALIA, la d. dott Cav. Gustavo Croce, Via San Fran­cesco da Paola (N. 0.) 15, Genova. — Articolele nepnblicate se ard — 2 lei 40 bani 14, STRADA DOAMNEI, 14 BÜCOBESGI, S Ä 1883 Este un igienă p­ublică și privată, care se ocupă de sănătatea popora­­țiunii. Este tot ast­fel ș’uă igienă­­ poli­­ti­că. Cea d’inten are de scop d a face pe fie­care cetățian se înțelegă , să scie și să aplice diferite măsuri pen­­tru garantarea sănătății sale mate­riale. Cea d’a doua , igiena morală a cetățianului, are un scop mult mai nalt. Ea tinde a-i garanta sănătatea mo­rală; a-1 apăra adică în contra tutor ideilor și propagandelor primejdiose ce se pot face; a-1 încredința că cu adevărat primejdiose sunt și a-1 o­­tărî să lupte în contra lor din tostă puterea convingerii sale. Un studiu de igienă politică ne propunem a face noi d’astă-dată. Timpul, organ al partitei clise con­servatorre din țară, combate înființa­rea unei mitropolii catolice la Bu­­curesci. Nu-j discutăm cestiunea în sine; dar suntem datori a supune țerei că­­te-va considerațiuni în acesta pri­vință. La Bucuresci există, din timpi forte depărtați, că episcopia catolică. Acum, după ceea ce spune limpid, acea episcopia se va preschimba în mitropolia. Situațiunea de drept și de fapt a acelei autorități eclesiastice întru ni­mic nu spune că s’a schimba din ceea ce era pene acum. De ce dor protestă astă­ că î Tim­pul nu vedem și nu înțelegem; când el a tăcut, a aprobat și a recunoscut existența unei episcopii catolice la Bucuresci. Dar ceea ce vedem, ceea ce înțe­legem și datori suntem să supunem tere, este conclusiunea ce numitul or­gan conservator să silesce a trage din rădicarea episcopiei catolice din Bucuresci la rangul de mitropoliă. Timpul se foloseșce de ocasiune pentru a face declarațiuni, care tre­buiesc semnalate și de aprope ținute în somn. El <bce :" „Ori și cine, citind cu luare a­­minte acel articol al nostru, va fi simțit că unul din motivele pentru care combăteam intoleranța, era cu desăvărșire politic : avem uă dinastiă popor­ară, dor ancă străină și de tot teneră.“ „In deosebi, astăzz­i n’avem nici un interes particular d’a susține acesta dinastiă : o susținem numai pentru că sorta țerei nóstre e legată de densa.“ Aceste declarațiuni au un mare în­semnătate, mai cu osebire în mo­mentele de față. Ele par a arăta că partita conser­­vatore și nuoii sei aliați, în numele cărora vorbesc. Timpul, convinși că țara nu-i vrea, sunt gata a lucra pentru înlocuirea dinastiei actuale cu alta care să nu fie catolică. E destul a semnala țerei acestă propagandă, pentru ca ea să-i înțe­­legă pericolul și să se pună în posi­­țiune d’a se apăra. Esploatarea simțimentuluî națio­nal e ce să face prin acestă propa­gandă e contraria și păgubit6re țerei. Dovedim acesta, arătând ce erau, ce putea­i fi Domnii români și chreș­­tinî, în timpurile când ideea unui Domn străin s’a ivit și a fost adop­tată. E că, într’adevĕr, cum Domnul Mol­dovei, Grigore Ghica, descrie situa­țiunea Domnului pământean : „Unindu-se principatele se li se , puie prinț sau rege străin ca să le­­ guverneze, căci numai un străin va fi în stare a le face fericite. De li s’ar da prinț pământean, li s’ar face iar cel mai mare zeű, căci din es­­periență cunosc acesta; cu rușine mă mărturesc că, în timp de șapte ani cât am guvernat Moldova, am făcut uă mulțime de nedreptăți și nele­giuiri. Cugetul mă mustră, ia­ deu să se îndure a mă erta, dar ce era să fac, când eram în relația de rudire și amid­ă cu toți boierii, cum nu era să pun ministru pe véru-mea, logofît­­mare pe cuscru-meu, postelnic pe fiu meu, președinte divanului pe cum­­natu-meîL ispravnici pe nepoți și pe prieteni, priveghiători și polițai pe umenii acestora? „Și deca vr’unul din ei nedreptății­, ómenii, deca osândea pe nevinovați, decă răpia fățiș onarea și averea cui­va, ce era să fac? Puteam să fiu tot­d’a­una drept? De-i depărtam, tre­buia să rânduiesc alții ca și denșii, pentru că Regulamentul nu mă în­găduia să pun pe ori­cine cu merite, de-i osândeam , mă osândeam pe mine însu­mi, cânci îi căpătăm inamici neîmpăcați, cari necontenit mă pri­­goniau și mă calomniați în fața po­porului și către Pórta otomană, ce vrea să mă cunoscă atârnat cu desă­vârșire, și care avea întru nimic chiar a mă descapățina, după vechiul obicei... Nevoia mă făcea să suf­er tóte, și să îngăduiesc multe rele. Uă rudă a mea osândea și jupuia cu tóte pute­rile pe nișce locuitori părtași, alta răpia moșiile a mii de răzași pe care-i lăsa în cea mai mare sărăcia și tică­­loșia ; alta jefuia visteria ; alta prăda casele obstesce. Trebuia, în privința aristocraților, să fiu aspru și mai mult de cât tiran...... Posițiunea îmi era grea și mai mulțămit ași fi fost décâ n’ași fi ajuns să mai trăiesc nisce ilile în care am suferit mult și în care am cunoscut ce­va se­ască invidia, zavistia și dușmănia. D’acelti der trebue un principe străin, un cap încoronat, care se stea în relațiuni cu înaltele puteri..... Cu principe pă­mântean, el s’ar deschide drum la toți aristocrații d’a aspira fie­care în deosebi la domniă, împregiurare ce tot­ d’a­una a produs și va produce intrige și partite, de la care ese cea mai mare ticăloșia pentru țară 1).“ Aceste cuvinte ale unui fost Domn pământean dovedesc cât de mare interes avea și are țara de a susține un Domn străin. Nu stăruim asupra acestui punt, pentru câ tabloul făcut de Domnul Gr. Ghica aruncă să vină lumină a­­supra situațiunii și ori­cui inspiră con­vingerea ca starea actuală de lucruri e mai conformă adevăratelor interese ale propășirii țezei de­cât ori­care alta. Dar—și aoi începe studiul de igienă politică pe care ne propunem a-1 schița,—propaganda ce se face, es­­ploatând pe d’uă parte simțimintele religiose ale poporului român și pe d’alta marele interese politice și eco­nomice, ce sunt acum în joc, tre­buie cu un moment mai nainte să fie desvăluită, pentru ca poporul să înțelegă scopul ce urmăresc cei cari fac acea propagandă și să scie a se feri tot­d’a­una de cursele ce-i în­tind. Capul statului e acum ținta atacu­rilor oposițiunii. Nu-1 vom apăra, câcî n’are tre­buință de apărare cel care, pe când chiar Români buni și emininți băr­bați politici să induciați de virtutea și virtutea națiunii din care fac parte. 1 1) Scr­isarea adresată comitelui Walnoski, se punea în fruntea națiunii și cu nestrămutată credință în ea și în destinele iei —o ducea la victoria, la independință și la rigat. Ast­fel fiind, ne­­ mărginim numai în a atrage a­­ten­țiunea națiunii asupra faptelor, atât și nimic mai mult. SERVICIUL TELEGRAFIC AL AGENȚIEI HAVAS Berlin, 11 Iunii­. — Prin cercurile nós­­tre parlamentare circulă scomptul câ­t. de Bennigsen ar fi declarat într’uă ședință a grupului său câ­ șî va da demisiunea din deputat în Dieta Prusiei. Londra, 11 Iunii­. — Nota guvernului român, ca respuns la aceea a lordului Granville privitore la otărî­rile Conferinței de la Londra, e spune ca dorințele Romă­niei sunt d'a vedea modificate Mire­ cari disposițiuni din regulamentele privitore la navigațiunea pe Dunăre anteriore Conven­­țiunii din Londra și d’a fi tratată pe ta­râmul unei complete egalități cu puterile europene care fac parte din comisunea dunăreană. Camera comunelor.­­ Lordul Fitz-Mau­­rice comunică Camerei cu Bulgaria a con­simțit în principiu a supune cestiunea dru­mului de for Rusciuk-Varna la arbitragiul ambasadorilor din Constantinopole. Petersburg, 11 Turnă.—împăratul și îm­părăteasa au sosit a­ici la Petersburg. Țarul s’a dus să se rege pe mormântul lui Alec­­sandru II și a plecat apoi îndată, împreună cu familia imperială, la reședința s­a de la Peterh­off. Berlin, 11 Iunie.—D. de Bennigsen s’a dat demisiunea din deputat în Dieta Pru­siei și din deputat în Reichstag. Camera deputaților a început a da discu­­țiunea asupra noului proiect de lege ecle­­siastic, care va urma mâna. In cursul des­­baterilor, d. de Windthorst a declarat ca deputații din centru își reservă dreptul de a lua u­ atitudine positivă în acesta cestiune după închiderea discuțiunii. Ministrul cultelor a declarat câ acest creare seriosă d’a restabili ase cari deja există în U.—Noutatea ce se res­­päiuu al f1 spiJta trecută despre omorîrea unui misionar catolic italian e inventată. DIN AFARA GERMANIA Norddeutsche Allgemeine Zeitung discută astă­zzi motivele care au o­­tărît pe principele de Bismarck se caute uă împăciuire cu Roma. Când partitele liberale, dice citatul chiar, începură acum cinci sau șese ani a deveni nerăbdătore și a trata mai ăntei cu răceală, apoi într’un chip vrășmășesc guvernul pe care i sprijiniseră până aci, atunci deveni peste putință că urmare a certei bisericesc! ca pe timpul periadei Falk, și guvernului nu-î mai rămase de cât se și alega, séu d’a pregăti într’un chip aprocsimativ pacea, séu a se lăsa se fiă­tărît într’uă oposițiune li­berală. Daca partitele liberale găseau ca este în interesul lor continuarea luptei, a­­poi trebuiau să urmeze d’a lupta, ei nu să joce rolul celui d’al treilea care se bucură de certa dintre Biserică și Stat. Din aceste cuvinte resultă în chipul cel mai lămurit, adaogă Neue freie Presse, că negocierile cu Roma sunt îndreptate mai cu deosebire contra liberalilor. AUSTRO-UNGARIA Citim în V Independance herge de la 7 iunie : Principalul subiect al neînțelegerilor în­tre partidele politice represintate în Reichs­­ratul austriac, este pe două parte tendința centralistă represintată mai cu sema de Germani, oi pe d’alta tendința autonomistă, represintată de deputații, deosebitelor națio­nalități. Aceste două direcțiuni au aseme­nea espresia lor mai mult sau mai puțin puternică în compunerea Dietelor provin­ciale, și tocmai pe acest tărâm a început a­cum lupta electorală. Mai cu semn în Boe­­mia acesta luptă este forte pronunțată și tinde chiar a deveni înverșunată. Boemia, popolată în mare parte de Germani, mai cu semn în părțile de la Vest, trimitea la Dietă, nu este mult timp d’atunci, că ma­joritate germană centralistă, și acesta cu atât mai mult cu cât în cursa marilor pro­prietari domina aprope pretutindeni ele­mentul german. Supt ministerul Hohenwart, regulamentul electoral a fost puțin schim­bat, ceea ce a permis Cehilor se căștige mai inteî­nă slabă majoritate, care mai în urmă merse crescând. In alegerile actuale este vorba pentru Cehi de a dobândi­tă majoritate care să se asigure trei parți din voturile Dietei, cifră neapărată pentru pri­mirea reformei electorale, care pentru mo­mic­i este obiectul principal al aspirațiuni­­i­­ autonomiste. Ar fi prea îndrăsneț de a afirna ca Cehii își vor ajunge scopul în alegerile cari se vor face la finele acestei luni. Cu­­ tate acestea, presa centralistă pare fo~rte*descurugiată și înfățișază isbenda au­­tonom­iștilor ca forte probabilă. Cehii în­­șiști au uă speranță mai bună și pare ca se s­imt în destul de tari, c­âre au respins orice propunere de compromis cu Germa­­nia Luan promis pe care, în alegerile trecute, îl­­ primeau în­tot­dea­una. I­n Tyrol situațiunea este puțin deose ■­bit.­ Acolo partita centralistă, altmintrerea elit­« constituțională (Verfassungstreu), repre­­zintă partita liberală, pe când partita o­­pusa, compusă asemene din Germani, der voltod în Reich­srat­ cu autonomiștii re­prezintă p fi reacționarii clericali în înțele­­­­sul principelui de Lichtenstein sau al d-lu­ j de Lienbacher, autorul nouei legi școlare, j Mai este încă oă mică partită separatistă­­ italiană prea puțin numerósa; ea avea în j­oi­sta trecută de ce represintanțî. Alegerile - caii s’au­ făcut acum s-au mai dat încă­­ două scaune; cu tóte acestea autonomiștii voi­ avea majoritatea, câcî au dobăndit 38 scaune din 68 din care se compune Dieta Ty­olului in Galiția, partita centralistă nu mai e­­xistă, afară de două sau trei circumscrip­­țiuni unde elementul israelit este prepon­­­­derinte și se aliază cu Germanii. In acesta i pr­incie ci­să mai este un alt element,­­ care, de­și străin Germanilor, face adesea o causă comună cu dânșii în scopul de a com­­­­bate supremația poloneză; acesta este ele­­­­mentul rutean. In fine, Polonesii înșiși se­­ împart în două grupuri: unul recunosce­­ autoritatea comitetului central conservator, i cel l­alt este liberal independinte. In ale­­­­gerile cari s’au făcut la finele lui Mai, can­­­­didații comitetului central, adică ! tor.iî. au avut în mare parte is.­­ nSț M* n .c­, chi ut­unci mi aite, ții au dobăndit 22 scaune și Rir 11; aceștia perd patru scaune în independinților. Ziarul Sieh. d. Tagblatt, din Sibiu, publică în numărul seu de Marți, 24 Mai, uă corespondință din Pesta, din care extragem urmatórele pârți : „Speranța locuitorilor nemagh­iari din Un­garia, ca se va restabili pacea națională, s’a scutit total de la desbaterea proiectului de lege pentru scólele medie íncoce. Din di­vn­­zi­e mai grea lupta cu șovinismul, care ia dimensiuni tot mai mari. Față cu lupta cea înverșunată a naționalităților, care s’a încins dincolo de Laita, se simt Maghiarii ca stăpâni ai situațiunii în monotelită. Cu bucuria nespusă se uită ei la lupta dintre Germani și dintre Slavi și Pesti Napló (fice fară nici uă reservă, câ uă Austriă puter­nică este mai periculosă pentru Ungaria, de­cât una slabă. Aceia cari împreună cu Pester Lloyd maî țin ca este de lipsă ca monarhia se aibă uă putere impunătare, s’au împuținat și Maghiarii ved în ori­ce per­­plesitate a Austriei dă o pasiune bună de a o esploata în favorea maghiarismului și cei mai mulți, în lupta electorală ce se va în­cepe în Boemia, stau pe partea Cehilor de când aceștia se făcură politici reali și nu mai cochetază cu Croații și cu Slovenii, după cum fac scriitorii maghiari neîncetat cu „marea națiune“ (francesă) în ciuda a­­lianței monarhiei cu imperiul german. Ma­ghiarii de mult plănuesc să însceneze uă înfrățire între Maghiari și Frances! și acum planul e în ajun de a se se verși. La 7 iu­­lie scriitorii maghiari și artiștii vor între­prinde oă călătoriă de plăcere prin Vene­ția și Lion la Paris. In Turin se va face din visitatea lui Ludovic Kossuth­ită fes­tivitate și se pare ca nimeni nu-și face scrupul ca acesta cu greu se pute uni cu credința câtre dinastiă. Se­­ zice ca în Paris se va face oă pri­mire festivă scriitorilor cari simpatiseză așa de mult cu Francesii. Prețurile cele tare scăzute pe drumurile ferate meridionale francese se tălmăcesc ca un semn de sim­patia al Francesilor câtre Maghiari. TURCIA Corespondintele din Constantino­pole al oiarului die Presse anunță câ guvernatorele din Salonic a în­­șciințat pe Portă despre descoperirea unui complot bulgar și secestrarea de hărții compromițetore pe la în­vățătorii de scule din Cepsko, Bansko și din alte ]­pa]; mulți locuitori de prin­și. .­ . .­­ de localități au fost arestați per......... au luat parte la oă conspirațiune pentru resvrătirea Macedoniei. Citim în L’Independence belge de la 9 Iunie : Armenia, cu tóte nouile făgădueli ce i s’au făcut în timpul din urmă, trebue să mai aștepte încă mult reformele la care are drept în virtutea tratatului din Ber­lin. Sultanul , declarând acum de cu­rând lordului Dufferin ca s’a numit uă comisiune însărcinată să efectueze aceste reforme, n’a esprimat de­cât pe jumătate cugetul sau. Ar fi trebuit să adauge ca a­­cesta comisiune a primit ordinul d’a nu e­­fectua nimic, până când nu va fi constrânsă de puteri. Acesta reiese dintr’un notă pe care Porta a adresat-o, după cum spune Standard, puterilor semnatare tratatului din Berlin. In acesta notă, redigeată în urma unui consiliu de miniștri, guvernul otoman merge pene a pune în cestiune chiar ideia reformelor, cari propune să fie amănate, pret­­stând necompatibilitatea lor cu reua stare a finanțelor imperiului. Pare ca banii sunt nervul reformelor constituționale ca și al resbelului. Când acesta condițiune sine qua non va înceta, Porta va găsi un alt prote­st pentru a trimite la calendele gre­ce organisarea politică a Armeniei, afară numai decă puterile nu vor lua seriose mă­suri în acesta privință. Asupra aceleiași cesti­uni mai gă­sim și urmatorele rînduri în edițiu­­nea de sorá a­­ Țarului die Presse de la 9 Iunie : * * Se anunță din Constantinopole câ cestiu­nea armeană este discutată pe acolo cu multă vioiciune. Totu­și, marea divergință de păreri ce domnesce face forte anevo­­iosă ori­ce­otărîre. In marele consiliu de miniștrii și ex-miniștriî, ce s’a ținut Dumi­necă la palat, nu s’a ajuns la nici oă în­țelegere, de­și ședința a fost forte lungă. Said pașa declara în chipul cel mai ca­tegoric ca reformele au devenit, față cu a­­fară de puteri, că asoluta tre­se opuse misiunii încredințată pașa și amenința cu dem­isia­­se va mai stărui în trimiterea acelei misiuni. Ambasadorii germani și aus­­tro-ungari recomandă Porței să introducă reforme ma î­nainte d’a se esercita vr’uă presiune. In acela­șî timp soliile ce sosesc din Er­­zerum sunt forte îngrijitore. Emigrațiunea în Rusia urmeza mereu. Autoritățile au fă­cut din nou numeróse arestări și Turcii, în urma unor ordine sosite de la ministe­rul de resbel, fac seriose pregătiri mi­litare. RUSIA Se telegrafiéza din Moscva cu data de 8 Iunie . Ieri dimineții s’a făcut inaugurarea bise­­ricei Mântuitorul, cel mai mare templu din Moscva, a cârui clădire a costat 45 mi­­lione de franci. Acesta biserică este ridicată în memoria victoriilor castigate de Ruși în 1812, 1813 și 1814 contra Francesilor. Sănțirea templului în timpul serbării în­coronării este un simplă coincidență. Clădirea fusese ordonată în 1812 de îm­păratul Alecsandru I, dar n’a început de­cât în 1838 și s’a sfîrșit sunt acum doo! ani. Ceremonia sănțirii a fost forte frumosă. Totă curtea se afla față, precum și cor­pul diplomație, afară de ambasadele fran­ceze, a câror lipsă a fost forte obser­vată. BULGARIA După u­ scrisóre din Sofia, adre­sată­­ Țarului Neue freie Presse, si­tuațiunea din Bulgaria este cea ur­­mătore . Există trei partite, care se combat unele pe altele : cea conservatore, care luptă pen­tru independința Bulgariei și în fruntea că­reia se află pri­ncipele Alecsandru, apoi par­tita de acțiune, care este contra celei d’ăn­­tei și susține pe generălii ruși Soboleff și Kaulbars și câruia aparțin toți militarii ruși din rîndurile armatei bulgare, și în fine partita liberală, având în cap pe d. Dra­gan Zankov, care sprijină actualminte pe generarele Soboleff în speranța ca va res­tabili Constituțiunea din Tîrnovo. Adevă­ratul câmp de luptă al celor trei partite nu este Bulgaria, ci în Rusia, tate deja de Cameră, pentru amenagea­­rea pădurilor și acordarea unui credit de 600.000 lei pe sem­a ministrului de fi­nance pentru înființarea caselor de credit agricole, Senatul a trecut la orele 3 și ju­mătate în secțiuni, spre a cerceta aceste proiecte. Ședința se redeschide la orele 4 supt președința d-lui președinte D. Ghica. D. Lupașcu da citire raportului și pro­iectului de lege pentru deschiderea unui credit de 600.000 lei pentru constituirea capitalului caselor de credit agricol Art. 1 și 2 sunt votați fară discuțiune și legea în total se primesce cu unanimi­tate de 28 voturi. D. I.vp­șcu mai da apoi citire și proiec­tului de lege pentru amenagiarea pădurilor. D-scu susține proiectul ca fiind forte util. D. N. Fleva gasesce ocasiunea d’a sem­nala d-lul ministru al agriculturei căte-va lacune în legea silvică. Ast­fel d sea­­ce cu ieri chiar, trecând printr’uă pădure a Statului, și vedlem­ iarba mare, a întrebat pe un țăran de ce nu o cosesc ; țăranul a respuns ca sunt opriți de guvern, cu iarba crescând face râu pădurii, câci ră­dăcina se îngroșă, ș’apoi ei chiar primă­­vara sunt siliți a da foc ierbe, ca să pute pace vitele și intra în păduri. D. Cămpineanu respunde ca un act de arătările d-lui Fleva, s’adaugă ca modifi­cările în legea silvică s’au și făcut. Articoli. 1, 2, 3, 4, 5 și 6 să primesc țară discusiune și legea se voteza cu 30 bile (unanimitate). D. Cămpineanu depune proiectul pentru cumpărarea unor case din T.­Jiu. D. N. Fleva <fice ea cerând a se pune la ordinea di­lei cestiunea revizuirii, a înțe­les ca Senatul se otarosca numirea unei comisiuni, care să studieze cestiunea revi­­ciuiriî. D. D. Ghica observă ca discutând astă­ de acesta cestiune, mâne­cate Senatul nu mai va fi în număr. In urma acestei observațiuni, ședința s’a rădicat la orele 5 sera, anunțându­se cea viitare pe mâne. S­ENATUL SESIUNEA ESTRA-ORDINARA Ședința de la 30 Mai 1883 Președința d-lui Dimitrie Ghica. Ședința se deschide la orele 2 și jumă­tate d. a., cu 32 d-nî senatori presinți. După aprobarea sumarului ședinței pre­­ședinte și citirea mesagrelor regale prin care se înainteza proiectele de lege, vo- ADUNAREA DEPUTAȚILOR SESIUNEA ESTRA-ORDINARA Ședința de la 30 Mai 1883. Președința d-lul vice­președinte A. Sto­­lojan. Ședința se deschide la ora l’/2 d. a., pre­sinți 109 d-ni deputați. Șumarul ședinței precedinte se adoptă. D. vicepreședinte a dat citire următorului respuns al M.S. Regelui la adresa Camerei : „ Domnule președinte, re­lor deputați, „Simțimintele de iubire și de devotament ce domnia­ vostra îmi aduceți astă-­Ț din partea întregei Adunări, pentru Mine și Di­nastiă, se primesc cu un deosebită bucurie. „Espresiunea fidelă a voinței naționale, Adunarea deputaților dovedesce, în împre­­giurările actuale ea este pe deplin pătrunsă de înalta sea misiune (aplause). „Daca, în ori­ce timp, unirea și buna înțelegere între guvern și Parlament este uă bine-facere dorită de toți, acesta unire, acesta concordia devine cu atât mai mult uă datoria pentru toți ce simt bătând în peptul lor iubirea de patria, în fața situa­țiunii nóstre internă și esternă (aplause). „Mari și seriose sunt lucrările ce țara astaptă de la luminele, de la patriotismul și spera­nța d-vóstru întru ale țerei. La lucru dar, cu bărbățiă, cu prudință și înțelepciune și fiți și cum­ câ­teva, care vă privesce, vă va fi recunoscetóre. (A­­plause). „Eu vă mulțămesc din nou, în numele Meu și al Reginei, de urările sincere și de­votate ce Ne esprimațî, (Țcendu-se din i­­nimă : „Să trăiescă scumpa nóstra Romăniă“ (aplause lungi și repetite). Col. I de Dorohoi să declară vacant, pentru ca d. I. C. Brătianu a comunicat prin telegramă cu opteză pentru Senat. Să da citire declarațiunii fostei Camere privitore la revizuirea Constituțiunii. Se propune a se numi­tă comisiune care se elaboreze proiectul de revizuire. D. N. Ionescu combate aceste procedere, cerând ca — conform regulamentului, Adu­narea se trece în secțiuni, unde se discute ideia revizuirii și să se otărască comisiu­­nea ce va trebui alesă. D. vice-președinte Stolojan amintesce ca la revizuirea trecută s’a numit uă comi­siune specială și biuroul a credut ca așa se va urma și acum. Discuțiunea urmeza asupra acestui punt, luând parte d-nii D. I. Ghica, Gr. Vultu­­rescu, Iepurescu, generale Le­ca, P. Gră­­dișteanu, N. Voinov, Agariev și­­ ministru de interne. Se decide a se numi uă comi­siune de inițiativă pentru a redacta pro­iectul de revizuire. Să cere închiderea discusiunii, care se primesce. Se pune la vot propunerea biuroului de a se numi­tă comisiune care se redacteze proiectul de revizuire și se adoptă de Adu­nare. Ședința se suspendă pentru 10 minute. La redeschiderea ședinței, d. vice-preșe­­dinte A. Stolojan ocupă fotoliul președinței. D. vicepreședinte. D lor deputați, ma î na­inte de a intra în alte lucrări, vă rog se bine-voiți a procede la votarea în total a unui proiect de lege rămas din ședința tre-

Next