Romanulu, august 1883 (Anul 27)

1883-08-05

ANUL AL XXVII-LE Yoiesce și vei putea ANUNCIURI. Linia de 30 litere petit, pagina IV...........................40 hant Deta „ „ „ „ III .... 2 lei­­ „ A se adresa: IN ROMANIA, la admini.itrațiunea tjianilnl. IN PARIS, la Havas, Laffite et C-nie, 8 Place (le la Bourse. LA LONDON, la G. L. Daube et 0-nie, 130, Fleet Street E. C. LA VIENA, la (l-nit Haasenstein et Vogler, Walliischgasse 10. LA FRANCFORT, S. — M. G. L. Daube et C-nie, pentru Ger­mania, Belgia, Olanda, Elveția și America. — Scrisorile nefrancate se refasă — ^ 20 BANI EB13MPLARUL 1^EDxACTXXJISnCA. SX A L)MINIS TR ATXXJIsTX^A 14, STBADA DOAMNEI, 14 BUCÜRESCI, ií AUGUST 1883 Este grav faptul — diserăm ieri— ca România, într’un mare număr de ani, plini de dureri, de lupte și de triumfuri, se nu fi dat nascere unei idei mai m­oi, unul drapel ale carui fețe mai viui și mai ne­atinse de ploi și de arșiți, s’atragă un lume mai m­oé în jurul seü (1). Lamennais a­­ zis : „Nimic nu se ’nțțelege de­cât prin causa sea și ’n causa sea, câci causa conține tot ce este real în efect.“ Trebuind dar, cum am <zis, să căutam causa ori carul fapt, supu­nem aprețuirii publice cari sunt, după noi, căușele c’afară din cele duue partite nu s’a produs încă în România uă altă partită. Lupta n’a fost ș­i nu putea fi la noi alta de­cât naționalitatea, ca ideă, ca principiu, și libertatea, care este tot d’uă dată și cel mai putern instrument. Acesta luptă, ceva mai bine de­semnată, a reî nceput în timpii noș­trii supt domnia lui Alecsandru G­hica. Atunci începu în Muntenia, în Cameră și ’n țară, lupta pentru na­ționalitate. Capul acestei partite fu Ion Câmpinenu. Dintre boierii în vârstă, aderinți sinceri n’avea, pe cât seim, de cât pe Grigore Cantacuzino și Ion Ros­setti. Avea cnsă, în partita ce se forma, mai mulți aderinți dintre cei nemulțumiți pentru cestiuni mai mult sau mai puțin personale, și dintre cei cari erau aspiranți la domnie. Partita acesta s’a manifestat în A­­dunarea opstesca la 1837, prin res­pingerea unui articol care se cerea de Russia a se introduce și ’n Re­gulamentul organic din Muntenia ; acel articol prescriaea „nici uă schim­bare nu se putea face în­­ fisul regu­lament de­cât după înnadinsă îm­puternicire a înaltei Porți cu împreună unire­a Curții Russiei.“ (2) Ion Cámpinénu se duse apoi la Constantinopole, la London șija Paris și lupta pentru a dobândi Unirea Principatelor și un Principe strein. Ion Câmpinenu fu închis la ’ntor­­cerea sea în țară și partita națională fu abătută. Ea ensé, născută fiind din aspira­­țiunile națiunii, rămase vine, și de­și nu se putea nici scrie nici vorbi ea renăscea, prin generațiunea cea nucă care urma drapelul partitei Cămpineanu. Acest drapel se­­ jălia din când în când prin poesii, prin fabule, prin reviste, prin­tre­ cari traduceri de piese de teatru și mai în­cace, supt domnia principelui Bibescu, prin ore­­cari asociațiuni prin unirea unor ro­mâni din Paris cu cei din țară, din care se produse, între altele, societa­tea pentru tipărirea și răspăndirea cărților instructive, societatea pentru a se trimite tineri în străinătate, etc. etc. De pe la 1846 mai cu sumă, în­cepu si să lucrare pentru formarea unei asociațiuni secrete cu scop d’a se lucra, în țară și ’n străinătate, prin scrieri, prin propagande orale și prin tot felul de sacrificii, pentru unirea principatelor și independința Statului român. Revoluți­unea de la 1848, curma acea lucrare, care, după învingere fu reî nceputâ și urmată de cei cari e­­rau eșilați. Faptele, cel puțin cele publice, cari s’au petrecut d’atunci și pân’a­­cum fiind cunoscute ne resumam . (1) A se vedea Românul de la 3 și 4 August. (2) Acest articol era în regulamentul Moldovei dér aci n’a fost priimit încă de la început. Idea domnitare, și prin urmare lupta a fost necurmat numai pentru constituirea și întărirea naționalității și pentru libertate. In acesta luptă cei cari au purtat drapelul partitei naționale liberale, au lucrat cu stăruință și cu tărie far’a cruța nici un sacrificiu. In facia lor ei au avut necurmat în întru partita care­­*se numia con­­servatóre. Cei din acesta partită — pe care națiunea o numi partita reacționa­ră—au luptat necurmat și cu ’nvier­­și m­are în contra partitei naționale și liberale. Națiunea Intrega intrată în acesta luptă este ’nvederat ca ea nu mai putea să dea nascere unei alte­i par­tite. Dovédá despre acest adevér mal avem și faptul câ ’n acéstá periódá se încercară câți­va a crea­tă a treia partită; se ’ncerca a se face una cu numele de „centru“, se făcu una a „dictaturei“; se ’ncerca alta supt numele de Fracțiune liberă și inde­­pendinte, și asta supt denumirea de „juna drepta.“ Tóte aceste ’ncercâri fură, și lo­gic era să fie, deși arte. In adevĕr ne pare lesne de ’nțțeles ca națiunea nu putea să-și lase lupta pentru esistența iei ca națiune liberă și independinte, pentru a da ascultare celor cari se framentau pentru interese mici și mai mult sau mai puțin personale. E că dér causa care făcu ca națiu­nea română sĕ nu producă, de la 1859, ș’am putea <s­ce Ue 1848 și pân’ acut, uă altă partită mai nuoă și mai naintată. Dér, se va cjice, de ce are după sfîrșitul resbelului și pân’ acum nu s’au produs omeni m­oî c’uă ideă ș’uă programă nuoă ? Acesta întrebare, de­și forte com­plicată, trebuind casé să fie luată în considerare, vom espune opiniunea nóstra, chiar de n’ar fi de cât pen­tru a sili pe toți sĕ studie cestiunea, începem cu prima causă și care este una din cele mai de căpetenie. Asicuratu-s’a óre esistința nóstrá ca națiune? Cu cea mai ferbinte do­rință d’a se dovedi ca fórte ne ’a­­șt ălâm vom ’fice, nu, ea nu este încă asicurată. De la 1857 și pân’ acum s’a­­ zis adesea în aceste colóne: — „Trebue ca toți românii să se convingă câ ginta și posițiunea nós­­ trá geografică ne cer imperios sé fim séü sé per im. “ Mult s’a făcut d’atunci și pân’ a­­cum pentru ca să fim, și d’aceia în loc d’a peri ne-am rădicat și ne-am întărit. Cu tóte aceste de­și multe pericole înfruntarăm multe mai sunt încă în jurul nostru. Peninsula balcanică este peste pu­tință se remite în starea în care a făptuit-o renumitul congres de la Berlin. Ea este într’uă necurmată ferbere , cât timp va mai ține acesta ferbcere ? Ce se va face pentru ca se nu în­­cepá colcăirea ? Ce resuflători se fac sau se vor face pentru ca colcăirea să nu spargă vasul ? Se va­­ fi ce pate ca pe noi nu ne privește d’a dreptul nici fericerea nici colcăirea naționalităților slave. Nu este nici uă ură între noi, și se scie ca nu le dorim de­cât propășire, liniște și fericire. Cine ne spune cise ca regularea se va face în mod liniștit ? Cine ne asigură ca nefiind deschise resuflă­­tori de asigurare nu va isbucni va­sul întreg ? Negreșit asemene câ noi n’avem de­cât să stam în casa nóstrá pe de­plin liniștiți. Dar cine póte asigura ca isbucnind acest vas mare nu va scudui tot Oriintele și ca sfărîmătu­­rile nu vor cade și asupra caselor nóstre ? Ori­cum vom întorce cestiunea este învederat ca până ce nu se va re­gula pe deplin cestiunea Oriintelui și a peninsulei balcanice, pericolul fi­nal resbel în ruim­e este mare ; și ast­fel fiind este asemene învederat ca ori­cât de liniștiți și de neutri vom sta totu­și existența nóstru ca națiune nu va fi asigurată până ce nu se va sfîrși pe deplin cestiunea Oriintelui. Acesta fiind starea lucrurilor fie­care român este dator d’a se ocupa fii și nópte de esistința Statului ro­mân , națiunea dar nu pute da nas­tere unei alte­i partite de­cât numai celei care va da idei mai bune și va * i presinta mai mari ch­iezeșil pentru apărarea și ’ntărirea țarei . Am fi­s idei mai bune er nu cu­vinte deși arte . Am fu­s ch­iezeșil pentru apărarea și ’ntărirea țerei, er nu vorbe sfârâi­­tare. Prin ch­iezeșil se ’nțțelege opiniuni clare și presintate de ómeni cari, în viața lor de pân’aci, n’au schimbat drapelurile cum își schimbă cineva cămeșile. Noi credem c’acesta nuoă partită este deja născută și se pregătește d’a se manifesta. Avend cnse drept scop d’a vorbi acum, numai despre ceia ce-a fost și este, supuserăm cercetării publice pă­rerile nóstre. Datoria nóstrá de fi­aristî fiind d’a provoca cugetarea și ciocnirea ideilor vom urma mâne studiul în privința partitelor nóstre cele vechi și vom mai spune, și din alte ponturi de vedere, pentru ce, dupe noi, nu născu pân’a­­cum uă altă partită care se fi ’nceput deja a atrage asupră-î atențiunea pu­blică. SER­VICIUL TELEGRAFIC AL AGENȚIEI HAVAS Constantinopole, 15 August. — Inciden­­tele cuirasatei francese „I­nfernal“ în por­tul Smirnei s’a isprăvit. Acesta cuirasată, venind din Portul­ Said, debarcase echipa­­giul său la Smyrna în urma unei rele în­țelegeri provocată prin impunerea unei ca­rantine de cinci­spre­­zece (fi­e provenințe­­lor din Smyrna , dar Consiliul sanitar din Constantinopole, după uă examinare, a con­siderat Smyrna ca ne­fiind supusă la ca­rantină și a prescris numai oă observați­­une de 24 de ore în Dardanele pentru provenințele din Smyrna. E probabil cu tote astea câ „I­nfernal“ trebuea a face să carantină la Smyrna. Belgrad, 15 August. — Regele Milan va face uă revistă militară la 18 ale acestei luni, apoi se va duce pe calea Vienei la Gleichenberg, unde va sta până la jumăta­tea lui Septembre; de acolo va pleca la Hamburg. Viena, 15 August. — Noptea din urmă poliția a găsit lipite pe zidurile mai multor cvartale ale capitalei scrieri escu­atare a­­dresate lucrătorilor și omenilor din popor și semnate: „Comitetul esecutiv“. Frohsdorf, 15 August.—Starea comite­lui de Chambord urmeza a fi forte grea. Alecsandria, 15 August.—Ieri au fost 9 morți de h­olera la Cair și 40 la Alec­­sandria. Berlin, 15 August.—Corespondența pro­vincială, vorbind despre întrevederea celor ciuci împărați la Ischl, stabilește importan­ța eminentă a întrevedere­ nu numai pen­tru cele duci imperii dar și pentru pacea generală. Raporturile amicale care unesc cele ducé imperii și pe cei duci monarhi s’au adeverit să dată mai mult ca fiind fac­torul cel mai însemnat al pacii. întrevede­rea de la Ischl e uă duuă garanție. Cettigue, 15 August.—Principele Nikita a plecat a<ji la Constantinopole. înainte de plecare, el a adresat popo­rului său cu acesta ocasiune uă procla­mare în care stabilește ca e cel d’antéi dintre principii Muntenegrului care a fă­cut să visită la Constantinopole, dar vă face spre a întări relațiunile amicale ce e­­xistă cu Pórta și a asigura ast­fel Munte­negrului, în desvoltarea s­a pacifică, fruc­tul unei vecinătăți simpatice și amicală pe totá întinderea fruntarielor sale. Principele însărcinăză pe Principesa Milena cu regin­a Principatului pe timpul lipsei sale. I VINERI, 5 AUGUST 1888. Luminează-te și vei fi. ABONAMENTE: In Capitală ți­ districte, un an 48 lei; și se lunt 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tote țările Europei, trimestrul 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea oiarului și oficiele poștele LA PARIS, la Havas-Laffite et C­ine, 8, Place de la Bourse, LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15, Fleischmarkt. IN ITALIA, la d. dott Cav. Gustavo Croce, Via San Fran­cesco da Paola (N. D.) 15, Genova. — Articolele nepublicate se ard — DIN AFARA AUSTRO-UNGARIA Presa germană a urmărit cu un mare atențiune cele petrecute în Land­­tagul boemian cu ocasiunea desba­­terilor asupra proiectului pentru re­formarea legii electorale. Ast­fel Köl­nische Zeitung, vorbind despre încer­carea d-lui Rieger de a ajunge la uă împăcăciune cu Germanii prin de­mersuri în afară din Parlament, pe care aceste din urmă le-au respins, scrie urmatorele : In curând Cehii vor face Germanilor im­putarea ca n’ați voit uă împăciuire. Toc­mai spre a le procura acest pretest a avut scop încercarea d-lui Rieger. Acest pre­test se nimicesce énsé deea reproducem uă singură trasă din minunata scrisore pe care d. Rieger a adresat-o Germanilor. După e­­fectuarea reformei electorale, majoritatea din Landtagul boemian va fi negreșit cehă, întru­cât va domni în Austria actualul re­gim. Și trebuie óre ca îngenunchiarea Ger­manilor de câtre acesta majoritate cehă să fie sancționată chiar de deputații germani Prin admiterea legii? In schimb, Norddeutsche Allgemeine Zeitung crede ca soluțiunea asolutistă a greutății trebuie ore­cum admisă. Statul­­ K­ar­dice între altele : .Germanii și Cehii sunt acum mai de­­parte ca ori­când d’a ajunge la uă înțele­gere. Un singur lucru reiese lămurit, pen­­tr­u ori­ce privitor nepărtinitor, din desbi­­narile pasionate ce se văd în Landtagul boemian : asoluta incapacitate a parlamen­ta­ismului d’a resolve problemele de Stat pentru împăcarea neînțelegerilor de națio­­na­litate. ENGLITERA EcĂ cuvintele prin care lordul Gran­ville a respuns în Camera lorzilor la interpelarea marchizului de Sa­lisbury în privința Madagascarului : Depeși voluminose au sosit din Mada­gascar și sunt discutate de guvernul Maies­tății Sale. Guvernul francez accepta și el pe totă fiica se primesc a depeșî. M’am în­țeles cu d. Waddington, ca, îndată ce ele vor sosi, să se facă fară întărsilare uă schim­bare de șchințe primite de ambele guver­ne. Cred ca ambele guverne sunt inspirate de aceleași simțiminte de respect și amid­ă pentru cel­­­alt, și de aceea trebuie să ne asceptam a ajunge la uă soluțiune satisfă­­cátóre a cestiunii. Totuși că asemene solu­țiune nu numai ca n’ar fi înlesnită, dor âncă ar fi îngreuiată deca m’ași încerca a esprima­tă opiniune prematură asupra documentelor sosite, înțeleg forte bine do­rința nobilului marcius d’a cunosce amă­nuntele în privința unei cestiuni atât de delicate, dar cred câ d-sea nu va mai stă­rui în urma împregiurărilor ce l-am es­­pus aci. Politische Correspondenz, publică ur­­matorea relațiune ce i se trimite din Londra cu data de 13 August: Prin cercurile politice de aici se privesce ca un ce forte positiv, cu retragerea tru­pelor englese din Egipet se va face peste căte­va luni, ba pate chiar în Noembre. Guvernul englez, care, îndată ce se va sfîrși cu reorganisarea Egipetului, se va grăbi a evacua țara, primesce soriile cele mai favorabile pentru progresul ce face o­­pera de reorganizare. RUSIA Consiliul imperial rus a­otărît să se instituie oă comisiune care se reor­­ganiseze din temelii poliția din Pe­tersburg și­­ Moscva, care este forte conruptă. SPANIA Citim în te lem­os de la 13 August, începe a se vedea limpede în ceea ce privesce împregiurarile cari au însoțit es­­plosia insurecționale în Spania și cari au făcut-o să nu isbutesca. Manifestul publicat de colonelul Vega și de emigrații din Ba­dajoz în­­ fiarele din Lisabona face să se cunosca proiectele a câror realizarea o urmăreau insurgenții; ei voiau să proclame Republica spaniolă, cu Constituția din 1869, și a introduce în peninsulă reforme demo­cratice definite de programa d-lor Ruiz Zorilla și Salmeron. Schințe particulare ne autori să a crede ca, după cum presupu­­seserăm, că mișcare generală era pregătită în regat, cu împregiurare neașteptată a provocat inițiativa prematură a garnisonei din Badajoz, și câ acesta a fost surprinsă văsiindu-se cu totul părăsită. Colonelul Vega și tovarășii lui de altă parte de chiară, ca au trecut în Portugalia pentru a evita uă vărsare de sânge devenită nefolositare. .... Consiliul de miniștrii a luat­otărîrea d’a restabili garanțiile constituționale îndată ce liniștea va fi asigurată. Acesta condiție amână rădicarea stârii de asediu pentru un timp neotărît, câcî neisbenda celor de antet tentative s’a vărzut ca nu împiedică esplosiile parțiale. Scirile primite în pri­vința afacerii de la Leo de Urgel urmeza a se contrafa­ce: unele anunță supunerea detașamentului insurgenților, altele ca a întrat în Francia, în fine că alta depeșă mărturesce ca d’uă parte și de altă ur­meza împușcăturile în munții de la Puu­­cerda, Lerida și Val-d’Andorre. Nimic nu caracteriseza mai bine nesiguranța în care ne pun informațiile oficiase de­cât contras­tul celor duce depeșî publicate d’uă dată ar fi diminuță de „Agenția Havas“, din care una, datată din Saint-Adefonse, „confirmă pacificarea completă a Spaniei“, pe când cea­l­altă, datată din Bourge-Madame, «fiice ca „colona care mergea în ajutor la Leo de Urgel s’a reîntors în urma unui contra­­ordin primit din Barcelona, unde este tema do uă resculare.“ SERBIA Uă telegramă din Belgrad, cu data de 1­3 August și publicată de die Presse, anunță urmatorele : In urma invitațiunii celei mai măgulitore venită aici din partea împăratului Wilhelm, regele Milan se va duce în Septembre să asiste la marele manevre ce se vor face lângă Hamburg. BULGARIA filiarului Blgarski Glas îi pare rea de reîntorcerea generalului Sobolev în Bulgaria, câci el e convins ca mi­nistrul va guverna și de aci încolo după aceea­și sistemă. Citatul fi­ar (fiice ca neliniștea și nemulțămirea nu pot fi înlăturate prin plângerile pe cari principele le face în străinătate, spre a ajunge la acest scop, nu este de­cât un mijiloc, adică restabilirea Constituțiunii de la Tîrnova. Dacà principelui i se pare ca modificarea iei este asolut trebuinciasa, atunci n’are de­cât sé efectueze acesta mo­dificare prin mi­filócele legale pe cari i le oferă Constituțiunea. In ori­care alt cas, Bulgaria va remâne jucăria influință din afară și nu va fi nici uă dată liniștită. AFGHANISTANUL In Parlamentul engles s’a dat di­­lele acestea vă lămurire asupra aju­torului bănesc ce Emirul din Afgha­nistan primesce de la guvernul en­glez. Lordul Kimberley «fu­se ca suma anuală ce se da Emirului Abdurah­man Kh­an de câtre guvernul indian este personală și o­ficiată la cifra de 120.000 livre Sterlinge, care i s’a a­­cordat spre a-1 pune în posițiune să preîntâmpine actualele greutăți de cari se isbesce în administrațiunea țerei sale. Acesta sumă va fi întrebu­ințată pentru a-și plăti trupele, pre­cum și pentru luarea de alte măsuri trebuinciose la apărarea teritoriului său. Nu s’a încheiat cu Emirul nici vr’un tratat, nici vr’un angagia­­m­ent în privința relațiunilor comer­ciale. Ast­fel fiind, situațiunea Franciei este forte anevoiosa și se pare ca ea, déca China nu se va mlădia sau deca nu va reuși să tragă avantagie din schimbarea de tron în Hue, să se pomenesca încurcată, fară voie­!, într’un resbel cu China. D. Challemel-Lacour va trebui să între­buințeze totă ener­gia și dibăcia sea spre a scote Francia din înfundătura în care a vîrît-o prin respingerea tratatului Bourre. Déca nu va reuși, atunci se pare forte bine ca ministrul de externe, față cu neplăcerea ce domnesce în genere în Francia pentru ori­ce resbel, să fie nevoit a se retrage. Chiar acum câte­va fiile se împrăștiase prin Paris scomptul cu d. Challemel-Lacour se va retrage și cu președintele consiliului, d. Jules Ferry, va lua portofoliul afacerilor străine. întorsătura nefavorabilă ce cestiu­nea Tonkinului a luat acum, ar putea să facă forte lesne din acest scomot un fapt. FRANCIA ȘI CHINA Citim urmatorele în Neue freie Presse de la 14 August . In aceste din urmă finle a perdut mult din tărâm speranța ca se va putea resolve pe uă cale amicală neînțelegerea dintre Fran­cia și China în privința Tonkinului. Chiar prin Paris se consideră misiunea d-lui Tri­cou ca fară resultat și chiar acesta ar fi cerut săptămâna trecută, din cauză de să­nătate, să fie rechiemat în Francia. Totu­și ne­reușita d-lui Tricou în Sangai și Pekin n’ar esclude de tot uă înțelegere. Guver­nul republicei ar putea să trimită un alt plenipotențiar în China care se reia firul rupt al negocierilor și să caute uă înțele­gere pe un altă basă. Ceea ce îngreuiază însă mai mult stabi­lirea unui arangjament, este împregiurarea, după cum se anunță din Paris, câ trupele chineze se află deja pe teritoriul Tonkinu­lui. Dă cedare din partea Franciei, în a­­ceste împregiurări, ar fi nu numai oă re­tragere diplomatică, ci și militară, care ar avea de efect de a nimici prestigiul fran­cez, mai ales față cu poparele orientale. JBBB RUSIA ȘI AUSTRIA pm-ul Ctas, care apare în Cra­covia, află că guver­nul rus a ordo­nat administrațiunii liniei de fer care merge de a lungul țârmului Vistulei, ca, în fie­care zi , se aibă gata de plecare în tot minutul fiece vagone militare, ceea ce a produs un mare sensațiune prin Varșovia. Tot același fiiar mai spune ca prin armata rusă circulă scomptul forte mult răspândit despre no resbel forte apropiat între Rusia și Austria. Corespondintele din Varșovia al fi­arului Czas mai asigură ca admi­nistrațiunea armatei ruse a coman­dat în Germania oă mulțime de ma­­chiaj pentru strnngerea fânului. TURCIA SI MUNTENEGRU Se scrie urmatorele din Constan­tinopole cu data de 9 August, câtre Politische Correspondenz . Venirea principelui Nicolae al Munte­­negrului în Constantinopole pate fi privită ca un succes repurtat de politica lui Said pașa. Marele vizir a susținut în­tot­dea­una față cu Sultanul părerea, câ este în inte­resul Turciei d’a fi în cele mai bune re­­lațiuni cu statele cele mici din peninsula balcanică. De aceea silințele marelui vizir țintesc de mult la aceea de a stabili nisce relațiuni amicale între imperiu și statele balcanice. Este oă presupunere greșită aceea ca a­­cesta călătorie a principelui Muntenegrului s’a făcut după inspirațiunile ruse. îndem­nul pentru acesta a venit din partea Tur­ciei. Prin cercurile Porței se accentueza ca scriea despre visita principelui Muntene­­grului nu pate surprinde de­cât numai pe omenii nepricepuți în ale politicei. In schimb, aceia cari au urmat cu un­are­care băgare de semn apropiarea ce se făcea de cât­va timp între Perta și Muntenegru, văci în a­­cest eveniment, numai un consecință natu­rală a desvoltârii de pene acum a relațiu­nilor. Turcia a îndatorat într’un grad destul de mare pe guvernul muntenegrean prin faptul câ ea, tocmai când mai multe pu­teri mari europeane susțineau ca regularea fruntariilor albano muntenegrene nu este uă afacere arginte, a pornit din propria sea inițiativă spre a efectua cedarea teri­­toriilor concedate Muntenegrului. Energia cu care­ Parta a combătut și a nimicit resistența triburilor albanese contra cedârii, n’a putut face alt­fel de­cât se ’n­­târescă și mai mult încrederea Muntene­grului în sinceritatea intențiunilor Porței. Visita principelui Nikita n’are alt scop de­cât acela d’a face și mai vădite bunele relațiuni ce există de cătă­va vreme între imperiu și principat ș’a întări și mai mult aceste relațiuni. In fața acestei origini și a scopului visitei princiare la Curtea Sultanului, cade ori­ce combinațiune întemeiată pe presupuneri greșite, ca evenimentul ce este la ordinea fiilor va servi spre întărirea înfluinței ruse la Bosfor. Austro-Ungaria și naționalită­țile balcanice. Supt acest titlu, Le Nord publică urmatorea corespondință ce i se tri­­mite din Viena cu data de 7 Au­gust : Puțin lucru trebue pentru a reînvia te­merile pe cari le inspiră politicianilor aus­­tro-ungari situația peninsulei Balcanilor. Ori

Next