Romanulu, iulie 1883 (Anul 27)

1883-07-22

ment, cerul se deschise și se vădură cobo­­rîndu-se treptat trei cutii. Marele duh, întorcându-se spre omenii ce crease, le duse : „Tus-trei îmi detorirî vieța, dar omul roșu e favoritul meu. Totuși, fie­care tre­buie să aibă locul și sarcina mea particu­lară în lumea acesta. Aceste trei cutii cu­prind uneltele cu cari vă veți servi pentru a vă căștiga traiul. „Omul e alb, tu nu ești favoritul meu­. Dar pe tine te-am făcut ănteia. Deschide aceste cutii și alege." Omul alb făcu ceea ce i se poruncia și strigă: „P’acesta o iau.“ Era plină cu hărții, condeie și alte lucruri­­ mărunte. „Omul e negru. Țise marele duh, ai fost­­ creat al d­oilea, dar nu vei avea în lume , de­cât al treilea rang “ Apoi întorcendu-se spre omul roșu: „Primește, îi tjise el c’un zâmbet iubitor, și alege.“ — Iaü acesta cutie, «jise omul roșu. Ea era plină cu arcuri, săgeți și dife­rite unelte de venatóre și resboi. Cutia cea d’a treia, lăsată pe sema ne­grului, cuprindea securi și­..., ceea ce a­răta ca omul negru trebuia se muncesca pentru omul alb și pentru omul roșu. BIBLIOGRAFIE Căutarea paternității Supt acest titlu, d. Alecsandru Dumas publică u­ broșură în care își spune păre­rea sea asupra căutării paternității, în pri­vința căreia există în Camera franceză un proiect de lege depus de d. Gustave Rivet. Ca tot­dea­una, ilustrul academician trateza subiectul cu pătrundere și logică. In acesta broșură Dumas se ocupă nu a­­tât de fetele seduse cât de copiii naturali; interesul acestor din urmă i se pare forte însemnat și termină studiul sau cu uă pro­punere de lege. Acesta propunere sună ast­fel : ,1) Ori­ce flăcăui, care ar fi recunoscut tatăl unui copil pe care-l va fi lăsat în sar­cina femeii, va fi îndatorat, în urma recla­­mațiunilor făcute de mamă și a dovezilor aduse de ea, să dea numele seu acestui copil și să-i procure mijlocele de esistență, după posițiunea sea și ast­fel în­cât suma ce-l va da să nu fie mai mică de un franc pe a fi. „2) Déca acest bărbat este însurat și în neputință de a da numele séu; deca este sărac și în neputință d'a procura copilului mijilacele de esistență trebuinciuse, el va fi condamnat la uă închisore care va putea fi de la duol ani pene la cinci, duo! ani fiind minimum. „3) Ori­ce femeia care va fi dovedită ca a urmărit în căutarea paternității, într’un scop de speculațiune sau de scandal, pe un bărbat nevinovat, va fi pedepsită, nu cu pedepsa defăimătorilor, ci cu pedepsa ce se dă martorilor mincinoși, și care pate să fie de cinoi ani detențiune, sau cu aceea ce se dă falsificatorilor,­ și care pate fi de duoă­z­eci ani de muncă silnică. „4) Mama dovedită câ a lepădat, va fi, ca și complicii sei, pedepsită cu munca sil­nică de la­­ rece péné la duce trei ani. „5) Mama dovedită ca și-a omorît copi­lul va fi pedepsită cu martea.“ Broșura se găseste de vendare la libră­­ ria c. r. Wilhelm Frick, Viena, Graben 27. Prețul 1 fl. 20. INTEMPLARILE PILEI CAPITALĂ—ȚERĂ—STRĂINĂTATE Spaima de h­olera.—Vocea Covurluiulu, de la 21 Iulie, publică următorele : „Aflăm câ consiliere de igienă, atât cel al județului, cut și al orașului, au ținut a­l­ altă séra uă ședință comună pentru a se înțelege asupra măsurilor, ce sunt de luat pentru a combate h­olera. Discuțiunea ensé n’a ajuns la nici­ un resultat real, și se vede ca, dacă epidemica nu ne va visita în curând, nici nu se vor lua a priori măsuri pentru împedicarea m­­uiț­iei. „Cât sunt énsé de necesare asemene măsuri, atât pentru a preveni efectele epi­demiei, cât și pentru a înlătura spaima și neliniștea publicului, ne dovedește următo­rul cas : „In cursul septemânei din urmă, se ’n­­bolnavește afară la țară, unde era la munca câmpului, un anume Alecsandru Dumitru, om mai mult în etate, cu nevesta și copii, avându’șî forul locuinței în Vadu-Ungu­­rului. „Bala lui consta în­că dintre după unii, asemenându se întru căt­va cu h­olera, așa ca în șase bile mare nenorocitul, victimă ignoranței lui póte. Mai tot atunci, în fa­milia acestuia, se mai bolnăveșce și un bă­iat de 18 ani, cu aceleași simptome. Ță­ranii, se ne fie permis a ne esprima ast­fel, credură câ a dat h­olera în ei, bine­înțeles case fără să-și arate unul altuia spaima și, imediat, planul de fugă li se presenta imaginațiunii. Ast­fel noptea din 14 spre 15 ascundea cu velul iei uă masă de ignorințî fugari de la Smârdan, comuna Filești, cu inimele sărite din pept escaladând șanțul (fortificațiunile Galațului), cu corpul lui Alecsandru Dumitru, care în cele din urmă s’a înmormântat aprope după tote formele, cu diagnosa, ținându-se sema de simpto­­mele presintate în cursul bólei, de Gastro­­enterită supra­acută. “ Ospiciu pentru alienați. — Citim în Cu­rierul Balasan : „Din cauză ca localul ospiciului de alie­nați de la Golia nu-i suficient, mai cu semn acum în timpul verei, când, din nenorocire, cazurile de alienațiune mintală sunt mai frecvente, primăria a dispus deschiderea unui nou ospiciu de alienați afară din oraș, în clădirile de la vechiul cimitir israelit Măsura e bună și felicitâm pe inițiatorii iei, de­ore­ce sărmanii alienați nu vor mai fi ținuți închiși în arestul poliției, cum se făcea pe ne astă­zi, și li se vor putea da îngrijirile reclamate de starea lor.“ Grindină.­­ Telegraful român din Sibiu publică următorele : „De la Agnita primim spirea ca în 29 Iuniu a cădut grindină pe cucuruze și uă parte din grîne. In 13 Iuliu s’a descărcat să tempestate cu grindină pe altă parte a otarului. Grin, cucuruz, orez, cânepă —pe unde a ajuns tempestatea tóte sunt nimi­cite. Paguba nu se póte spune. Apa a a­­dus un bou înecat de la Ruja.“ PARTEA ECONOMICA Mișcarea Porturilor Severin 19 Iuliu Bastimente sosite încărcate 3. deșerte 2, pornite încărcate 1, deșerte 13. Bastimente față în port 42. Import 232 kgr. diverse mărfuri. Export 2.500 kgr. diverse mărfuri. Prețul productelor: Grâul kila (59-60 livre) 70-80 lei, porumbul (59-60 livre) 50-54 lei, orzul (49-50 li­vre) 50-56 lei, secara (49-50 livre) 65-68, rapița (49-50 livre) 90-95 lei. Oltenița 19 Iuliu Bastimente sosite deșerte 2, pornite încărcate 1. Bastimente față în port 24. Export 561 kilo porumb. Prețul productelor: Grafi ki la cal. I, 90-100 lei, cal. II, 80-90 lei, porumbul 60-70 lei, orzul 65-75 lei. Galați 19 Iuliu Bastimente sosite încărcate 14, deșerte 6, pornite încărcate 8. deșerte 10. Bastimente față în port 117. Import 670,000 kgr. diverse mărfuri: Esport 22,350 kgr. diverse mărfuri. Prețul productelor: Grâul (58 livre) 501/2 lei. porumbul (6l­/2 livre) 44 lei. Constanța 19 Iuliu Bastimente sosite încărcate 1, pornite încărcate 1. Bastimente față în port 4. Import 18,063 kgf. diverse mărfuri. Esport 1,494 kile grâu. Prețul productelor: Orzul kila de Dobrogea (40‘ 44 livre) 8 lei 80 bani penă la 91/2­1 ® L Tulcea 18 Iuliu Bastimente sosite deșerte 4. pornite încărcate 7. Bastimente față în port 117. Esport 30 kilo grâu, 10,060 kgr. diverse mărfuri. Prețul productelor: Grâul kila 16-17 lei, porum­bul 12-121­2 lei. ROMANUL 22 IULIU 1883 Macin 19 Iuliu Bastimente pornite încărcate 5. Bastimente față în port 12. Esport 230 metri piatră, 32,000 oca var. Isacea 19 Iuliu Bastimente sosite încărcate 1. Bastimente față în port­u­ gere: FELURIMI Sinuciderile în Berlin.—Statistica sinuci­derilor din Berlin urmeza a lua proporțiuni nenormale. înainte se numera, câte­vă sinu­cidere pe lună; acum, în luna lui Marte, au fost cinci-spre-czece; în lunele Aprile și Mai, cinci-deci și una și în luna Iunie cinci-deci și duce. Femeile japonese. — Tóte femeile de pe fața pământului sunt cochete și caută a-șî ascun­de versta ; numai japonezele fac es­­cepție la acesta regulă. Nu numai câ pe plănătura lor servă a indica vârsta, dor­âncă și a arăta fetele de măritat, văduvele mângâiate și pe cele ne­­măngâiate. Fetițele de la nuuă ani în sus, portă pa­rul, strâns într-un crep roșu, în formă de semi­cerc în partea dindărât; partea dina­inte e­gală, afară de duce bucle de fie­care parte a frunții. Domnișorele de măritat își rădică perul forte sus dinainte și-l împletesc în formă de evantaliu sau de fluturi, semenându-l cu fire de argint sau bombe colorate. Văduva care caută un al d­oilea bărbat, îșî învertește parul dinapoi în jurul unui ac de scoică așezat orizontal. Cea care vrea să remână credinciasa mortului își taiă perul scurt și-l peptana îndărât fură carare și fură nici uă podobă. Cam rar se î ntălnesc femei ast­fel pep­­tănate. Un respuns: — Unul din principii Bise­­ricei, demnitar în Würzburg, primblându­­se la țară întâlni un băiat care păzia purcei. — Cât câștigi ? îl întrebă cu bunătate demnitarul. Micul om respunse: — Mi se da un rând de haine pe an și duce perechi de iminei. — Atât ? întrebă demnitarul; uite și eu sunt păstor și căștig mai mult de­cât tine. — O fi, respinse micul păstor , dor vedi câ d-tea ai și mai mulți purcei de păzit de cât mine. Păstorul bisericex zîmbi și ’ntorcendu-se spre suita se a <rise . — Țineți minte, d-lor. Statua lui Diderot. — Ambasadorele rus principele Orlov a trimis primarului din Langres urmatorea scrisore : „D le primar, am onorea a ve înmăna 2.000 franci ală­turați aci, sumă pe care M. S. împăratul, înaltul meu stăpân, a bine-voit s’o destine supserierii pentru statua lui Diderot în Langres. “ Precauțiune la culme. La 7 iulie trecut domnul S., locuind la Laibach, pri­mise­ră telegramă din Damieta de la uă rudă a lui. Deschidând depeșa, vede ca telegrama sosise cu 24 de ore mai nainte. Supérat de acesta întărdiere, face observa­­țiune factorului, dicându-i: Ce fel­ depeșa a sosit de sunt peste 24 de ore, cum poți se justificî acesta întărciare de împărțire? Se știi câ mă voi plânge la direcțiune și câ de sicur vei fi destituit pentru negli­­jință de serviciu. Factorul îl respinse cu sânge rece. Nu e vina mea, adevărat câ telegrama a sosit d’atunci, dér, venind de la Damieta unde domnesce cholera, a trebuit să ne conformăm prescripțiunilor autorită­ților sanitare, supuind-o desinfectârii ca tóté proveniDțele din Egipet. Uă naoă economie. — Se vorbea de fi­nanciarul Z..., care întâmpină greutăți cu acționarii sâi și va întâmpina în curând, póte, cu justiția. Unul din apărătorii sâi dise cu convin — Veți vedea ! veți vedea !.. Vîzînd na­sul în afacerile sale, se va constata ca are mai multă probitate de­cât se crede — Drace! mormăi cine­va, de când o pune d’uă parte ! .. Marțea căpitanului Webb. — Tata A­­merica e mișcată d’acésta marte. Bea îm­­­pregiurarile în cari s’a produs . Căpitanul Webb pusese rămășag, pe 20.000 dolari, câ va trece în noi Niagara. Cu tóte sfaturile contrarii, Marțea trecută, în fața unui public forte numeros și miș­cat, el intra în apă, la 300 pași mai sus de vechiul pod suspendat. Curentul îl tîrî cu repeziciune și el trecu peste cataractă fără a fi acoperit de valuri. El fu văzut până când ajunse la vârtejul cel mare, din care pân’acum nimeni n’a scăpat cu viață. Webb înnota cu putere până înăuntrul vârtejului; în acest moment el rădica două­­dată mânile în sus și peri supt valuri. Vârtejul îl înghițise. Căpitanul Webb era cel mai iscusit și mai curagios înnotător din totă lumea. El se născu la 1848 în Shropshire, intra de copil în marină și la 25 ani un căpitan. Innotatul era pasiunea sea din cea mai fragedă vârstă. In timpul unei furtuni în mij­locul oceanului Atlantic, un om cădit de pe bordul vasului lui Webb , el sări numai­de­cât după dânsul și timp de trei ore lupta contra valurilor — cu matrozul în spate. Pentru acestă faptă primi marea medalie de scăpare, pe care i-o înmăna ducele de Edimburgh. In 1875 trecu canalul la Manche, de la Dover la Calais, în 21 ore 45 minute. In timpurile din urmă puterile începuseră se­ î­ nlabésea, dér el nu voia sé bage sémá. Marea încredere în puterea sea îl perdu. SC! RI TEATRALE Teatru Dacia. — Juoi, 21 Iuliu, 1883: Lupta pentru trei milione, dramă în 5 acte și 7 tablouri. Grădina Rașca. — Juoi, 21 Iuliu, 1883: Donna Juanita, operetă în 3 acte, Grădina Stavri (fosta).—Juoi, 21 Iuliu, 1883: Bărbatul criminal, comedie cu cânte­ce în drupe acte. * ULTImil^SCIR! Serviciul telegrafic al „Agenției Havasu Casamicciola, 2 Iuliü. — Nupa scudui­­tura ce s’a întâmplat ieri după amână, a întărziat lucrările pentru căutarea victime­­­­lor. Regele s’a dus cel d’ăntâi pretutindeni, chiar în locurile cele mai grele. Primarul die la Lacco, care și-a perdut femeia și co­piii în catastrofa de Sâmbătă, a venit na­­intea Regelui cu eșarpa pe hainele-­ pline de sânge și a 4>s Maiestății Sale, ca res­puns la cate­va cuvinte de simpatie : „Sire, détoria nainte de tóté.“ Regele a dat din caseta­tea particulară suma de una sută mii franci pentru victi­mele din Ischia. Se crede în generale ca catastrofa nu e datorită unui cutremur de pământ; se ob­servă ca stricăciunile cele mai însemnate sunt în locurile unde isvarele de apă caldă pentru bal sunt cele mai abundente. ERATA. — In sara de a­ ji de diminuță 9 ore, la depeșa de la Paris, să se citască: „Senatul a adoptat definitiv proiectul lege asupra reformei judiciare, al cărui ar­ticol 15 suspendă etc. D. ministru de interne G. Chițu a ple­cat aȚî la moșia sea în Oltenia și c­e a.ci se va duce peste căte-va zile la Mehadia. —x— Remontorii nostrii au cumpărat pene a­­cum peste un mie cai la iarmarocul din Pultava. Prețurile sunt destul de urcate, dar caii nu lipsesc. — x — Esposițiunea societății Cooperatorilor ro­mâni nu se va deschide în gradina Eldo­rado cum se anunțase, ci pe locul situat pe calea Victoriei, în fața Cercului militar. —x— Ni se scrie din Sofia câ d. Iconomow, care sosise acolo din Vrața, să află espul­­sat din capitală prin ordin ministerial. D. Iconomon a trimis zi­arului Slavianin uă profesiune de credință, în care îndemnă pe conservatori și liberali a se uni momentan pentru a putea doborî pe inamicii Bulga­riei. — x— 65 ! Ni se scrie tot d’acolo cu tâlharii cutri­eră marea șosea ce duce de la Rusciuc spre Târnovo. Pentru a garanta pe călă­tori, guvernul bulgar a înființat nișce pi­chete militare d’a lungul șoselei. — x— Vă scrie din Chișineu ne spune ca de la 1 și până la 10 ale­lunei curinte s’a transportat cu bărcile de la Dnistru la O­­desa peste 400.000 pud. (20 kilog.) bucate. Stațiunea Varnița se află plină de bucate, cari sosesc mereu din guvernămintele Po­­dolia și Basarabia. EFORIA SPITAELOR CIVILE La 1 Ianuarie 1884, în serviciul spitalelor Eforiei, având a deveni vacante 7 posturi de medici secun­dari, dintre care : 3 pentru serviciu de medicină la adulți (2 la spitalul Colentina și 1 la ospiciul Pantelimon), 1 pentru serviciul de chirurgie la adulți în divisiunea oculochirurgigale din spitalul Colțea; 1 pentru serviciu de chirurgie la copii în divisiunea chirurgicală din spitalul de copii, 1 pentru serviciul de obstetrică la Institutul Maternitatea și 1 pentru maladii mintale la ospi­ciul Mărcuța. Se face cunoscut ca pentru ocu­parea acestor posturi pe un stagiu de patru ani, se va ține concurs, care va începe la 1­1 Noembre a. c. D-nii doctori în medicină cari ar dori să concureze, sunt invitați a se presinta la Eforie, spre a se înscrie în registrul respectiv, care va sta deschis până în ajunul zilei indicate mai sus. Programele acestui concurs se pot vedea la cancelaria Eforiei în ori­ce di­si oră de lucru. Capul serviciului, Fotino. No. 4,625. B­URSA BUCURESCI COTA: OFICIALA 21 iulie - 4 Ore P­ m- gata termen JJL Fonduri de Stat----------------------------------------------------------­Renta români perpet. 1875-6%................ — — ~ ~ Renta români amori.-6%.............................. ’ ’­­ n (Schuldverschreib.)................ Oblig, de Stat C.F.R. 6%............................. “ Renta rom. (Rurale conv.) 6%................... TM împrumutul Stern 7%.................................... . „ Opestheim 8%................................. . Municipal 5%................................. . " oraș. Bucuresci cu­lese.................. Valori diverse Scrisuri fonciare rurale 7%....................... i­­n n őO­ o................................. ... .... .... ... ... Idem urbane 7%.......................................... . . 6%...................................­­­­­­­­­­ 0 . n 5%............................................ uz­Z­Z­Z­Z­Idem orașului Iași....................................... Oblig. Casei Pens.......................................... Acțiuni Banca Naționalâ(500­1. vi­rs. într.). . . .­­ . oZLZaft Soc. „Dacia-Rom.“ (200­1. vers.)................... Iii . Soc. d’Asig. „Națion.“ (200 1. vSrs)................ 233 v-j Banca României (500 1. vürs.).................... Soc. cred. mob. rom. (250 l.vSrs.)................... Soc. rom. de construcți și lucrări publice (250­1. vSrs.).................................... 498 .­2,99,98 Schimb Londra cel .................................................... 25 25 . 3 luni ................................................. Paris cek ....................................................... “ ; „ 3 luni..........................................,.. Z_ ZZ ZZ Francia cek. .... ....................................... „ 3 luni ............................................... ~ Z Z Z Viena cek.......................................................... „ 3 luni. . . :....................................... „ napoleoni............................................. Berlin cek....................................................... » 3 luni .................................................. Z Z ZI' Z Z Germania cek............................................... „ 3 luni .............................................. Amsterdam 3 luni.......................................... St -Petersburg 3 luni.... ................ Belgia 3 luni ................................................. „ (s urt)............. .......................... Z Z Elveția cek ................................................... Italia (3 luni) .............. Bionete Napoleon de aur................... — — — — — — Galbeni austriac! .......................................... — — ------- — — Imperiali rusesei.............................. — — — — Lire otomane..................................... .......... — — Biletele Băncei Naționale................ — — — — Argint................................................... — — — — Aur........................................................ 2 30 2 85 — — Fiorini de hârtie austr...................... — — — — Ruble hârtie........................................ — — — — BURSE STRĂINE .0llr® .GnrS, de adi do ieri Viena 2 August _______________________ Napoleon d’&ur.................................. 9 50 9 50 Galbenul.............................................. 5 66 5 66 imperial............................................... 9 76 9 76 Lira turcéscá........................................ Í0 84 10 84 Argintul contra hârtie...................... 100 — 100 — Rubla hârtie comptant...................... 117 25 117 25 Acțiuni credit înstatt......................... 292 30 291 75 Renta metalică 5%......................• . 79 50 79 50 Renta hârtie........................................ 78 8­­­78 70 Renta aer........................................... 99 30 99 30 Losuri turcesci.................................. 23 80 23 80 Schimb Londra 3 luni ................... 120 — 120 — „ Paris 3 luni . . ................. 47 42 47 42 „ Berlin 3 luni......................... 58 55 58 55 „ Amsterdam 3­ ani................... 98 70 98 70 Paris Renta francesă 5%............ 108 65 109 35 Renta română 5%............................... 92 _ ____ Renta rom. 6% C.F.R...................... _ — _ _ Credit mobiliar român...................... _ — ____ împrumutul elen 1879 ...................... _ — _ __ „ „ 1881 ....... 350 •— ------­Banca otomană................... 725 — 723 75 Datoria turcescă..................................­­0 40 10 40 Lose tune........................................... 50 25 50 — Schimb Londra la vedere................... 25 30 25 30 „ Amsterdam 3 luni................... 206 37 206 37 „ Berlin 3 luni......................... 122 43 122 43 Berlin Napoleon............................................... 16 24 16 26 Prioritățile căilor ferate................... 93 75 93 70 Obligațiuni idem.................................. _­­ _ _ Acțiunii idem....................................... _ __ Renta anort. • 6% C.F.R................. . 99 9 i 99 90 Obligațiuni noni 6% ......... 103 90 103 90 Impr. Oppenheim............... 110 10 109 70 Rubla hiirtie comptant ........................ 201 15 201 80 Schimb Londra 3 lî. ...................... 20 31 20 31 s Paris 2 iau!......................... 80 60 80 60 j Amsterdam SlnnJ................... 167 70 167 70 Monastirea este refugiul natural al celor cari au intrat în viață p’uă ușe rea. D-na d’Erquy respunse: '— In adevar, pate ca acesta jertfă este trebuitóre pentru dreptatea lui D-Teu­. Le lăsam să lucreze providința. Vorbiră adesea despre acestea. Unde era mai bine să pună pe Laura ? In monasti­rea carmelitelor de la Morlaix, în monas­­­ ­ tirea Saint-Augustin de la Lannion unde mi fusese­ră d’Erquy și murise ca uă sau­tâ? Cu cât Laurel îi reveneau puterile, cu atât dispareau dorințele cele negre. Lui Armei i se sfîrșise concediul și trebuia să plece, ast­fel câ Laurel nu-i mai remănea altă mangăere de­cât scrisorile lui. In una din <j.ile, Laura voi sé citéscá fcrisorile de condoleanță trimise în mare­­ număr. Ea le găsi desfăcute de mâna ve­­ghietare a d-nei d’Erquy și fu cu adevărat nemulțămită. Revolta sea iu atât de mare, în­cât d-sorei Blondhel îi fu cu neputință a o liniști. Cât a fost în pension, nu i s’a întâmplat nici să dată un asemene neajuns. — Da,­­­ise­i-sora Blondei, dar în pension nu primeai scrisori de­cât numai de la ta­tăl d-tele. — Și chiar tatăl meu, se amesteca el în corespondința mea? Și spuneam lucrurile cele mai mici, dar nu căuta să surprindă Ș’apoi, ea n’avea nimic d’ascuns. Acele plicuri nu conțineau de­cât numai cârțî de visita. Printre aceste plicuri se afla și uă scrisore a d-nei Rubin, plină de sfaturi și de bune îndemnuri. Orfana aruncă acesta scrisóre în foc; cu tote acestea, aducerea a­minte a dilelor petrecute la Aix o făcu­se simță nisce violențî bătuî de inimă. — Dar acesta ce mai este ?... dise ea, punând mâna pe un plic. Vă scrisore?... Scrierea ’i părea ca este cunoscută și ghici îndată ca trebuie se fiă de la el... Cu adevărat ca se mai gândea încă la ea? Mathias Tzerényi îî scria: „Déca ai trebuință d’un devotament absolut și fară margini, nu uita ca sunt cu totul al d-tele și câ­tă mică distanță ne desparte Ea citi de mai multe ori a­­ceste rânduri, printre cari vedea mii de alte lucruri : preumblarea pe lac, balul de la Casino, întâlnirea în salonul de joc și tote cele întâmplate în timpul verei. Lacrămile îî curseră din ochi, apoi îșî aduse aminte de surprinderea acelei convorbiri care îi spu­sese c’o iubesee. Și ea ce simția pentru dânsul? Cum se-șî explice turburarea ce-i causase­ră sărutare, turburare care nu ți­nuse de­cât uă secundă ? Acea emoțiune, nu era ore iubirea ? De unde soia ea ?... Ideea ea ar putea se iubesca și ea pe acest om care o iubea, începu să umple golul care se afla în giurul­iei. Cum nu s’a gân­dit mai ’nainte ? Ah! pentru ea avea uă altă afecțiune mai mare, pe care o perduse acum prin mortea tatălui său ! Căutăm în­tot­dea­una explicâri logice pentru neconse­­cințele iaimei nóstre. Ori­cum ar fi, vă ra­­<să de sare pătrunse prin întunerecul în care, cu cinci minute mai ’nainte, Laura se perdea. — Te ocupi de corespondința d-tele ? Țise intrând d-na d’Erquy; așî voi tocmai se scri a cui este acea scrisare semnată numai c’na inițială pe care n’am putut s’o descifrez. — Asta ? respinse Laura arătându-i scrisorea lui Tzérényi. Cum vede, este uă scrisore de simpatie cu totul laconică, tri­­misă d’uă Englesă amica nostră și amice englese ?.. întrerupse comi­­tesa încruntându-și sprâncenile. Dacá Bre­tonii s’au împăcat puțin câte puțin cu Francii au rămas casé credincioși ureî lor în contra Sacsonilor. Euglesa d-téle, adăuga ea, póte să se mandrésca ca are uă scriere cu totul otărîtă. Mulțămirea ca a putut să inducă în e­­róre pe d-na d’Erquy o făcu pentru ăntâia ora se surîdă: S­crisórea pe care î-o trimi­­sese cornițele Tzerényi o ținea asupră-î, privind’o ca p’uă mână de ajutor ce se în­tindea în naufragiu. — Cu tóte acestea, își ducea ea, ce pate el pentru mine, el și ori­care altul din lu­mea acesta? Totul s’a sfîrșit.. nimic nu m­e mai intereseza... Ea dorea în sinceritate se ftă ast­fel și pretindea să rămână credinciosa nemăngă­­iatei sale mâhniri, dar­ită cugetare cu totul­­ străină acestei mâhniri o făcea adesea se­­ flă distrată. XIV Zăpada și ploile bateau de căte­va dile în ferestrele de la La Ville-Revault și te­­rasa se acoperea de un strat alb. Orfana ar fi putut să simtă că plăcere la acesta tris­tețe adâncă a naturii, daca ar fi fost în­­congiurată de alte persone mai potrivite ca­racterului sâu. La prând, ca și la dejun, era cu totul nemulțămită din causa con­vorbirilor, cari erau acelea­și mai în fie-care zi. Abatele Le Goff o ținea într’una cu preceptele și macsimele lui, despre tot fe­lul de lucruri, cari nu intrau câtu­și de puțin în inima Laurei. Intr’uă di, pe când Laura părea a fi cu totul mândră de dis­cursurile rostite la înmormăntarea ilustru­lui ș’adoratuluĭ séu tată, de elogiurile con­sacrate memoriei sale, de tributul de entu­­siasm și de părere de rea ce provocase represintația postumă a operei sale, com­i­tesa fjise revoltată : — Tóte acestea ne desonoreza! Facă cerul ca numele nostru să fie încongiurat de tăcerea acordată ome­­nilor onești! Facă cerul ca membrii fami­liei d'Erquy să nu fie nici uă dată între­buințați de­cât la fapte de arme și la cul­tura pământurilor lor! Laura înțelese ca ori­ce convorbire cu bunica iei era cu neputință. Se oțărî prin urmare să stea cu totul în reservă și să remâie nepasatóre. începu sé se gándésca serios la cornițele Tzérényi și se-i atribuie tóte calitățile. A­­cesta personalitate aventurosă îî­păru­ră protestare contra caracterelor și obiceiurilor cari o încongiurau. Ea exalta chiar defectele lui. Ca ori­care dintre strămoșii lui, cornițele Tzérényi era un brav , conspirase în Polonia. — Polonia nu era sora de adopțiune a patriei sale ?— îndeplinise în mijlocul a mii de pericole rolul de emisar; își plătise datoria câtre Francia ospitalieră, apărând’o ca p’un mi , adoptivă. Ce voce frumosă și espresivă! Cu ce foc cănta versurile lui Petőfi: „Am picio­­rul în seară, deja sufletul meu este departe. Vedî acea pasăre d’asupra capetelor nóstre, ea trece, a trecut,—și el, merge­se-șî gă­­sescu culcușul.—Repede, în treput, întrece-o iubitul meu cal! “ Și ’ntr’uă sera o pri­vise cu foc la d-na Rubin, după ce Ți­­sese aceste versuri: „Mergi ! nu’și iubesee iubita ca și mine! “ — In ce direcțiune ’i ducea acum trepatul calului seu, la ce față de femeia își arunca privirea ?— Cel puțin se gândea adesea la ea... Acesta î-l dove­dise... Ea iubea pe Tzerényi pentru ca era frumos, brav, spiritual și înzestrat cu tóte calitățile, îl iubea pentru ca, bun scu reü, era uă escepțiune, și pentru ca era condam­nată să trăiască cu bunica s­a. De cât­va timp, lucru ciudat, ori­ce scri­sore a lui Armei venea la castel făcea pe dna d’Erquy se-șî arate nemulțumirea, privind pe Laura c’un aer rece și bănui­tor. Intr’uă și Laura intra în salon pe când bunică-sea zicea cu violență: — Pu­teți răspunde ce veți vrea, sunt atâtea cu­vinte cari me fac să cred ca nu vom găsi in acesta fata stofa unei femei oneste. îndată se întrerupse când o veau, și fară se scie de cine este vorba, Laura se roși ca cum ar fi primit­­ă palmă. După ce Laura se retrase, d-na d’Erquy își urma convorbirea cu abatele Le Goff . — Am că a jut d’acord cu mine, <Țise aba­tele, câ cel mai bun mijloc este d’a o mărita... Póte cu tânărul Berven... Nici vă­­dată însă cu nepotul meu ! — Cu tóte acestea cele duoe averi ar fi întrunite... — Gestiune secundară .. Să’și dea zestrea altuia! — Dér déca Armei ’și ar da demisiunea și s’ar stabili aici pentru tot­d’a­una? — Ar putea se se casatoresca mai tărejiu cu ori­ce femeiă. (Revue des deux mondes) Tli. Bentzon. (Urmare în numeral viitor.) leve în mine. Iuga mai rigurosa, să dată mama­­ ! — — I

Next