Romanulu, iulie 1883 (Anul 27)
1883-07-02
ANUTi llfexVTtl Auia de 30 lite e pe' letó „ p n . ROMANIA, la a' vn, I ■ n I f < )ic‘- vei pitea BA11IS, la i’avas, l jA LÓUL N, . G. L Darf jet Street E. C. iA'NIEMt, 1. l-nil Haaseii lflsehgasse 10. jA ^BANGF T, S. — M. e, pentru Germania, ! iția ș America. B REDxlCTIUNEA 14, STR^ msri H T R-A. TI unsr jsla. M NEI, 14 —.Scrisorile nel să — Vöm vorbi din n lect ralä (1). S. ,#m oá tórte rr ion — p; opunerii ca: numărul dep î îi porțiune cu nnii lor. Sciam câ depi alte . ( vor face săr ingă scritinul r ci* . . .t opțiune care, i ne n idei și’n treb: vom ajut uifxe întocmi cel a pe duce judel ocuprim todă : •in i’o dorim; luppentru a fice să triumfe ceea •edem câ bine este; di adese cu lesne se schimb, ideile I cu greu de prindule. . ocupat și mai plin de zi i comuniști, de mâncâtori ietari, de tóte insusle și cace ca plaie cu gridină și au că4nt necurms asuprăe ; eu M propunerea este i interes general, mai curând seismai târ, ficurea triumfă. si violat articolul in legea ietăririi sătianilor, ssat și de ținne d’a nu se pută vinde, de 30 de ani, pamutul dat !. Un mare număr din ei, de nevoi și amăgiți de sperînduseră pe exiemul lor, găsit tribunde cari au întăilegale vîmuri. Nimene n’am propus se se restabilescu legii. Ai fost acusați jcâ ai demagogia și cu violam pe ■: legilor, etc, etc. mă lumina i’a tăcut, pămensăteai’ ar ■ tiuiți ac ©» J ' a • ■ d trap că p opunere opri d’a ».rea proletariatul agricol, o ;i d i cele nun peri ® !'cjent, u proprietari jt pentru v,etate, șes pentru eoitractele iricok p, săteni. N<& am • paie I mae. Furăm scusa î ț de resvrétit»«g'íe. c • dăFir I iă legea se* prol s ia I mere deși mult‘finititâ totuși nti ved ca pro ui, er ei x ’fost ra conservatóre căci ii ai în i scit relațiunile în ’ I mari și capitalist»cu prneturi mici cu capitala muncierile nóstre au fost în interesul drept tații ș’al moralității, in interesul julec- * tor partitelor și pentru întărirea și propășirea Statului român. Tot astfel este și cu propunerea revizuirii legii electorale. S’au vén Jut, s’au cunoscut, s’au simțit și s’au marturít tóte relele ce ea conține, spre a nu mai fi siliți a le mai enumera și desvolta astăzî în acest articol. Vom aminti dar numai ceia ce ne pare de neapărată trebuință pentru a sili pe cetățiani să studie și să ’nțelegă propunerea nóstru, scrutinul pe listă și circonscripțiunea pe trei sau cel mai puțin pe după judece. ruindu-ne pe tărâmul strimplului interes de partită ne pare învederat câ partita care este la guvern trebuie să mărite actuala lege electorală. Ce a cjis cl. Manolache Kostaki despre colegiul al IV, astfel precum l-a făptuit nesocotitul și pentru toți nenorocitul compromis de la 1866 ? „El este uă minciună.“ In cele mai multe comune delegații se numesc de către primari, notari și supt prefecți. Supt guvernul d-lui Catargi acești nenorociți delegați nu puteau nici veni liberi în oraș și lua parte la o întrunire publică. Ei erau aduși în pâlcuri de câtre supt-prefecți, cari îi închidea ca pe nisce vite în ogradele de la Barieră. Daci ei erau aduși în pâlcuri și secestrați în sala de votare. In acea sală alți agenți se scriau VOtUU. ȘI jJ'X'OwIxlSii» ClüldgCA'tj SO JLMVjOäi AXA unanimitate. Pentru ce dor un guvern se cere modificarea acestui colegiu când el îi asigură treizeci de deputați de 4 An ani immul ? reviciuirii au scris în dar între altele și urmat ară acasare în privința și al II-lea. Zeci de votanți 27 erau id, am înțelege ca guvernul voiască revizuirea, dar nv nu putem înțelege cum, idili protivnici, au luptat și la titlu ca se lase guvernele, ionopol al votului, manelor onorabili și sincerită pentru a lăsa colegiile domnire a guvernelor și a fior săi funcționari? Cum ? ! Un, ne numesc pe noi servitori , of ticioși ai guvernului ș’apoi J 1ei cu furie pentru ca cerem să lege electorală care săi ce guvern, pe cât se va neputință d’a sugruma o publică ? mbatem, n’am 7’8 nu cici un cuvânt neparlamentar condor cari ne combat; dar re în public ca nu ’nțelegem n d de apărare și iubire a șuții naționale, și ca prin urmare alegerea vii ca ’i trecut, danțul Macabre la care se mórtea. Sciam ca mai toți vor fi întra propunerii nóstre; cei c; trăit, ceva mai mult au avut oc d’a cunosce pe ómen! ș’a sti următorul adevăr: „Cei mai mulți cu miroane părăsesc prejudecățile de caii legați interesele unora dintre d Totuși case sperăm ca vum risipi acele prejudecăți și câ poimâne, alegătorii decaniilor, deputații în ședințe publici membrii comisiunii și ai misiunii lor, publicul în fine, micuțul număr al alegătorilor legiiațî, vor rupe acele putrei cele cari legă pe alegători vino dânșii în colegiile cele puțin rese, și cari îi legă cu atât și fiind ca sunt pituliți la umbr mici clopotnice. Culpa este, 7^0 unii, a celor trigă, cari corump mai mult a celor cari se corump. Le pleca ce citim în L’Italie de la d „Nu putem cere ca ministputații și alegătorii se fie niște abstrate, conduse numai de a patriotismului; acesta stare țogică se produce arareori și în niște împrejurări grave o fac să uiți interesele personali în timpii ordinari, natura f drepturile iei; murim uneori < triotism dar nu trăim necurma tr’misul.“ . Ei bine, cu ce are cei ce ca moralitatea și libertatea și mască în colegiile electorale , se pun pe toți în neputință ci cădea în ispită ? Mâne, vom începe s’arătâm < cu mai tóte propunerile cari s’a în comisiunea numită de Cametru a face noul proiect de legim, mai în întregul lor, tóte caii, de la 1866 și pen’acum băntuit colegiile nóstre electorale, și prin ele au băntuit Camerele, guvernul și prin urmare tóta țara, au 1011-casé nu combatem pe profevizuiri, pentru ca nu-i în, combatem pe cât ne este țintă pe cei cari, cunoscând unclatorele și pe mâi la mai propusu I I...üt legea câr* n aiauisâi • M oprii I lor, et 'Va' . Ipitari . tea. I ' jegea nu m i4e miți u j ar u-o-'i1 p< ner l i I ,i .miior, ct I l' I ^ & alt • ' •tățil I P' I 'lo.una g I v dom'ii’ ac,6 p ‘ rs< »Hiluiu 1 .' esc st.r nc SERVICIUL TELEGRAFIC AL AGENTIIOA HAVAS Viena, 12 Iulie. — M. S. Regina Elisabeta a Romăniei a plecat ieriseră la tixiaia. Maiestatea mea a visitat din duepa noua primărie. D. I Sturdza, ministru al afacerilor străine din România, a sosit Marți în Viena și a tras la Grand Hotel. Paris, 12 luni. — Camera deputaților, după cererea guvernului, aotărît prin opi voturi contra 115, să începă Luni disensiunea asupra convențiunilor încheiate intre stat și marele companii de drum de for. Marea majoritate dobândită de cabinet cu ocasiunea acestui vot, înlătură temerile unei crise ministeriale asupra acestei cestiuni. Londra, 12 iulie. — Camera spriji.or. — Lordul Granville, răspundând unei întrebări a marchizului de Salisbury asupra afacerilor de la Madagascar, filie cu lordul Lyons, ambasadorele britanic la Paris, a respit pe d. Gharlemel-Lacour, care ’l-a declarat câ n’are nici oă informațiune asupra faptului arestării de câtre Prta duci naționali englesi la Madagasca, ministrul afacerilor străine al Frandei, doritor d’a fi informat asupra mcidividt telegrafiat la Zanzibar. Cât despre cererea marchizului de bury d’a întări escadra engiesa din gascar, lordul Granville taice : „Luaace cu acesta ocasie nici uă care ar putea să fiă red intelor mai mult ca nu e nici milă ca guvernul frances no .a vă satisfacere asemenea cu . a noi enșine pentru ori ce at _______il fată cu națiunile străine. .h«•seiffissaTaCs.fântj.vîi Luminează-te și vei fi. ABONAMENTE: In Capitală și districte, un an 48 lei; sase luni 24 lei; trei luni 12 lei; vă lună 4 lei. Pentru tote țările Europei, trimestrul 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diarului și oflciele poștale LA PARIS, la Havas-Lafflte et C-nie, 8, Place de la Bourse. LA VIENA, la d. B. G. Popoviei, 15, Fleischmarkt. IN ITALIA, la d. dott Cav. Gustavo Croce, Via San Fran" cesco da Paola (N. 0.) 15, Genova. — Articolele Republicate se ard — forte mult a vedea pe amicul seu Largilor? Daca este așa, atunci Polopele de Orlov, are trebuință pentru impltică d’un repaos asolut. totul de comerciu dintre Germania insa s’a semnat. procesul socialiștilor care se judecă la , trei acuzați au fost condamnați la ite pedepse și unul a fost achitat, nu au dobendit de mult ceea ce doresc.... Noi am simpatisat întotdeauna cu Slavii din Austria, și dncă am simpatisat în sinceritate, totușî acesta simpatie nu trebuie se fie contrarie intereselor nóstre, dragostei nóstre pentru propria nostră patria. Că Austrie federalista ar fi în oposițiune directa cu interesele naționale rusesc!, și încă mai ales fiindcâ în straluciserea cor^ună austriacă se află un diademă a ..ni-ci,titlul polon,“ care se încercase-șî arunce [‘strălucirea sea pentru totd’auna stinsă și ne acolo unde n’o póte primi nicî uă inimă să rusescă. De altă parte ne este peste putință d’a nu simpatisa cu Rutenii, chiar déca îmbunătățirea sortei lor s’ar lega într’un chip de nedespărțit cu eghemonia elementului german, a ideii de Stat german în Austria. Chiar déca centralizarea ar fi vătămătore pentru vieța politică interioră a Austriei și neproducătore pentru independința națională a Cehilor ș’a Polonilor, noi Rușii, în interesul nostru național, nu putem să nu dorim victoria Austriei germano-centraliste." Intr’uă adunare la Olmütz, a Asociațiunii germane, deputatul Sturm a espus însemnătatea cestiunii germane în Austria, pentru a ajunge la conclusiunea cu cei mai mulți deputați germani liberali doresc se adopte oă politică de abținere, și cu acesta politică a devenit uă „posibilitate“. DIN AFARA — UtA GERMANMC.A. „M. EMINESCI ■'NAS Iarele prusiane sA~öT;üpä~^tote' '(bvolul din Norddeutsche Aflgemaiâung, de pe care am dat un" regifieri și care este privitor la lin urmă Notă papală. Organele ■rvatare sunt de părerea guvern ér cele liberale die câ cuvinnu sunt fapte. In schimb, diarul sal Germania, după ce dice cu care se superă dovedesce cu ■ dreptate“, adaogă : fi fost nu numai mai nemerit, dar și liriac, decă acest articol oficios ar fi nescris, și răspunderea pentru acesta a principelui de Bismarck. Noi suntem de părere ca un asemene limbagiu nu potrivit față cu uă putere, pe lângă Maiestatea mea întreține un ambasade alt-mintrel noi seim se apreciam axele politice ce resultă din acesta francă a fost Norddeutsche Allgemeineng. Un asemene comentariu învață din pe catolici ca șeful bisericel lor nu ce încă în Berlin acel respect pe care-1 cere, ca supt suprafața oficială luciosă teza încă uă cantitate mare de ură asta și câ nu trebue se ne gândim la relațiuni amicale, de cât numai întru a fi siluită voința Maiestății Sale și cât ele vor fi pretinse de trebuința sa. Credem câ partisanii noștri vor i în articolu, de mai sus un nou sfat morge cu tărie și necontenit împreună, ....iOi perminv.orute peste putință. Tot atât de semni?ă este și impresiunea ce un asemeneagiu trebue se producă în Roma, apt n’avem nici un motiv d’a ne teme și din Roma se vor lăsa se fie înfir Í de politețe oficiale, de măestrii diploe. Totuși nu póte se va tăme ca, din în când, culisele se se înlăture și să că putinciosa uă privire în întru, unde ar vedea lucruri nu tocmai plăcute, de fapt forte instructive. AUSTRO-UNGARIA Le Temps de la 10 iulie, răspunjând la ceea ce cjice Rene freie Tresse despre aprecierile bazelor francese privitore la politica comitelui Taafe, adaugă urmatorele: In ceea ce ne privesce, apreciarea nostra în privința politicei comitelui Taafe desminte acesta aserțiune. Am studiat mișcarea de descentralizare politică, care, supt auspiciile acestui bărbat de Stat, a început de cățiva ani în interiorul monarhiei eistețiane ș’a desvoltat spiritul și pretențiunile naționalității particulare în paguba ideii austriace, ș’am tratat cu interesul ce merită acest ciudat fenomen istoric. N’am jistase nici uă dată ca acesta mișcare are se altereze intimitatea austro germană și se înfruințeze asupra relațiunilor esteliereale monarhiei Habsburgilor. Din contră, n’am perdut nouă ocasiune pentru a aduce aminte ca opunerea liberalilor germani la curentul slav n’a găsit nici oă dată la Berlin de cât desaprobari; câ principele de Bismarck favoriseră din tote puterile uă evoluțiune care se desfacă pe Austria înmniie iei germane pentru a-i centrul de gravitate și a o împinge ;; și câ vede cu plăcere câtern provinciile austriace au se fie și, fmai curând sau mai tânjiu, ai refugia în contra valului slav ptrus Hohenzollernilor. resa rusă începe acum se attențiunea sea stârii de lucruri rus Austriei. Nowoje Vremja în numărul său de la 6 luserisere din Viena din care ENGLITERA Emanciparea politică a femeiei, astfel după cum o propusese d-l Hugh Mason, a ocupat cea mai mare parte a ședinței de la 7 iuliu a Camerei comunelor. Desbaterea a fost forte interesantă. Printre conservatori s’au aflat mulți cari au combătut într’un mod forte viu ceea ce ei numea „introducerea elementului is îVart.TOAv pentru autorul propunerii, d. Hugh Mason, a lucrat în contra causesele făcând uă deosebire între femeile măritate și cele nemăritate și susținând câ cele d’ăntel îi par nedemne a eserciza dreptul de vot. Cu tote acestea, causa emancipării politice a femeilor a avut în Camera comunelor mai mulți aderenți decât în orice altă țară din Europa, și chiar decât în multe țâri unde este vorba de întinderea dreptului de vot pentru bărbați. ITALIA Citim în L’Independence belge de la 9 iulie . Nu este un secret pentru nimeni câ în Italia lucreză de mai mult timp influințe nalte pentru a aduce u apropiere între Papa și monarhia italiană, pe baza părăsirii, deci nu completă, cel puțin parțială, a legii garanțiilor. Evoluțiunea d-lui Depretis câtre centrul drept n’ar fi avut în realitate un alt scop decât d’a provoca, într’un viitor mai mult sau mai puțin apropiat, acesta capitulare. Pentru moment ne mărginim a înregistra scomptul despre acesta schimbare a politicei guvernului italian. Acestă schimbare ar fi un fapt însemnat și de natură a modifica în mai multe punte politica europeană. Cu tote acestea, nu se pute uita categorica dechlarare făcută la intradella de d. Depretis, ca nu va părăsi nici uă dată legea garanțiilor. RUSIA ziarul Russi, organul d-lui Aksakoff, anunță ca în curând va apare uă lege, prin care se vor soma coloniștii germani din provinciile de Sud ale Rusiei sau să se facă supușii ruși sau să emigreze într’un decurs de trei ani. Presa rusă, și mai ales Ziarul Sovremenija Isivetija, este de acord cu acesta măsură. Uă telegramă din Petersburg, cu data de 10 Iulie și publicată de die Tresse, anunță urmatórele : f Tn ani ooi are de gara Wohow fis^arestat ieși rnile ocat 1 în tată insula. Pe lângă acesta a mai isbucnit și uă rescula a Spahiilor. BULGARIA Se comunică din Sofia Zraiului die Presse, cu principele Alecsandri—rrf* Bulgariei a acordat generarelui Erns’oth, autorele loviturei de Stat și care este destinat a redeveni ministru al principatului, marea cruce a ordinului Alecsandru. Generarele Sobolev a căpătat în schimb un congegediu de cincă luni și după acesta o va părăsi pentru totdeuna Bulgaria. Prin Sofia se aude câ d. Joiiin, care este ministru reședințe în Cetinge, va fi strămutat în aceiași calitate în capitala Bulgariei, spre a servi de consilier urmașilor generălilor Kaulbars și Sobolew. Liberalii salută cu un deosebită satisfacțiune nexistă versiune. ALBANIA Citim urmatórele în de la 11 Iulie : Pentru moment Turcia a bilescu, ordinea în Albania , venirea bine-voitóre a unuiamanți marilor puteri din Leu priceput se înfluințeze asup prin clerul catolic, și numele părțite de Asim pașa av at punerea triburilor resculate.sprezece căpetenii din cele ale insurginților refusă d’a tr’un chip necondiționat și c sulii din Scutari garanții c procedări neonorabile a gur persana lor. Incas contrarii a încheia un tratat cult negrean și a se uni cu priirile de munte cer acum ca ea demarcarea fruntariilor fată de comisiunea internația GESTIUNEA TON piarul Standard, care anunțase acum căteva zile ruperea negocierilor între d. Tricou și Li-I Tung-Chang în privința espedițiunii din Tonkin desminte chiar el acesta in formațiune. După că depeșea corespondintelul său din Viena, anunță ca d. Tricou se va duce în curând la Pekin pentru a avea uă convorbire cu principele Kung și cu principele Tun, unchiul împăratului, cari trebuiesc, zice el, să fie consultați mai ’nainte ca guvernul chinez să otărască un acord cu Francia, Li-Hung-Chang, ar fi făgăduit de Tricou de a-l întâlni în curând la Pekin pentru a lua parte la aceste negocier. De altă parte corespondintele din Paris al ziarului Tall Mall Gasette telegrafiază cu data de 7 iulie, ea, și daca se vor sfîrși sau nu negocierile cu China, guvernul francez esteotărît ca, îndată după sosirea ajutorelor în Tonkin, să precadă contra împăratului din Anam, și generarele francez a primit deja instrucțiunile cerátă deplină satisfacere pentru mortea comandanteloi Rivière și a camarazilor sei. Acum se crede câ comandantele frances Du curând uă luptă decisivă. Acesta scrie este confirmi declarațiunile făcute de d. l Laco’U', ministrul francesilor străine, în ședința de ha a Camerei deputaților, trebat de cei vernului franc i ■ răspunse : politica guveineia d’a stărui î d’a întări și în Relațiunile cunuuate. Noi cer nu împedice pr’ Ii mai oferim spunem d’a ne ] fruntariile. Guvernul crq duce la scop și descuragea. Cu va răsbuna pe temeia cu tărie bin și speră a relațiunile min