Romanulu, septembrie 1883 (Anul 27)
1883-09-15
„Cu tot pericolul cel mare, mai mulți omeni curagioși cutezară a se apropia cu pompe de laboratoriu, dar în curând fură nevoiți a se da napoi. „Intre acestea, focul ardea mereu într’unul din laboratorii și esplodarea bombelor nu înceta de loc. Din norocire, atelierele sunt despărțite unele de altele și lucrătorii tutor celorlalte ateliere, afară de aceia dintr'unul, unde a isbucnit focul, au putut să scape. „După ducă ore focul se stinse și se găsiră în atelierele arse duce cadavre transformate în cărbuni și un număr de răniți de bombe. „— Séra. — Ultimele serii din Woolwich afirmă ca numai duce persane au fost omorîte și ca multe au scăpat ca prin minune. Un mare număr de clădiri sunt vătămate. Focul a isbucnit în camera de alături cu laboratoriul. “ POLIȚIA MORAVURILOR Citim în diarul turcesc Hakikar din 2 Zilkade 1300 (23 Septembre 1883): „Tribunalul de prima instanță din Pera a dat uă sentință asupra carei atragem atențiunea cititorilor. „Uă femeia care locuia]în Chartas (Mahala asiatică din Constantinopolie), în urma unei certe ce avu cu socrul iei, fugi din casa mea și intra într’uă casă de toleranță. „Bărbatul, crezând câ este uă rușine pentru dânsul a lăsa pe femeia sea într’un asemene loc, se duse, reluâ pe socia sea și o aduse din nou în domiciliul conjugal. „Dar stăpâna stabilimentului cita pe bărbat înaintea tribunalului de prima instanță din Peru, cerându-i suma de 460 lei sau reintegrarea femeei în templul sau până va „câștiga“ suma cerută. „Tribunalul, după uă matură deliberațiunei detentă sentință favorabilă ultimei cereri și femeia fu nevoită a reintra în casa în cestiune. „Recomandăm acest mod de a se face dreptate celor ce susțin proiectul, privitor la poliția moravurilor, presintat guvernului nostru de prefectura poliției, proiect după care asemene lucruri s’ar face și la noi.“ ACTE OFICIALE Sunt transferați și numiți: D. Dimitrie Manariu, actualul supt-prefect de la plasa Fundurile-Stemnicu, județul Vaslui, în asemene calitate la plasa Racova din același județ, în locul d lui Constantin Tiron, demisionat. D. Arghire Cuza, fost membru de tribunal și actual consilier județian, suptprefect la plasa Fundurile-Stemnicu din județul Vaslui, în locul d-lui Dimitrie Manariu, transferat. D. Ștefan Mărgăritescu, fost funcționar administrativ, polițai la orașul Caracal județul Romanați, în locul d-lui Dimitrie Teodorian. D-nii N. Niculescu și Ilie Alecsian, suntcomisari clasa I pe lângă poliția Capitalei, în locurile vacante. D. I. P. Verigeanu, fost controlor, care a reușit la concurs, este numit controlor fiscal, în locul d-lui Gr. Mihăilescu. D. G. C. Cornea, care a reușit la concurs, este numit controlor fiscal, în locul d-lui G. Pastia, depărtat. D. Cr. Onicescu, actual verificator în casieria de Botoșani, care a reușit la concurs, este numit controlor fiscal, în locul d-lui I. A. Ghica, care nu s’a presintat la post. D. Nicolae C. Placa s’a numit în funcțiunea de verificator la casieria generală a județului Dorohoi, în locul d-lui N. I Udrischi, demisionat. D. N. Șt. Tabacovici s’a numit, la casieria județului Dâmbovița, în funcțiunea de verificator clasa I, în locul d-lui Chr. Constantinescu, care rămâne în disponibilitate. M. S. Regele, cu ocasiunea 4hei de 30 August, a grațiat de restul închisorii pe condamnatul Al. I. Clinceanu. INTEMPLARILE DILEI a CAPITALĂ.—ȚERĂ.—STRĂINĂTATE Grindină. — In județul Prahova, la comuna Podenii-Vechi, în ziua de 27 August trecut, a cădut să plaie cu piatră și vânt făcând mari stricăciuni la vii și livezi de pruni, și causând mari pagube. Incendiu. — In zica de 7 Septembre a ars până la păreți casa locuitorului Gheorghe al Catrinei din comuna Oprișenii, județul Suceava, putându-se scote din casă așternutul cu puține strac cr 350 lei în bilete ipotecare, ce-i avea puși în uăcoră cu fasole, din podul casei, au ars. Dupe cercetările urmate, s’a constatat ca soția numitului locuitor a pus nisce surcele uscate pe foc spre a pregăti în grabă mâncare, de la care a isbucnit paza în acoperemânt și a luat foc.Monitorul. Un accident. Luni, pe la orele 10, un împărțitor poștal trecea împreună cu sora sa pe la spatele uzinei de gaz în d’alungu gropei în care se scurgea catranul. Nenorocita femeie, nu se im prin ce întămplare, a câzut în acea grupa, din care d’abia s’a putut scote tocmai apoi dimineța cu ajutorul lucrătorilor uzinei și într’uă stare îngrozitóre. Ea fu transportată la numitul stabiliment, unde a primit cele d’ăntâi ajutore. Resboiul Weiss să întreba daca în urma acestui accident, primăria capitalei va îngriji în fine ca să se facă acolo împrejmuiri spre a preîntâmpina asemene nenorociri. PARTEA ECONOMICA Congresul monetar Congresul internațional monetar întrunit la Amsterdam a exprimat în unanimitate dorința de a introduce etalonul dublu în tote țarele, în virtutea unei convențiuni internaționale între statele Europei și statele Unite ale Americei. FELURIMI UĂ povestea lui Turgheneff.— Prin salonele Parisului, umblă din gură în gură, după mortea romancierului rus, uă poveste spusă chiar de Turgheneff. Intr’uă serată la d. Flaubert, rugat să povestesc o uă anecdotă din viața poporului rus, Turgheneff, jrăzimat de cămin, nara urmatorele în acel limbagiu încântător care ’i era particular : [ „Un tânăr proprietar își părăsi bunurile sale spre a petrece iarna în Petersburg. „ Pe malul rîului întâlni uă jună sclavă, care era atât de frumosă, încât își opri troica spre a’i zrce uă bună 4*ua : — Sofia Androwna, adaose el, mă duc la oraș. Vrei tu să’ți aduc d’acolo uă brățară sau vă găteală de cap? Făgăduiesc ați aduce de primăvară tot ce vei vrea.—Sofia răspunse : O, domnule, nu voia nici brățară, nici găteală de cap, dar adu-mi de la oraș un bucată din acel săpun de care au domnele cele frumóse. — Tânărul își urma zidând drumul și nici nu se mai găndi la frumosa sclavă. Când veni ânsă primavara și se pregăti a se reîntorce la bunurile sale, el își aduse aminte de ciudata și simpla dorință a fetei. O întâlni tot în acea parte a malului rîului și -l dede ceea ce 'i ceruse. Ea alergă la riu, își spăla manele cu sărpunul căpătat, se reîntorse la troică și <Jise, cu totul roșind : „Acum, o domnule, sârul tu-mi mâna precum o săruți pe aceea a frumoselor dómne din oraș! “ Un chitanță de chirie la Tunis. — Mulțămim lui Durane(Jen. — Elita notabililor printre ómenii iluștrii, preciosul, distinsul, renumitul, perfectul d. Roustan, ministru plenipotențiar al înaltului guvern francez și reședințele său în capitala nostră din Tunis, a plătit suma de zece mii franci, costul chiriei oțelului consular pe un an, începând de la Ianuarie al erei creștine 1880. Acestă sumă a fost vărsată în casa ilustrului, distinsului, cavalerului Carol Liaon, fiul lui Caid Șlomo Samama, tesauratul comisiunii. Salutare din partea săracului câtre Dum . ROMANULU 16 SEPTEMBRE 1883 nepoțil stă, generarele de divisiune, primministru, Mustafa, președintele comisiunii financiare. Scrisă la 21 ramadan, 16 August 1881. Semnat : Liaon Samama, Mohamed și Aziz Besatom Mustafa. Un furt la banca din Dublin. Anul trecut s’a furat de la banca din Dublin uâ sumă de 125.000 fr. Multă vreme fu ținut un funcționar în inchisore și, din lipsă de dovezi, juriul îl achita. Dar, și daca hoțul n’a fost descoperit, n’a fost tot astfel și cu banii, câci cea ce s’a întâmplat. Acum căteva luni patru lucrători irlandezi se duseră, însoțiți de cânele lor, să vegheze lângă un camarad al lor care murise. După obiceiul irlandei, se dău atât de mult în onorea repausatului, încât părăsind casa mortuară, numai singur cânele nu era beat. Cânele, mergând pe marginea gârlei, începu do uă dată să rîcîie pământul și să latre lucrătorii, a câror atențiune fu deșteptată, văzură cânele smălțîind gura unui mare sac de piele, se apropiară; el era plin cu aur. Acastă descoperire îi trebui: îi dădură cânelui un picior ca resplată, tîrîră sacul acasă și împărțiră între dânșii camori, care era de 4000 livre Sterlinge. Trei din acești onesti lucrători se grăbiră a se însura și a dispare în Australia; cel de al patrulea, un cismar, rămase în Dublin, și acesta este nevoit acum să dea semanaintea justiției. Istoria unui tablou al lui Meissonnier. Printre tablourile pe cari celebrul pictor francez le-a trimis la salonul trienal din Paris, se găsesce unul care are istoria sea: „Tuileriile în anul 1871.“ Căte-va zilei după arderea Tuileriilor, Meissonnier se întorcea de la răședință a academiei de frumose arte. Academia avusese curagiul, chiar în fața comunei, să-și reîncepă ședințele iei. Meissonnier trecu prin Tuilerii întovărășit de unul din colegii sâi. Lovit de aspectul grandios și melancolic al ruinelor, pictorul rămase cătva timp pironit. Fără a spune un cuvânt, el se cufundă în acestă priveliște, apoi scose un creion și începu să schițeze iute ruinele și împregiurimele lor. Meissonnier însă nu se mulțămi cu acesta schiță. El se duse la arhitectul Lesnel, care ocupa funcțiunea de „conservator al ruinelor“—pentru a cere permisiunea să se instaleze în Tuilerii spre a face o schiță mai amănunțită. Arhitectul nu numai câ’i îngădui cererea, dar chiar îi construi la piciorele ruinelor un atelier și-l ruga să nu se apropie de ziduri câcî puteau să se mai dărîme. Meissonnier lucra trei cjile cu cea mai mare sîrguință în atelierul său. In ziua a patra un zid cu<lu și dărâmăturile căzură până ’n atelier, unde stricară mai multe lucruri. Tabloul nu fu atins decât în puține locuri. Din fericire pictorul nu era în acel moment acolo. Dărâmarea zidului l’ar fi ucis de sicur și acesta interesantă „privelișce a Tuileriilor“ n’ar mai fi apărut în salonul trienal în momentul de față. Mijloc de înțelegere. — Omenii buni se înțeleg întotdeauna, pilele acestea, la Canton, un comerciant american, fiind invitat la unul din furnisorii sui chinese, vede ca se aduce la masă un friptură care nu i se pare tocmai de soia. Necunoscând idiomul imperiului ceresc, el arăta cu degetul friptura, ce credea câ e de pisică și <jise : „Miau! miau!“ Amfitrionul care din partea I nu scia englezesce, clătind din cap și răspunse : ,Ham ! ham!“ In adevar, era friptură de câne, la tote interesele lor vitale. Acest resultat al călătoriilor Regelui Carol și d-lui I. Brătianu e primit cu bucurie în Austria și face a se spera întorcerea relațiunilor amicale între cele după state, relațiuni cari, fără nici uă îndoială, vor grăbi în realitate regularea tutor cestiunilor încăpendinte, îndată ce timpul va veni d’a le resolve definitiv. Londra, 27 Septembre. — Times semnalând sforțările ce face Porta spre a relua înfluințarea în Egipet, insistă asupra trebuinței d’a se prelungi ocupațiunea acestei țâri de câtre trupele engleze și dice cu protecțiunea Englitezeî asupra Egipetului garantată Europei câ sforțările Porței vor fi dejucate. Paris, 27 Septembre. — Vă depeșe din Hanoi, cu data de 16 Septembre, semnaleza scomotul câ Stogurile Negre (les Parvillons-Noirs) ar fi părăsit fortereța de la Son-Tay a Anamiților și ca s’ar fi retras pe țermul stâng al rîului Roșia. Numeroși mandarini fac supunerea lor Franciei. Homburg, 27 Septembre.—Regii Spaniei și Serbiei au plecat de diminață, cel d’inteia la Strasburg și cel 1 alt la Viena. Principele moștenitor și principele Wilhelm au însoțit pe amăndupă suveranii până la gară, unde și-au luat diva bună unii de la alții într-un mod forte cordial. Berlin, 27 Septembre. — Principele de Bismarck a sosit azi diminață la Berlin. Sofia, 27 Septembre. — Foștii miniștri ruși generălii Sobolet și Kaulbars au plecat ai}a spre a se întorce în Rusia. Francfort, 27 Septembre. — Regii Spaniei și al Serbiei au sosit la 11 ore 20, venind din Hamburg. Regele Alfons și a urmat, fără a se opri drumul câtre Paris cu principele moștenitor al Portugaliei. El ș’a luat ziua bună într’un mod forte cordial de la Regele Milan al Serbiei care va pleca după aminzií la Viena. Principele de Galles va pleca mâne la Copenhaga. Se zice câ d. Procopie Dumitrescu, director al Bancei Naționale, ar fi fost la Brăila spre a verifica socotelele bâncei sucursale. Sperăm ca resultatul anchetei se va publica în curând. — x— D. colonel Comăneanu, care a asistat la manevrele din Italia, s’a întors în capitală. D-sea a fost primit în audiență de M. S. Regele Umberto, care ’i-a arătat multă simpatie pentru Romănia și nominal pentru unii din bărbații noștri politici. —x — Contrariu schim dată de unele 4are. Di se spune ca, până în acest moment cel puțin, nu s’a luat nici uă disposițiune privitore la strămutarea d-lui colonel Greceanu din Ploesci. —x— D. Kirilov, aginte de schimb, a făcut astăzi recurs la casațiune, contra sentinței tribunalului de comerciu din capitală. —x — Telegraful află ca Alteța Sea Alecsandru Battemberg a plecat a<jei incognito din Sofia. Un iaht așteptă pe Alteța Sea la Lom, pentru a-l duce la Orșova, de unde principele Bulgariei va pleca direct la Viena. —x— Ferberea e mare în capitala Bulgariei, se crede ca Alteța Sea principele nu se va mai întorce îndărăt. —x— Diarul din Chișinău Gubernskie Wiedomosti scrie urmatorele în numărul său de la 11 Septembre: „Agenția telegrafică de la Nord a telegrafiat un neadevăr, deblarând ca numai 360 vite au murit de ciumă în decursul lunei trecute în guvernământul Basarabia, câci după cifrele tipărite de Zemstvo, în județele Orhei și Chișinâu cifra vitelor căzute pentru luna August se urcă la 1968. Suntem veseli însă a anunța, ca în fine Zemstvo al nostru, înspăimântat de flagelul ce bântuie, aotărît se ia măsuri energice pentru a stârpi epidemia; pentru a îngropa cadavrele vitelor ce plutesc pe rîul Dnistru, s’a alcătuit suma de 10.000 de ruble.“ ULTIME SCIRI Serviciul telegrafic al „Agenției Havasu Viena, 27 Septembre. — Fremdenblatt scrie : Regele Carol al României și d. I. Brătianu, primul său ministru au avut ocasiunea, în timpul șederii lor în Viena, de a se convinge de bunele intențiuni ale Austriei , câtre Romănia. Studiind, împreună, cu persanele diriginte ale monarhiei, relațiunile resistente între Austro-Ungaria și Romănia, sau recunoscut ca nu există nici un contrast în aspirațiunile ambelor țâri, dar câ esistă între dânsele mai multă potrivire ! BULETIN BIBLIOGRAFIC A apărut de fapt presă în a doua edițiune Gramatica sistematică sau cursul elementar gradat de gramatică francesă cu exercițiu asupra pronunței, cu teme și conversațiuni asupra părților vorbirii; scrisori relative la afaceri comerciale și particulare de A. I. DEMETRIU fost profesore de geografia comercială, limba română, etc. Directore și profesore de limba francesă și corespondință comercială la scala de comerciu din Iași. Deposit la librăria Socec. 831 Reșit de supt tipar și se află de vânzare numai la librăria Socec et Comp. în Bucureșci CURSUL DE DREPT COMERCIAL un mare volum de 35 cóse, cu preț de 8 lei nuci de Filimon Iia, licențiat în drep și avocat, domiciliat în Pasagiul Român. La sus menționata librărie se mai găsesce Cursul de drept civil, de F. Ilia, I. I a 20 lei și I. II a 10 lei moi. Prima societate română pentru fabricarea hârtiei Are önére a aduce la cunoscință, ca s’a stabilit biroul în palatul „Daciei“, strada Lipscani No. 1, camerile 36 și 37 în primul etagiu, și ruga pe toți aceia, cari în interesul acestei întreprinderi doresc a avea informațiuni, să bine-voiască a se adresa fie verbal sau prin înscris la acest birou, în tote 4rele de lucru de la 9—12 ore dimineța și de la 2—6 ore p. m. Consiliul de administrațiune. MINISTERUL FINANCELOR Direcțiunea contabilității generale A opta tragere la sorț a obligațiunilor de Stat 6 g emise pe baza convențiunii de rescumpărare a căilor ferate române, va avea loc la 19 Septembre (1 Octom.), 1883 orele 10^ ante-meridiane, în localul Casei de Depuneri, Consemnațiuni și Economie. La acesta tragere se vor amortisa titluri în valore de lei 265,000, din care : Lei 135,000 în 270 titluri a câte 500 lei și 130,000 în 26 titluri a câte 5000 lei. p. ministru financelor, D. Protopopescu. Nr. 31,820. DR. LEMPART american-dentiste Anunță pe onor. clienți ca s’a întors din voiagiu. CURSURILE PIEȚEI BUCURESCI 15 Septembre — 4 ore p. m. Fonduri de Stat Renta, română, perpet. 1875-5%. . Renta română amort.6%............ „ (Schuldverschreib.) . Oblig. de Stat C.F.R. 6%............ Renta rom. (Rurale conv.) 6% . . împrumutul Stern 7%................... „ Openheim 8%................. . Municipal 5%................. „ oraș. Bucuresci cu lese . Valori diverse Scrisuri fondare rurale 7% . . . x x - 5%................ Idem urbane 7%......................... x » 600........................... a a5%....................... Idem orașului Iași......................... Oblig. Casei Pens......................... Acțiuni Banca Națională(5001. vărs. într.). Soc. „Dacia-Rom.“ (2501. vers.), . Soc. d'Asig. „Națion.“ (200 i. vărs). Banca României (500 l. vărs.) . . Soc. cred. mob. rom. (250 l.vărs.). . Soc. rom. de construcți și lucrări publice (250 l. vărs.).................. Schimb Londra cek .................................. . 3 luni................................ Paris cek ..................................... „ 3 luai.................................. Frauda cek............................. „ 3 luni................................ Viena cek........................................ „ 3 luni. . . :...................... „ napoleoni........................... Berlin cek..................................... „ 3 luni ............................... Germania cek.................................. „ 3 luni............................ Amsterdam 3 luni......................... St -Petersburg 3 luni..................... Belgia 3 luni.................................. X .............................. Elveția cek...................... , . . . Italia (3 luni).................................. Monete Napoleon de aur............................ Galbeni austriaci ............................ COTA OFICIALA___ Cursul afară Imperiali rusesci............................. u bani gata Cu termen 'cu Bursă Lire otomane..................................... ----------------------------------------------------- Biletele Băncei Naționale................ _ _ _ ____ Argint................................................... ------- 945 - -------Aur..................................................................... _ _ _ _ _____Fiorini de hârtie austr................................... _ _ _ _ _ _ Ruble hârtie......................................... — — ------- ------- BURSE STRĂINE _ _ ___ _ _ Fiena 27 Septembre — — — — — — Napoleon d'aur.................................. Galbenul.............................................. Imperial............................................... 17 . ~ “ ~ Bila turcăscă........................................ _ _ _ Argintul contra hârtie...................... Rubla hârtie comptant...................... Acțiuni credit anstalt......................... Renta metalică 5. . .................... Renta hârtie......................................... Renta aur..................................... Losuri turcesci.................................. 1375 — — — — — Schimb Londra 3 luni ................... ------- 420,192,211/2------- - Paris 3 luni. . ..............’ ------- 240 J/a -- — „ Berlin 3 luni.......................... — — — — — — „ Amsterdam 3’uni. . . . 209 1/2 211 1/2 ------- Paris c/y7 a 1 07/ Renta francesa • ................------- 507,6 1/2,8,^/2------- Rent* română h%.. ....................... Renta rom. 6% C.F.R...................... 25 29 ------- — — Credit mobiliar român...................... 25 06 V4 — — -------împrumutul elen 1879 ................................ 99 9711>------- ------- „ „ 1881 ....... 9915 — — ------- Banca otomană.................................. — — — — — — Datoria turcescă.................................. ------- — — ------- Lose turce............................................ — — — — — — Schimb Londra la vedere................... ------- ------- ------- 8 Amsterdam 3 luni................... — — ------- ------- „ Berlin 3 luni......................... 123 45 ------- ------- D .. Berlin _ _ _____ _ __ Napoleon............................................... _ _ _ __ _ Prioritățile căilor ferate................... _ _ _ _ ____ Obligațiuni idem.................................. _ _ _ __ ____ Acțiunni idem....................................... _ _ _ _ _____Renta amort. 5.10 C.F.R................................. ____ _ _ _____ Obligațiuni noul &>0......................... _ _ _ _ ____Impr. Oppenheim............................................ _ _ _ _ ____ Rubla hârtie comptant ................... Schimb Londra 3 luni...................... — — — — — — , Paris 2 luni ................ — — — _ — — Aterdam 2 lumini................ 2.10 2. ----------------Curs Curs de adl de ieri 9 51 9 51 5 70 5 67 9 80 9 79 10 85 10 85 100 — 100 — 117 65 118 — 291 60 292 80 78 70 78 30 78 30 78 100 40 100 40 24 — 24 30 120 10 120 10 47 45 47 45 58 70 58 65 98 85 98 85 108 40 108 40 92 75 -------412 50 415 — 741 25 741 25 10 35 10 37 49 75 50 50 25 27 25 28 206 62 206 62 122 56 122 62 16 21 16 21 93 60 93 70 102 75 103 25 108 70 108 50 200 90 201 90 20 30 20 30 80 30 80 30 167 55 167 50 1 î — Ce ai fi devenit daci erai nevoit să mergi la resboiu? — La resboiu! Sunt un om pacînic, d-le marchis; aparțin sfintei biserici. Pax tibi! — Părintele Rodriguez e și dânsul un om pacînic și aparține bisericei ca și d-tea, ceea ce nu '1 împiedică, când regele ’l chiema, să ’și părăsască mănăstirea și să pună mâna pe armă. — Nu s’ar găsi în Francia un episcop care să sufere ca unul din preoții sai să pună mâna pe armă. — Atunci, la d-vóstra, nici un abate driguez, nici un abate Santa Cruz n’are dreptul să devină nisce eroi? — N'ar avea acest drept. — Mărturesce,j.eü, ca ciudată națiune mai sunteți. — Ea nu semana cu Spania. — Face räu... Din causa acestei deosebiri între dopă țâri cari au atâte legături comune, mai cu sema religiunea, stau cam la îndoială dace trebue să cedez rugămintelor d-șorei de Castillet y Castilia. Nepotul iei a sosit de curând și proiectul pe care i l-am băgat în cap a reînviat. — Cum, domnule marchis, ai refuza mâna d-șorei Isabella ? — Nu <fic, dor... Iacob Ferrier de la Ferrade se pleca pentru a au<fi mai bine. — Găndesce-te, domnule marchis, respinse carmelitul, câ d-ș0ra Alpujeras n’are nici uă avere și decâtă nenorocire ar lipsi o, mâne, de.... — Drace! cu ce înlesnire când De pro■fundis pe sionul meu ! Se vede c’acesta d-e meseria. — N’al putea să te îndudiesci, d-le marchis, de întristarea ce ne-ar causa tuturor perderea d-tele, insista cu naivitate abatele Pigeonneau. — Du-te la dracu, cu perderea mea, și cu întristarea d-tele, scumpe abate! Credi d tea ca marchisul Alvar are să mutră așa de prăpădită pentru ca să te gâtescl să-I trăntesci pământ peste cap ? — Féreséé Dumnezeu ! — Și fiind câții numai decât la acesta nenorocire de care-mi vorbesci, crezî d-tea ca fiica mea ar fi de plâns, dispunând ea singură, după mortea mea, de venitul care ne ajunge acum la amănduoî? — Vă mie cinci sute de franci pe an, e puțin! Spaniolul fu lovit la corda sensibilă, cu un accent nu tocmai mândru, el răspunse : — D-le abate, în epoca când marchizul d’Alpujeras avea bucuria să trăiască în patria sa și să ocupe, la curte, nișce funcțiuni ereditare, el era citat, ca ducele de Ossuro, pentru dărnicia, pentru mărinimia sa. E sigur câ venitul său în destul de mare de abia îl ajungea pentru a duce uă viață onorabilă, ca gentilom atașat pe lângă persana regelui. Când marchizul era strimptorat, el vindea un domeniu, fiind încredințat, ca, pus alături cu principele, nu trebuia să cruțe nici un sacrificiu pentru a menține în totă strălucirea mea un privilegiu care-l onora atât de mult. Iți spuni acesta pentru ca să scri cu-mi placeau : banii din causa satisfacțiunilor ce el procură. Astăzi, mănânc pânea exilului și mijlocele mele chiar de mi-ar permite-o, m’așî l păzi d’a îndulci acésta pâne amară. Voiese, i ca aci, în Francia, hrana mea, hainele mele, locuința mea să mă pună ’n fiecare minută față ’n față cu trista situațiune în care mă găsesc. Déca ar fi altfel, m’ași teme forte mult să nu-mi uit patria, câreia I am jertfit pe fiii mei, câreia m’am jertfit [ eu ânsumi pe cât am putut. Intru cât privesce pe fiica mea, părintele Rodriguez o pusese la monastire și râu al făcut d-tea !ui câ ai scos-o d’acolo. El părăsi d’uă dată pe abatele Pigeonneau și se ’ndrepta spre uă altă parte a j grădinei. —• Ce socru ! ce socru! își zise Iacob. I Pentru a se desbăra de emoțiunea ce-i causase cuvintele marchizului Alvar, el încercă să rîdă. Apoi, văzând ca nu-i vine , a rîde, deschise ușa camerei albastre și se aruncă pe scari. I — Ah! d. Pigeonneau voiesce să mă însore! Ah! mătușa mea voiesce se mă în I sare, așa niam nisam! murmura el scoboi rînd scările. El bine! lucrurile se ’ncurcă ! și avem să petrecem. VII Cuseta și Meric se certau în vestibul. — Du-te, de vreme ce d-șora ți-a ordonat, zicea bucataresa împingând pe servitor spre ușă. — M’am dus de duuă ori, spunea cel- 1-alt, și mi s’a răspuns cu arhi-preotul era la marele seminar împreună cu monseniorele Mical. — - Internă te ! Meric pleca. — Vra să 4>că „respectabilul“ d. Turlet este așteptat aci? întrebă Iacob. — Da, d-le comite, este așteptat și el nu se grăbesce să sosască; după cum vedeți, deja sunt duce-spre-dece și jumătate, tata lumea mare de feme nci. Abatele Pigeonneau trebuie să fi perdut răbdarea. — Și mătușa mea, de sicur. — Oh!cât pentru d-șora, nu se iu 4eü cum trăiesce, ea mai camu mănâncă. Puțină pâne îi este d’ajuns. Eu, care n’am să mă amestec în afacerile d-șorel, o servesc cum pot; dar cel puțin ar trebui să mi dea satisfacerea de gust și ea din mâncările ce pregătesc pentru dânsa. Al crede are, d-le comite, ca cele mai de multe ori d-șora se mulțămesce cu uă bucată de pâne uscată, pe când ceilalțî nu lasă uă fărămitură din turtele, din vânatul meu ? — Ceilalțî? — Oh! nu die pentru d-sora Isabela, care nu mănâncă mai nimic. Ce personă dulce, discretă la mésa nostră, ca și cum ar fi la mésa din cer, la Dumnezeu! Dar trebuie să vă mărturesc cu tatăl iei, deși nu e tocmai de ieri d’a-l-altâieri, mănâncă cât un cal. Dar a și suferit mult, sărmanul, în timpul resboiului! — Ah! da, resboiul! — Se vorbesce mereu de acest resboiu la noi. Acesta s’a petrecut în Spania, și d. marchis a fost acolo cu părintele Rodriguez. — Cum la vârsta sea, simjit cum este, d. d’Alpujeras a luat parte la ultima, insurecțiune carlistă ? — Carlistă, așa e, adaose Cuseta. Apoi, vorbind încet : — Am venut eu, d-le comite, oă mulțime de carlistă. — Au mai fost alții p’aci afară de d. d’Alpujeras și de u. Rodriguez ? — Mai vin și alții din când în când. Ce măncai, dumnezeule! Figuri de bandiți, cu haine rupte, cu ghete stricate. Apoi vorbesc atât de încet acești carlistî, încât nici Meric, nici eu, cari nu suntem surzî, vă asigur, n’am putut se auzim un singur cuvânt... Aide, d. arhi preot, din causa seminarului seu și a monseniorului Mical, are să mă facă să scap dejunul. Deü, scuzați-mă, d-le comite! Cuseta voi să se ducă la bucătărie, dar Iacob o reținu. — Șeii ca nu ești privită ca servitore în acesta casă. Mai ăntâi eu care am fost stricat de tine când eram mic te-am considerat într’una ca pe un prietenă. — D. comite e bun ca și mama mea. — Lasă pe Rosalia și pe Marieta să pregatesca dejunul, care va fi minunat și respunde-mî la uă întrebare : Mătușa mea da mulți bani la acesti carliști cari sosesc ! din timp în timp aci? — Despre acesta nu sciü nimic d-le comite. — Dar poți să-mî spui de câ te duci adese ori la d-nii Poitrasson? — Mă duc de câte ori d-sora vă trimite ceva la Paris. — Atunci, nu te duci nici uă dată. — Ba e forte adevărat. Când amicii d-șorei ne mai lasă ’n pace și când vâd cu d-șora e bine dispusă, ea, care scri cât vă iubesce, sora, încep ai vorbi despre d-vostră. E rar ca după ce am stat câtva timp de vorbă, să nu mă trimitá la d. Poitrasson. — Bravo Casetă ! Iacob au și mai multe voci în apropiere de vestibulul casei; el crezu ca mătușa sea se întorcea întovărășită de cortegiul iei de amici. Cortegiul era deja departe; el trecuse prin parc, spre u mică capelă. In acest strict sanctuar făcut pentru d-sora Hombelina și amicii iei, în fiecare dimineață la șase ore, părintele Antonio Rodriguez îndeplinea serviciul divin, nelipsind nici uă dată de a cere binecuvântările cerului asupra regilor. (Urmare in numeral viitor.)