Romanulu, iulie 1883 (Anul 27)

1883-07-02

ANUTi llfexVTtl Auia de 30 lite e pe' letó „ p n . ROMANIA, la a' vn, I ■ n I f < )ic‘- vei pitea BA11IS, la i’avas, l jA LÓUL N, . G. L Darf jet Street E. C. iA'NIEMt, 1. l-nil Haaseii lflsehgasse 10. jA ^BANGF T, S. — M. e, pentru Ger­mania, ! iția ș America. B REDxlCTIUNEA 14, STR^ msri H T R-A. TI unsr jsla. M NEI, 14 —.Scrisorile nel să — Vöm vorbi din n lec­t ralä (1). S. ,#m oá tórte rr ion­ — p; opunerii ca: numărul dep­ î îi porțiu­ne cu nnii lor. Sciam câ depi alte . ( vor face să­r ingă scritinul r ci­* . . .t opțiune care, i ne n idei și’n tre­b: vom ajut u­i­fxe întocmi cel a pe duce judel ocuprim t­odă : •in­ i’o dorim; lup­pentru a fice să trium­fe ceea •edem câ bine este; di adese cu lesne se schimb, ideile­­ I cu greu de prindu­le. . ocupat și mai plin de zi­ i comuniști, de mâncâtori ietari, de tóte insusle și ca­­ce ca plaie cu gridină și­­ au că4nt necurms asupră­­e ; eu M propunerea este i intere­­s general, mai curând seismai târ­­, f­icur­ea triumfă. si violat articolul in legea ietăririi sătianilor, ssat și de ținne d’a nu se pută vinde, de 30 de ani, pamutul dat !. Un mare număr din ei, de nevoi și amăgiți de spe­­rînduseră pe exiem­ul lor, găsit tribunde cari au întă­­ilegale vîmuri. Nimene n’a­m propus se se restabilescu legii. Ai­­ fost acusați jcâ ai demagogia și cu violam pe ■: legilor, etc, etc. mă lumina i’a tăcut, pămen­săteai­’ a­­r ■ tiuiți ac ©» J ' a • ■ d trap că p opunere opri d’a ».rea proletariatul agricol, o ;i d­­ i cele nun peri­­ ® !'c­­­­jent, u proprietari jt pentru v,eta­te, șes pentru eoitractele iricok p, săteni. N<& am • p­aie I ma­­e. Furăm scusa î ț de resvrétit»«g'íe. c • dăFir I iă legea se* prol s ia I mere deși mult‘f­inititâ totu­ș­i nti ved ca pro ui, er ei x ’fos­t ra­ conservatóre căci ii ai în i scit relațiunile în­ ’ I mari și capitalist»cu p­rneturi­­ mici cu capitala munc­ierile nóstre au fost în interesul drep­­t tații ș’al moralității, in interesul ju­­lec- * tor partitelor și pentru întărirea și propășirea Statului român. Tot ast­fel este și cu propunerea revizuirii legii electorale. S’au vén Jut, s’au cunoscut, s’au simțit și s’au marturít tóte relele ce ea conține, spre a nu mai fi siliți a le mai enumera și desvolta astă­zî în acest articol. Vom aminti dar numai ceia ce ne pare de neapărată trebuință pentru a sili pe cetățiani să studie și să ’n­­țelegă propunerea nóstru, scrutinul pe listă și circonscripțiu­­nea pe trei sau cel mai puțin pe după judece. ruindu-ne pe tărâmul strimplului interes de partită ne pare învederat câ partita care este la guvern trebuie să mărite actuala lege electorală. Ce a cjis cl. Manolach­e Kostaki des­pre colegiul al IV, ast­fel precum l-a făptuit nesocotitul și pentru toți ne­norocitul compromis de la 1866 ? „El este uă minciună.“ In cele mai multe comune de­legații se numesc de către primari, notari și supt­ prefecți. Supt guvernul d-lui Catargi acești nenorociți delegați nu puteau nici veni liberi în oraș și lua parte la o­ întrunire publică. Ei erau aduși în pâlcuri de câtre supt-prefecți, cari îi închidea ca pe nisce vite în ogradele de la Barieră. D­aci ei erau aduși în pâlcuri și secestrați în sala de votare. In acea sală alți agenți se scriau VOtUU. ȘI jJ'X'OwIxlSii» ClüldgCA'tj SO JLMVjOäi AXA unanimitate. Pentru ce dor un guvern se cere modificarea acestui colegiu când el îi asigură trei­zeci de deputați de 4 An ani immu­l ? reviciuirii au scris în dar între altele și urma­t ară acasare în privința și al II-lea. Zeci de votanți 27 erau id, am înțelege ca guver­nul voiască revizuirea, dar nv­­ nu putem înțelege cum, idili protivnici, au luptat și la titlu ca se lase guverne­le, i­­onopol al votului, manelor onorabili și sinceri­tă pentru a lăsa colegiile domnire a guvernelor și a fio­­­r săi funcționari? Cum ? ! Un, ne numesc pe noi servitori , of ticioși ai guvernului ș’apoi J 1­e­i cu furie pentru ca cerem să lege electorală care să­­i ce guvern, pe cât se va neputință d’a sugruma o pu­­­blică ? mbatem, n’am 7’8 nu c­i­ci un cuvânt neparlamentar con­dor cari ne combat; dar re în public ca nu ’nțelegem n d de apărare și iubire a șu­ții naționale, și ca prin urmare alegerea vii ca ’i trecut, danțul Macabre la care se mórtea. Sciam ca mai toți vor fi în­tra propunerii nóstre; cei c; trăit, ceva mai mult au avut oc d’a cunosce pe ómen! ș’a sti următorul adevăr: „Cei mai mulți cu m­iro­ane părăsesc prejudecățile de caii legați interesele unora dintre d Totuși case sperăm ca vum risipi acele prejudecăți și câ poimâne, alegătorii deca­nii­lor, deputații în ședințe publ­ici membrii comisiunii și ai­­ misiunii lor, publicul în fine, micuțul număr al alegătorilor legiiațî, vor rupe acele putrei cele cari legă pe alegători vino dânșii în colegiile cele puțin rese, și cari îi legă cu atât și fiind ca sunt pituliți la umbr mici clopotnice. Culpa este, 7^0 unii, a celor trigă, cari corump mai mult a celor cari se corump. Le pl­eca ce citim în L’Italie de la d „Nu putem cere ca minist­­putații și alegătorii se fie niște abstrate, conduse numai de a patriotismului; acesta stare țo­gică se produce arare­ori și în niște împrejurări grave o fac să uiți interesele personali în timpii ordinari, natura f drepturile iei; murim une­ori < triotism dar nu trăim necurma tr’misul.“ . Ei bine, cu ce are cei ce ca moralitatea și libertatea și m­ască în colegiile electorale , se pun pe toți în neputință ci cădea în ispită ? Mâne, vom începe s’arătâm < cu mai tóte propunerile cari s’a în comisiunea numită de Came­tru a face noul proiect de leg­im­, mai în întregul lor, tóte caii, de la 1866 și pen’acum­ băntuit colegiile nóstre electorale, și prin ele au băntuit Camerele, guver­nul și prin urmare tóta țara, au 1011-casé nu combatem pe pro­­fevizuiri, pentru ca nu-i în­­, combatem pe cât ne este țintă pe cei cari, cunoscând unclatorele și p­e m­â­i l­a mai prop­­u­su I I...üt legea câr* n aiauisâi • M oprii I lor, et 'Va' . Ipitari . tea. I ' jegea nu m i4e miți u j ar u-o-'i1 p< ner l i I ,i .miior, ct I l' I ^ & alt • ' •tățil I P' I 'lo.una g I v dom'ii’ ac,6 p ‘ rs< »H­iluiu 1 .' esc st.r n­c SERVICIUL TELEGRAFIC AL AGE­NTIIOA HAVAS Vien­a, 12 Iulie. — M. S. Regina Eli­­sabeta a Romăniei a plecat ieri­seră la ti­­­xiaia. Maiestatea mea a visitat din duepa noua primărie. D. I Sturdza, ministru al afacerilor străine din România, a sosit Marți în V­iena și a tras la Grand Hotel. Paris, 12 luni. — Camera deputaților, după cererea guvernului, a­otărît prin opi voturi contra 115, să începă Luni disen­­siunea asupra convențiunilor înch­eiate in­tre stat și marele companii de drum de for. Marea majoritate dobândită de ca­binet cu ocasiunea acestui vot, înlătură te­merile unei crise ministeriale asupra acestei cestiuni. Londra, 12 iulie. — Camera spriji­.or. — Lordul Granville, răspundând unei între­bări a marchizului de­­ Salisbury asupra a­­facerilor de la Madagascar, filie cu lordul Lyons, ambasadorele britanic la Paris, a resp­it pe d. Gharlemel-Lacour, care ’l-a declarat câ n’are nici oă informațiune a­­supra faptului arestării de câtre Prt­a duci naționali englesi la Madagasca, ministrul afacerilor străine al Frand­ei, doritor d’a fi informat asupra mcidividt telegrafiat la Zanzibar. Cât despre cererea marchizului de bury d’a întări escadra engiesa din gascar, lordul Granville taice : „L­ua­­ace cu acesta ocasie nici uă c­are ar putea să fiă red intelor mai mult ca nu e nici m­­­­ilă ca guvernul frances no .a vă satisfacere asemenea cu . a noi enșine pentru ori­ ce at _______il fată cu națiunile străine.­ ­.h­«•sei­­ffissaTaCs.fân­tj.vî­i Luminează-te și vei fi. ABONAMENTE: In Capitală și districte, un an 48 lei; sase luni 24 lei; trei luni 12 lei; vă lună 4 lei. Pentru tote țările Europei, trimestrul 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diarului și oflciele poștale LA PARIS, la Havas-Lafflte et C-nie, 8, Place de la Bourse. LA VIENA, la d. B. G. Popoviei, 15, Fleischmarkt. IN ITALIA, la d. dott Cav. Gustavo Croce, Via San Fran" cesco da Paola (N. 0.) 15, Genova. — Articolele Republicate se ard — forte mult a vedea pe amicul seu Largilor? Daca este așa­, atunci Polo­pele de Orlov, are trebuință pentru imp­ltică d’un repaos asolut. totul de comerciu dintre Germania insa s’a semnat. procesul socialiștilor care se judecă la , trei acuzați au­ fost condamnați la­­ ite pedepse și unul a fost achitat, nu­ au dobendit de mult ceea ce doresc.... Noi am simpatisat în­totdea­una cu Sla­vii din Austria, și dncă am simpatisat în sinceritate, totu­șî acesta simpatie nu tre­buie se fie contrarie intereselor nóstre, dra­gostei nóstre pentru propria nostră patria. Că Austrie federalista ar fi în oposițiune directa cu interesele naționale rusesc!, și încă mai ales fiind­câ în straluciserea co­­r^ună austriacă se află un diademă a ..ni-­ci,titlul polon,“ care se­ încerca­se-șî arunce [‘strălucirea sea pentru tot­d’a­una stinsă și ne acolo unde n’o póte primi nicî uă inimă s­ă rusescă. De altă parte ne este peste pu­tință d’a nu simpatisa cu Rutenii, chiar déc­a îmbunătățirea sortei lor s’ar lega în­­tr’un chip de ne­despărțit cu eghemonia e­­lementului german, a ideii de Stat german în Austria. Chiar déca centralizarea ar fi vătămătore pentru vieța politică interi­oră a Austriei și neproducătore pentru inde­­pendința națională a Cehilor ș’a Polonilor, noi Rușii, în interesul nostru național, nu putem să nu dorim victoria Austriei ger­­mano-centraliste." Intr’uă adunare la Olmü­tz, a Aso­ciațiunii germane, deputatul Sturm a espus însemnătatea cestiunii ger­mane în Austria, pentru a ajunge la conclusiunea cu cei mai mulți depu­tați germani liberali doresc se adopte oă politică de abținere, și cu acesta politică a devenit uă „posibilitate“. DIN AFARA — UtA GERMANMC.A. „M. EMINESCI ■'N­­­A­S I­arele prusiane sA~öT;üpä~^tote' '(bv­olul din Norddeutsche Aflgemaiâu­ng, de pe care am dat un" reg­if­ieri și care este privitor la lin urmă Notă papală. Organele ■rvatare sunt de părerea guver­­n­ ér cele liberale die câ cuvin­­nu sunt fapte. In schimb, di­arul sal Germania, după ce dice cu care se super­ă dovedesce cu ■ dreptate“, adaogă : fi fost nu numai mai nemerit, dar și liriac, decă acest articol oficios ar fi­­ nescris, și răspunderea pentru acesta a principelui de Bismarck. Noi suntem de părere ca un asemene limbagiu nu potrivit față cu uă putere, pe lângă Maiestatea mea întreține un ambasa­­de alt-mintrel­ noi seim se apreciam axele politice ce resultă din acesta­­ francă a fost Norddeutsche Allgemeine­ng. Un asemene comentariu învață din pe catolici ca șeful bisericel lor nu ce încă în Berlin acel respect pe care-1 cere, ca supt suprafața oficială luciosă teza încă uă cantitate mare de ură asta și câ nu trebue se ne gândim la relațiuni amicale, de cât numai întru a fi siluită voința Maiestății Sale și cât ele vor fi pretinse de trebuința sa. Credem câ partisanii noștri vor i în articolu,­ de mai sus un n­ou sfat morge cu tări­e și necontenit împreună, ....iOi perm­inv­­­.or­ute peste putință. Tot atât de semni­­?ă este și impresiunea ce un aseme­­neagiu trebue se producă în Roma, apt n’avem­ nici un motiv d’a ne teme și din Roma se vor lăsa se fie înfir­ Í de politețe oficiale, de măestrii­ diplo­­­e. Totuși nu póte se va tăme ca, din în când, culisele se se înlăture și să că putinciosa uă privire în întru, unde ar vedea lucruri nu tocmai plăcute, de fapt forte instructive. AUSTRO-UNG­ARIA Le Temps de la 10 iulie, răspun­­­jând la ceea ce cjice Rene freie Tresse despre aprecierile­­ bazelor fran­­cese privitore la politica comitelui Taafe, adaugă urmatorele: In ceea ce ne privesce, apreciarea nos­­tra în privința politicei comitelui Taafe­­ desminte acesta aserțiune. Am studiat miș­­­­carea de descentralizare politică, care, supt auspiciile acestui bărbat de Stat, a început de căți­va ani în interiorul monar­hiei eistețiane ș’a desvoltat spiritul și pre­­tențiunile naționalității particulare în paguba ideii austriace, ș’am tratat cu interesul ce merită acest ciudat fenomen istoric. N’am­­ jis­tase nici uă dată ca acesta mișcare are se altereze intimitatea austro germană și se înfruințeze asupra relațiunilor esteliere­­­ale monarhiei Habsburgilor. Din contră, n’am perdut no­­uă ocasiune pentru a aduce aminte ca opunerea liberalilor ger­mani la curentul slav n’a găsit nici oă dată la Berlin de cât desaprobari; câ principele de Bismarck favoriseră din tote puterile uă evoluțiune care se desfacă pe Austria în­mniie iei germane pentru a-i centrul de gravitate și a o împinge ;; și câ vede cu plăcere câ­ter­­n provinciile austriace au se fie și, fmai curând sau mai tânji­u, a­i refugia în contra valului slav ptrus Hohenzollernilor. resa rusă începe acum se a­­ttențiunea sea stârii de lucruri rus Austriei. Nowoje Vremja în numărul său de la 6 lu­­serisere din Viena din care ENGLITERA Emanciparea politică a femeiei, ast­fel după cum o propusese d-l Hugh Mason, a ocupat cea mai mare parte a ședinței de la 7 iuliu a Ca­merei comunelor. Desbaterea a fost forte interesantă. Printre conserva­tori s’au aflat mulți cari au combă­­tut într’un mod forte viu ceea ce ei numea „introducerea elementului is îVa­r­t.T­­­OAv pentru autorul propunerii, d. Hugh Mason, a lucrat în contra cause­­sele făcând uă deosebire între femeile măritate și cele nemăritate și susți­nând câ cele d’ăntel îi par nedemne a eserciza dreptul de vot. Cu tote acestea, causa emancipării politice a femeilor a avut în Camera comune­lor mai mulți aderenți de­cât în ori­ce altă țară din Europa, și chiar de­cât în multe țâri unde este vorba de întinderea dreptului de vot pen­tru bărbați. ITALIA Citim în L’Independence belge de la 9 iulie . Nu este un secret pentru nimeni câ în Italia lucreză de mai mult timp influințe nalte pentru a aduce u­ apropiere între Papa și monarhia italiană, pe baza pără­sirii, deci nu completă, cel puțin parțială, a legii garanțiilor. Evoluțiunea d-lui De­­pretis câtre centrul drept n’ar fi avut în realitate un alt scop de­cât d’a provoca, într’un viitor mai mult sau mai puțin a­­propiat, acesta capitulare. Pentru moment ne mărginim a înregistra scomptul despre acesta schimbare a politicei guvernului ita­lian. Acestă schimbare ar fi un fapt în­semnat și de natură a modifica în mai multe punte politica europeană. Cu tote a­­cestea, nu se pute uita categorica dechla­­rare făcută la intradella de d. Depretis, ca nu va părăsi nici uă dată legea garanțiilor. RUSIA ziarul R­ussi, organul d-lui Aksa­­koff, anunță ca în curând va apare uă lege, prin care se vor soma co­loniștii germani din provinciile de­­ Sud ale Rusiei sau să se facă supuși­i ruși sau să emigreze într’un decurs de trei ani. Presa rusă, și mai ales Ziarul Sovremenija Isivetija, este de acord cu acesta măsură. Uă telegramă din Petersburg, cu data de 10 Iulie și publicată de die Tresse, anunță urmatórele : f Tn ani o­oi are de gara Wohow fis^arestat ie­și rnile ocat 1 în­­ tată insula. Pe lângă acesta a m­ai isbucnit și uă rescula a Spahiilor. BULGARIA Se comunică din Sofia Zrai­ului die Presse, cu principele Alecsandri—rrf* Bulgariei a acordat generarelui Ern­­s’oth, autorele loviturei de Stat și care este destinat a redeveni ministru al principatului, marea cruce a or­dinului Alecsandru. Generarele Sobo­lev a căpătat în schimb un conge­­gediu de cincă luni și după acesta o va părăsi pentru tot­deuna Bulgaria. Prin Sofia se aude câ d. Joiiin, care este ministru reședințe în Cetinge, va fi strămutat în aceiași calitate în capitala Bulgariei, spre a servi de consilier urmașilor generălilor Kaul­­bars și Sobolew. Liberalii salută cu un deosebită satisfacțiune nexistă ver­siune. ALBANIA Citim urmatórele în de la 11 Iulie : Pentru moment Turcia a bilescu, ordinea în Albania , venirea bine-voitóre a unuia­man­ți­ marilor puteri din Leu priceput se înfluințeze asup prin clerul catolic, și numele părțite de Asim pașa av at punerea triburilor resculate.­spre­zece căpetenii din cele ale insurginților refusă d’a tr’un chip necondiționat și c sulii din Scutari garanții c procedări neonorabile a gur persana lor. In­cas contrarii a încheia un tratat cu­lt negrean și a se uni cu prii­rile de munte cer acum ca ea demarcarea­ fruntariilor fa­tă de comisiunea in­ternația GESTIUNEA TON piarul Standard, care anunțase a­­cum căte­va zile ruperea negocierilor între d. Tricou și Li-I Tung-Chang în privința espedițiunii din Tonkin des­minte chiar el acesta in forma­țiune. După că depeșe­a corespondintelul său din Viena, anunță ca d. Tricou se va duce în curând la Pekin pen­tru a avea uă convorbire cu princi­pele Kung și cu principele Tun, unchiul împăratului, cari trebuiesc, zice el, să fie consultați mai ’nainte ca guvernul chinez să otărască un acord cu Francia, Li-Hung-Ch­ang, ar fi făgăduit de Tricou de a-l întâlni în curând la­ Pekin pentru a lua parte la aceste negocier. De altă parte corespondintele din Paris al ziarului Tall Mall Gasette telegrafiază cu data de 7 iulie, ea, și daca se vor sfîrși sau nu nego­­cierile cu China, guvernul francez este­otărît ca, îndată după sosirea ajutorelor în Tonkin, să precadă con­tra împăratului din Anam, și gene­rarele francez a primit deja instruc­țiuni­le cerá­tă deplină satisfacere pentru mortea comandanteloi Rivière și a camarazilor sei. Acum se crede câ comandantele frances D­u curând uă luptă decisivă. Acesta scrie este confirmi declarațiunile fă­cu­te de d. l Laco’­U', ministrul frances­i­lor străine, în ședința de ha a Camerei deputaților, trebat de ce­i vernului franc i ■ răspunse : politica guvei­neia d’a stărui î d’a întări și în Relațiunile cu­­­nuuate. Noi cer nu împedice pr’ Ii mai oferim s­punem­ d’a ne ] fruntariile. Guvernul crq duce la scop și descuragea. Cu va răsbuna pe temeia cu tărie bin și speră a relațiunile mi­n

Next