Romanulu, iulie 1883 (Anul 27)

1883-07-31

1 AniUL AL XXVII-LE Voiesce și vei putea ANUNCIURI Linia de 30 litere petit, pagina IV..........................40 bani Deta „ un ft . 3 lei „ A se adresa: I în ROMÂNIA, la administrațiunea diarului. IN PARIS, la Havas, Laffite et Caie, 8 Place de la Bourse, LA LONDON, la G. L. Daube et Onne, 130, Fleet Street E. C. LA VIENA, la d-niî Haasenstein et Vogler, Wallfischgasse 10. LA FRANCFORT, S. — M. G. L. Daube et C-nie, pentru Germania, Belgia, Olanda, Elveția și America. — Scrisorile nefrancate se refusă — 20 BANI ESEIPLARUL ■ ««■»■jffegMgg» mmmmmmaa mamKuik mmé«bmobbkm wmwbm«mí—i REDACTIUNBA SI A.D MINTS TIlA-TIIJlSrELA. 14, STBADA DOAMNEI, 14 % i % BQCQBESGI, 30 CUPTOR lQQfJ 11 AUGUST 1ÖÖU Este un fapt pe care de mult îl cunoscem și-l urmărim. De mult încă am atras asupra lui atențiunea tutor Românilor. N’am isbutit a fi ascultați. Considerând case ca fiecare trebue se spue necurmat ceia ce crede ca este bine a se face, ne împlinim din nou și mai categoric acesta datorie. Putem fice ca de la 1859 ocupâm un loc în concertul european. Acesta posițiune ne sileste si luminâm necurmat opiniunea publică a Europei în privința drepturilor, a produselor nóstre, a exportului ș’a importului nostru, s’o luminam în fine despre tot ce pute atrage în favorea României interesele morale și materiale ale națiunilor străine. Acest adevĕr fiind lesne de ’nțțeles pentru oricine ce vădurăm și ce vedem ? De la 1859 și pân’ acum mai toți bărbații noștrii cei mai cunoscuți au fost pe rând la guvern. Ei bine, nici unul nu s’a ’mplinit imperiosa datorie ce semnalarăm. Nici unul nu s’a ’ngrijit de opiniunea publică a Europei. Nu cunoscem mai pe nici unul din aginții noștrii oficioși de mai minte și din miniștrii noștrii oficiali de acum cari să fi hrănit, direct sau indirect, opiniunea publică a țarei pe lângă care au fost acreditați, prin dese convorbiri, prin memorii și prin articole economici, financiari și politici. Nici miniștrii noștrii din țară, nici miniștrii noștrii din afară n’au voit să ’nțelagă câtă putere are opiniunea publică asupra guvernului, cât căștigă uă națiune care atrage în favores opiniunea publică din afară și cât perde când ea, din nesciință, sau indusă fiind în erore de câtre inimicii acelei națiuni, se pronunță în contra iei sau cel mai puțin remâne nepăsătore. Când toți ve|uram și vedem ca națiunile cele mai avute luptă să lumineze opiniunea publică a Europei pentru a o face să cunoscă și să susție interesele lor industriale și comerciale ; când toți vedurăm ca națiunile cele mai tari și miniștrii celor mai puterici imperatori, luptă pentru a căștiga în favorea țarei lor opiniunea publică din străinătate, cum se făcure ca toți agenții, toți consulii și toți miniștrii noștrii din țară și din străinătate, nepăsători să fie despre ce scie și despre ce nu scie despre noi opiniunea publică a Europei ? Mărturim ca, de la 1859 și pân’acum, necurmat am cugetat asupra acestei ciudate nepâsâri și nici uă dată nimic n’am putut găsi pentru ca sĕ ne-o explice. Suntem uă națiune mică, ne clacea într’uăi unul din bărbații noștrii politici, și prin urmare noi nu putem face cheltuielile ce fac alte State, pentru a lumina opiniunea publică a Europei. Suntem uă națiune mică, ne elicea un altul, și prin urmare nu putem interesa, ca țarele cele mari, opiniunea publică, interesele politice, industriale și comerciale ale țarelor celor mari. Mărturim cu contrariul. Noi am ducât uă națiun tot are nevoie tóte modurile noscută. Negreșit câ siónele ce ci mari; nici chiar miliónele ce chiel- - tuiau Ungurii în timpul când Ungaria era în robie. Totuși înse trebue să recunoscem câ de la milióne până la mai nimic este un mare osebire. Ș’apoi noi nu cerem să se cumpere condeiele. Aceleași milióne s'avem nu le voim. Nu carele cele plătite apără bine să caută ci numai cele căstigate prin convingere și prin amicie. Ceea ce cerem este ca cei cari au misiunea d’a face ca opiniunea publică sé cunosca țara lor, să-și măresca necurmat cercul relațiunilor; multe și mari servicii fac unei țâri întinderea relațiunilor, ambia care se stabilește între omenii cari se vâd des și cari se ved mai cu semn în orele cele plăcute ale mesei sau în acele ale unor întruniri, mai mult sau mai puțin intime, între cei în sfîrșit cari se ved în momentele plăcute ca și ’n momentele de ’ntristare și de durere publică sau personală. Ceia ce cerem este ca miniștrii nostrii din străinătate să aibă un mic biuron care se citesca tóte diarelc, care să facă necurmat note, memorii pentru tote cestiunile cari sunt necunoscute și pentru tote câte sunt réu cunoscute și cari să se dea tutor fiarelor cari nu sem mai nimic sau celor cari sunt râu informate. Ceia ce cerem este ca miniștrii noștrii să nu trateze îi ei să cestiune din puntul de vedere de partite ci numai punctt’ de vedere național și cu totul adevărat. Suntem în adevară națiune mică , dar, prin posițiunea nostru geografică și prin bogăția ce are pământul nostru, pe suprafăcia lui și n fundul său, avem micile ce se interesăm comercial și industria franceză, englesă, italiană, din mai multe punturi de vedere, și se le interesăm astfel încât se ne facă nuoa mare bine și tot d’uă dată să legam interesele acestor țâri cu interesele nóstre. Nu facem nci uă programă; n’avem nici dreptul nici putința d’a o face ; ș’apoi mișcarea, viața, iubirea nu merg dupe un programă ci dupe împulsiunile inimei și ale minței. Cel care își iubește țara lui și vorbește adevărul ce adânc îl simte, pătrunde, prin vibrațiunile cuvintelor sale, pe cel cu care vorbește despre dânsa. Cel care își iubește țara găsește pe fiecare <i termite mijloce — și adese din cele mai mărunte și cari sunt forte eficacii — pentru a face ca ea să fie din ce în ce mai cunoscută, mai iubită și mai apărată. Astfel fiind, causa care a făcut pe toți miniștrii noștrii, din întru și din afară, d’a au lupta pentru a lumina ș’a căștiga opiniunea publică a Europei nu este, nu póte fi alta, decât cân’ați credut în acea nepipăită, forte capriciosă dar forte mare putere care să numesce Opiniunea publică. Ministerul englez ne-a suferit acum că frumosa ocasiune pentru a spune foștilor, prestnților și viitorilor noștrii miniștrii, ceia ce ne stâ pe inimă de la 1859 și pân’ acum. E că ocasiunea ce ne-o oferă ministerul engles și pe care pentru ca I să fim mai bine ascultați, o punem supt ochii tuturor, reproducând un pasagiu din diarul le temps de la 5 August: „Guvernul engles a ’nceput în cele din urmă să ’nțelegă respunderea ce opiniunea publică europeană, esprimându-se mai ales prin vocea presei, face să apese asupră-i întru ce privesce invaesiunea holerei în Egipet și pericolele ce resultă din ea pentru tota Europa. El a îmmănat ministrului nostru al afacerilor străine, cu rugăciunea de a o aduce la cunoșcința publică, u notă justificativă pe care o publicam mai la vale. „Ceia ce iubesce privirea chiar de la ’nceput în acestă ciudată piesă diplomatică, este caracterul și destinațiunea iei. De fapt, ea nu se adreseză ministrului afacerilor străine, ci fiarelor cari au acuzat guvernul englez ca sacrifică interesele sănătății publice acelora ale comerciului său, zădărnicind mai întâi protegerea Egipetului contra holerei asiatice și apoi refuzând de a se asocia la măsurile de precauțiune luate de tote celelalte State spre a mai micșora pustiirile flagelului din valea Nilului. Miniștrii reginei au simțit trebuința d’a se apăra, și d’a se justifica naintea opiniunii. Astfel da r,esistă în Europa oă opiniune publică, a cârei putere de și este d’uă evaluare delicată, totuși nu este mai puțin reală. Se pate s’o desprețuiască cineva, precum sunt ispitiți d’a desprețui orice putere morală cei cari cred ca au pentru dânșii forța materială. Dar vine uăli când trebuie să se țină sâmă de ea, ba încă se simte nevoia d’a-i și presinta uă dare de somn. „Nu este un triumf tocmai mic pentru opiniunea publică europeană, nici uă constatare ne-însemnată de realitatea și de puterea iei, acestă trebuință resimțită de guvernul engles d’aî da esplicâri și d’a se ’ncerca să’i presinte că apologie. De fapt, se scie ca, cu cât acest guvern ține sema de opiniunea națiunii englese, cu atât este în obiceiurile sale și’n tradițiunile politicei sale d’a trata cu nepăsare séu trafie opiniunea publică a celorlalte țâri. Constatăm pate pentru intina ora conțmnând, și vă bucuram despre acesta, fiind ca ni se dovedesce câ, cu cât naintâm, cu atât se restânge solidaritatea poparelor și cu atât cresce, mai presus de tote egoismurile de națiune sau de gintă, domnia morală și universală a acestei noi puteri care se numesce opiniunea lumii civilisate.“ Supuind aceste cu respect bărbaților noștrii politici trecuți, prestați și viitori, precum și tutor funcționarilor publici cari desprețuiesc opiniunea publică din întru și din afară, ne place a spera ca faptul guvernului englez și explicarile date de cjiarul Le temps la toți de ’nvățământ ne vor fi. SERVICIUL TELEGRAFIC AL AGENȚIEI HAVAS Madrid, 10 August. — Se semnaliza cn agitare seriosa în Nordul Spaniei. Lucrătorii s’au resculat la Barcelona. Mișcarea se întinde pene la fruntariile Francie la Urgel, la Figueras și la Gerona în Catalonia. Sco moțul circulă ca au fost asemene tulburari și în Andalusia. Viena, 10 August, miedul nopții.—Astă sera lucrătorii au făcut naintea prefecturei poliției dă demonstrațiune, care a fost îndată năbușită de garda siguranței publice. Acesta a fost nevoită să întrebuințeze sabia spre a împrăștia pe manifestatori; au fost 14 civili și 3 omeni de ai poliției răniți; s’au făcut 42 de arestări. Lucrătorii au primit pe agințil poliției cu lovituri de pietre. Cair, 10 August. — Numărul morților de holeră la Cair a scăzut la 38 în ziua de ieri. Paris, 10 August. — Guvernul aotărît de a trimite 600 ómeni de infanterie de marină spre a întări garnisona de la Tamatav (Madagascar). D. Tricou, noul ministru al Francii în China, cere a se ’ntorce în Francia. Sofia, 10 August. D. Stoiloff, fost șef al cancelariei principelui, fost ministru al afacerilor străine, e numit aginte diplomatic al Bulgariei în Rusia; el va pleca a fila Petersburg. D. Zancoff, fostul președinte al consiliului, e așteptat aici arci, de vreme ce principele a aprobat cererea sea de a reintra în Sofia. Ex-prefecții de la Varna și Sistov au fost reintegrați în funcțiunile lor, Altețarea negăsind destul de suficiente motivele destituirii lor. Principele a revocat pe prefectul Vratza, fiind ca nu e de naționalitate bulgară. CESTIUNEA DUNARENA Citim următorele în Neue freie Presse de la 9 August : Nu este adevărată scirea împrusciată de unele fiare române, și mai cu semn de Românul 1) și de V Indépendance roumaine, ca, în privința cestiunii dunărene, s’ar fi stabilit o înțelegere între cabinetele din Viena și Bucuresci, și care, cu ocasiunea ratificării Convențiunii de la Londra, va fi trecută într’un anecs. Acum, ca și mai nainte, guvernul austriac ține cu stăruință hotărîrile Conferinței de la Londra și, astfel fiind, nici nu a intrat în mișcarea uner negocieri cu cabinetul din Bucuresci. Este prea adevărat câ celelalte cabinete interesate au făcut încercări spre a îndupleca pe guvernul regelui Carol să primesca Convențiunea de la Londra, dar aceste încercări n’au avut nici un resultat. Cu tote acestea, se speră ca ratificarea tratatului se va face în restimpul care espiră la 10 Septembre, și eventual chiar și fără consimțimentul României. DIN AFARA GERMANIA Faptul câ d. de Schlözer n’a vorbit încă cu principele de Bismarck, a produs onarecare mirare. Asupra acestui pont scrie astăzi următarele corespondintele din Roma al ziarului Kreuzzeitung : Impregiurarea, ca d. de Schlözer n’a fost încă primit de cancelarul imperial, este interpretată de Curie ca un simptomă despre cuvintele ce domnesce acum în Berlin. De aceea ea nici nn voesce se urmeze politica aceea ce i se recomandă cu stiinRtare diarul Germania. Acesta nu vrea se'zicS en'se’ca ea nu se silesce să a] ud ga la uă înțelegere, câcî acesta nepăsare este pentru densa mai fatală decât uă ruptaze pe față. Ea n’a primit, de la plecarea d-lui de Sehlözer, nici să scrie din Berlin din care să reiasă cu Prusia cugetă a eși din reserva sea. ENGLITERA Grijile ce Irlanda causeză guvernului englesian în tot minutul forme moi. Cabinetul n’a avut, în aceste din urmă ,jile, crime agrarii de năbușit, oratori violenți de supraveghiat, Land-ligă de disolvat. In schimb Irlanda,fice VIndépendance helge, îl da în acest moment Englitereî un subiect de preocupare al carui echivalent s’ar găsi cu greutate la vre-un alt popor : voim să vorbim despre nesuccesul măsurilor ce guvernul englez ia spre a apăra contra răsbunarii populare pe indivizii cari au denunțat pe omorîtorii așa diși poliției din Irlanda. S’a vădut cum au fost dejucate de „invincibili“ tóte măsurile luate de guvern în favorea lui Carey. Acesta ciudată episodă din lupta între revoluționarii irlandezi și insula soră este de natură a două lovitură prestigiului guvernului englez, și, prin urmare, de a-i slăbi autoritatea precum și mijfiacele de acțiune de care a dispus până aci spre a pedepsi pe acei din separatiști cari împing fanatismul până la crimă. SPANIA In le temps găsim urmatorea telegramă ce i se trimite din Madrid cu data de 7 August: încep a sosi amănunte asupra mișcării de la Badajoz, care a isbucnit în noptea de Sâmbătă spre Duminecă. Insurgenții surprinseră pe la domiciliurile lor autoritățile civile și pe oficialii superiori cari fură puși supt pază. îndată după aceia ei constituiră un comitet executiv republican și telegrafiară guvernului, informându-l ca garnisona, în masă, a proclamat republica spaniolă, aclamând constituțiunea din 1869 a d-lui Ruiz-Zorilla, adăugând ca poporațiunea fraternisase cu armata, și cu junta guvernului, formată dintr’uă coalițiune de zoriliști, de posibiliști și federali, era primită cu entusiasm. Scirea acestui pronunciamento produseră adâncă sensațiune în Madrid și la început lumea refusa d’a o crede ca exacă ; totuși guvernul lua îndată măsuri. 1) Intru ceea ce privesce pe Românul, nu este exact ca a „împrăștiat“ vre-uă dată asemene scrii, mai ales ca din nici un punt de vedere n'a putut să le creda exacte. “NI. Nota redactiunii „Românului“, DUMINECA, 31 IULIU 1883. Luminează-te și vei fi. ABONAMENTE: In Capitală și districte, un an 48 lei; sese luni 24 lei; trei luni 12 leî; uă lună 4 lei. Pentra tóté térile Europei, trimestrul 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea cjiarulul și oficiele postaié LA PARIS, Ia Havas-Laffite et C-nie, 8, Place de la Bourse. LA VIENA, la d. B. G. PopovicI, 15, Fleischmarkt. IN ITALIA, la d. dott Cav. Gustavo Crace, Via San Francesco da Paola (N. O.). 15, Genova. — Articolele Republicate se ard — Pe aici se privesce mișcarea ca fiind curat militară, din causa numărului prea mic al locuitorilor cari au luat parte la ea. Căpeteniile erau dupî locotenințî-coloneli și dupî maiori. Mai nainte de a fugi în Portugalia, insurgenții au tăiat podul drumului de fer și au făcut să detalieze oă machină la după-tzeci leghe de Badajoz, spre a intarsia sosirea trupelor care veniau din Madrid. Ajungând la fruntariă, ei au fost desarmați de soldații portughesi și internați în deosebite orașe. Ei luaseră cu dânșii casa cu bani a regimentului și mai bine de 345 mii franci aparținând tesaurului provincial. Guvernul anunță ca cea mai perfectă liniște domnescă în totă peninsula, fara ca vr’un alt oraș să se fi încercat a le urma exemplul. Ziarele blameza cu asprime pe autoritățile din Badajoz, acuzându le ca n’au avut prevedere, câ n'au sciut nimic despre agitațiunile secrete ale revoluționarilor și câ n’au putut, prin urmare, să nâbușăscă complotul și să ’mpedice isbucnirea insurecțiunii. BULGARIA Chiar fiarelor ruse nu le mai place situațiunea din Bulgaria. Astfel, Petersburgskija Vredomosti exprimă părerea sea de râu câ a fost silit atât de adeseori să atragă atențiunea cititorilor săi asupra relei stâri de lucruri din principat. Patrioții ruși și bulgari,zice acest fiar, șî-au dat cea mai mare ostenelă a preîntâmpinată crisă ministerială în Bulgaria. Și totuși acesta crisă se va întămpla neapărat, câci interesele directe ale unui popor nu pot fi amânate pentru că vreme mai nemeritâ ca acelea ale unei persone private. Nu ne mai amintim de vremea când neînțelegerile existente între actualii miniștri bulgari și represintațiunea națională ar fi putut să fie înlăturate cu mitjlce interne. (Când cndă miniștrii bulgari nu voi să a ține direct sema de opiniunea adunării naționale și cânduă deputațiune a acestor corporațiuni veni în Rusia cu mitropolitul în frunte, spre a atrage atențiunea guvernului nostru asupra mersului afacerilor în Bulgaria, luptarea între actualul guvern bulgar și Adunarea națională deveni neînlăturabilă și, după cum ni se anunță, vă crisă este imminte, și cu ea sunt legate uă mulțime de interese ale Rusiei. In fața unei situațiuni atât de critice, ar fi de dorit ca principele Alecsandru se gasesca în mijlocul patrioților bulgari moderați un sprijin tare și ca guvernul nostru să-l dea pe un adevărat prieten al Rusiei și al Bulgariei, care să se pricepă a conduce junele principal pe adevărata cale. Cu cât se va face acesta mai repede, cu atât mai bine vor fi protegiate interesele Bulgariei contra disposițiunilor cari se slobidză a îndrepta precari greșili ale Bulgariei și Rusiei în peninsula balcanică. MUNTENEGRU Selemps, de la 8 August, vorbind de supunerea triburilor albanese, adaogă urmatorele : Supt aceste auspicii favorabile se va efectua visita principelui Nikita la Constantinopole. Dar, și daca muntenii albanesi s’au supus Sultanului, stăpânul lor legitim, rămâne ase sei cum vor primi dominațiunea Muntenegrului, pe care tratatul de Berlin o impune cătorva din triburile lor și care a fost causa principală a răsculei lor. EGIPETUL Politica Englitezei în Egipet,jhce VIndépendance beige de la 8 August, n’a suferit nici uă schimbare. Ea este aceeași ca ’n fiua când d. Gladstone zicea în public, ca prelungirea ocupațiunii Egipetului este lucrul la care se găndesce cel mai puțin și pentru care se va oțărî cu mai mare înlesnire. Acesta este, adaogă ziarul belgian, declarațiunea ce șeful cabinetului a făcut aseră în Camera comunelor ca răspuns la interpelarea d-lui John Morley, deputat-liberal din New Castle. Tocmai acesta este declarațiunea pe care o predicea mai filele trecute Daily Neiis :ită simplă declarațiune de principiu, că respingere a ideii de anecsare, nici mai mult nici mai puțin. In schimb, d. Gladstone s’a abținut d’a ficia uă dată positivă pentru evacuare. El declară ca până acum n’a luat nici un îngagiament față cu puterile și nici n’a voit să ia vre unul ieri soru. Există în adevăr, un fel de îngagiament luat de lordul Hartington față cu liberalii naiitați, de vreme ce acest ministru a lăsat să se ’nțelegă ca evacuarea Egipetului se va face în al doilea semestru al acestui an. Car d-lul Gladstone nu i-a trebuit multă osteneală spre a face pe Camera să ’nțelegâ ca acest angagiament fusese luat de holeră, ca și uă mulțime de atâți locuitori din Cair și Damietta. In momentul chiar când trupele generarelui Evelyn Wood, însărcinate a reface educațiunea politică a Egiptenilor, ar fi trebuit să apuce drumul spre Englitera, epidemia veni să dovedesca neputința Egiptenilor d’a se guverna singuri și trebuința pentru armata britanică d’a le da luminele iei încă pentru câtăva vreme. UNGARIA SI NATIONALITATE!.! Piațele germane au început a se ocupa mai cu de amănuntul de starea lucrurilor din Ungaria. Kölnische Volkszeitung publică un corespondință din Viena, care zice între altele : „Când citim relațiunile despre Austria sau din Austria, avem în vedere de ordinar starea lucrurilor din Cislaitania și cititorul nu pute înțelege, cum pate să domnesca în cealaltă parte a monarhiei o stare cu totul deosebită. Situațiunea politică a statului austriac a pretins, ca neapărat de lipsă, dă modificare a sistemei centraliste. Omenii au venit la cunoșcință, câ deosebitele popore ale părții apusene a imperiului trebue să fie împăcate, pentru ca la un cas de conflict cu străinătatea să se puta conta cu siguranță pe sprijinul lor. Acesta convingere nu se mărginesce însă la Cislastania; ea este îndreptățită și pentru partea ungară a monarhiei. Deosebirea între resărit și apus consistă numai în aceea, ca în Ungaria descentralizarea întâmpină piedici cu mult mai mari ca în Cislauania. Piedicile pot se amâne uneia trebuinți, dar nu le pot înlătura și de aceea putem să afirmam cu siguranță, ca partea translauana a imperiului (Ungaria) va avea aceeași sortă ca și cea cislauana. Croații, Slovacii, Românii, Serbii și Germanii sunt destul de sătul de sclavia supt care gem și sunt presemne destule, cu nemulțumire, cresce mereu. In Dalmația s’a putut vedea un fulger ce s’a observat de departe, de care dorim numai ca guvernul să ia act. Dieta Dalmatină a protestat în contra guvernatorului ostil Șerbilor, care a ținut semn numai de tendințele exclusiv ungare. Ungaria este guvernată a fi deuă coterie, care vă esploateze. Tot ce s’a vorbit despre instinctul politic al națiunii maghiare și despre superioritatea iei pe tărâmul politic, este fals. Maghiarii posedă prejudicii naționale fără măsură, dar’ puțină înțelepciune și esperiență politică. Cheia secretului succeselor lor este a se căuta în slăbiciunea guvernului comun și a Cislautaniei. Déca cornițele Beust n’ar fi capitulat naintea lui Deak și n’ar fi predat arme și corăbii, parlamentul nostru cislaitan ar fi fost întotdeauna că representațiune adevărată a imperiului și lucrurile în Ungaria n’ar fi putut ajunge acolo unde au ajuns—la marginea prăpastiei, a resbelului și alianței posibile cu străinătatea. Daca sistemul Tisza va fi încă mult timp desmerdat și sprijinit, atunci vede-se ce va fi cu poporele subjugate la cal de un conflict cu străinătatea, cu greu ele să vor decide a să face apărat orele sclaviei. ÎNARMĂRILE rusiei Pe lângă întrevederea dintre împărații Austriei și Germaniei înși, discnsiunea publică mai este preocupată și de atitudinea Rusiei, ziațele germane publică mai în tóte ciilele scrii despre înarmări formidabile ale Rusiei la fruntariile germană și austriacă. Astfel, die Post scrie următorele : Lărgirea lucrărilor de întăriri în Polonia rusescă, cari au fost începute anul trecut, progresază, după cum ni se anunță de la fruntaria polonă, cu nișce pași gigantici. La cetatea Varșovia nu vor fi adăugite mai puțin ca 16 forturi noi; afară de acestea, la cetatea Modlin vor fi adăugite 8 forturi, la Ivangorod 6 și la Breșe Litevvski orăși 8. Uă mare atențiune acordă guvernul rus și drumurilor de fer din rigatul Poloniei pentru scopuri strategice. Pe lângă liniile construite anul trecut, este vorba a se mai construi acum și alte câi ferate, prin care se înlesnesce a se concentra în rigat pe cât se pute mai repede forțele de resbel în deosebite locuri. Tata forța armată din Polonia rusesca se urcă actualminte la cifra de 80,000 ómeni, un cifră care n’a esistat pe aici de mai multe fiecimi de ani. Nu trebuie dor nimeni să se mire, daca prin deosebitele cercuri de aici chiar, se ivesc scompte despre un resbel apropiat.