Romanulu, septembrie 1883 (Anul 27)

1883-09-15

„Cu tot pericolul cel mare, mai mulți omeni curagioși cutezară a se apropia cu pompe de laboratoriu, dar în curând fură nevoiți a se da napoi. „Intre acestea, focul ardea mereu într’u­­nul din laboratorii și esplodarea bombelor nu înceta de loc. Din norocire, atelierele sunt despărțite unele de altele și lucrătorii tutor celor­l­alte ateliere, afară de aceia dintr'unul,­ unde a isbucnit focul, au putut să scape. „După ducă ore focul se stinse și se gă­siră în atelierele arse duce cadavre trans­formate în cărbuni și un număr de răniți de bombe. „— Séra. — Ultimele serii din Wool­wich afirmă ca numai duce persane au fost omorîte și ca multe au scăpat ca prin mi­nune. Un mare număr de clădiri sunt vă­tămate. Focul a isbucnit în camera de ală­turi cu laboratoriul. “ POLIȚIA MORAVURILOR Citim în diarul turcesc Hakikar din 2 Zilkade 1300 (23 Septembre 1883): „Tribunalul de prima instanță din Pera a dat uă sentință asupra carei atragem a­­tențiunea cititorilor. „Uă femeia care locuia]în Chartas (Ma­hala asiatică din Constantinopolie), în urma unei certe ce avu cu socrul iei, fugi din casa mea și intra într’uă casă de tole­ranță. „Bărbatul, crezând câ este uă rușine pen­tru dânsul a lăsa pe femeia sea într’un a­­semene loc, se duse, reluâ pe socia sea și o aduse din nou în domiciliul conjugal. „Dar stăpâna stabilimentului cita pe băr­bat înaintea tribunalului de prima instanță din Peru, cerându-i suma de 460 lei sau re­integrarea femeei în templul sau până va „câștiga“ suma cerută. „Tribunalul, după uă matură deliberațiunei dete­ntă sentință favorabilă ultimei cereri și femeia fu nevoită a reintra în casa în cestiune. „Recomandăm acest mod de a se face drep­tate celor ce susțin proiectul, privitor la poliția moravurilor, presintat guvernului no­stru de prefectura poliției, proiect după care asemene lucruri s’ar face și la noi.“ ACTE OFICIALE Sunt transferați și numiți: D. Dimitrie Manariu, actualul supt-pre­­fect de la plasa Fundurile-Stemnicu, jude­țul Vaslui, în asemene calitate la plasa Racova din același județ, în locul d lui Constantin Tiron, demisionat. D. Arghire Cuza, fost membru de tri­bunal și actual consilier județian, supt­­prefect la plasa Fun­durile-Stemnicu din județul Vaslui, în locul d-lui Dimitrie Ma­­nariu, transferat. D. Ștefan Mărgăritescu, fost funcționar administrativ, polițai la orașul Caracal ju­dețul Romanați, în locul d-lui Dimitrie Teo­­dorian. D-nii N. Niculescu și Ilie Alecsian, sunt­­comisari clasa I pe lângă poliția Capitalei, în locurile vacante. D. I. P. Verigeanu, fost controlor, care a reușit la concurs, este­­ numit controlor fiscal, în locul d-lui Gr. Mihăilescu. D. G. C. Cornea, care a reușit la con­curs, este numit controlor fiscal, în locul d-lui G. Pastia, depărtat. D. Cr. Onicescu, actual verificator în casieria de Botoșani, care a reușit la con­curs, este numit controlor fiscal, în locul d-lui I. A. Ghica, care nu s’a presintat la post. D. Nicolae C. Placa s’a numit în func­țiunea de verificator la casieria generală a județului Dorohoi, în locul d-lui N. I U­drischi, demisionat. D. N. Șt. Tabacovici s’a numit, la ca­sieria județului Dâmbovița, în funcțiunea de verificator clasa I, în locul d-lui Chr. Constantinescu, care rămâne în disponibi­litate. M. S. Regele, cu ocasiunea 4hei de 30 August, a grațiat de restul închisorii pe condamnatul Al. I. Clinceanu. INTEMPLARILE DILEI a CAPITALĂ.—ȚERĂ.—STRĂINĂTATE Grindină. — In județul Prahova, la co­muna Podenii-Vechi, în ziua de 27 August trecut, a căd­ut să plaie cu piatră și vânt făcând mari stricăciuni la vii și livezi de pruni, și causând mari pagube. Incendiu. — In zica de 7 Septembre a ars până la păreți casa locuitorului Gheor­­ghe al Catrinei din comuna Oprișenii, ju­dețul Suceava, putându-se scote din casă așternutul cu puține strac­ cr 350 lei în bilete ipotecare, ce-i avea puși în uă­coră cu fasole, din podul casei, au ars. Dupe cercetările urmate, s’a constatat ca soția numitului locuitor a pus nisce surcele us­cate pe foc spre a pregăti în grabă mân­care, de la care a isbucnit paza în acope­­remânt și a luat foc.­­Monitorul­. Un accident.­­ Luni, pe la orele 10, un împărțitor poștal trecea împreună cu sora s­a pe la spatele uzinei de gaz în d’alungu gropei în care se scurgea catranul. Neno­rocita femeie, nu se im prin ce întămplare, a câzut în acea grupa, din care d’abia s’a putut scote tocmai apoi dimineța cu ajutorul lucrătorilor uzinei și într’uă stare îngrozi­­tóre. Ea fu transportată la numitul stabi­liment, unde a primit cele d’ăntâi ajutore. Resboiul Weiss să întreba daca în urma acestui accident, primăria capitalei va în­griji în fine ca să se facă acolo împrej­muiri spre a preîntâmpina asemene neno­rociri. PARTEA ECONOMICA Congresul monetar Congresul internațional monetar întrunit la Amsterdam a exprimat în unanimitate dorința de a introduce etalonul dublu în tote țarele, în virtutea unei convențiuni in­ternaționale între statele Europei și statele Unite ale Americei. FELURIMI UĂ poveste­a lui Turgheneff.— Prin sa­­lonele Parisului, umblă din gură în gură, după mortea romancierului rus, uă poveste spusă chiar de Turgheneff. Intr’uă serată la d. Flaubert, rugat să povestesc o uă anecdotă din viața poporului rus, Turgheneff, jrăzi­­mat de cămin, nara urmatorele în acel lim­­bagiu încântător care ’i era particular : [ „Un tânăr proprietar își părăsi bunurile­­ sale spre a petrece iarna în Petersburg. „ Pe malul rîului întâlni uă jună sclavă, care era atât de frumosă, în­cât își opri troica­­ spre a’i­­ zrce uă bună 4*ua : — Sofia An­­­­drowna, adaose el, mă duc la oraș. Vrei tu să’ți aduc d’acolo uă brățară sau vă gă­teală de cap? Făgăduiesc ați aduce de pri­măvară tot ce vei vrea.—Sofia răspunse : O, domnule, nu voia nici brățară, nici gă­teală de cap, dar adu-mi de la oraș un bu­cată din acel săpun de care au domnele cele frumóse. — Tânărul își urma zidând drumul și nici nu se mai găndi la frumosa­­ sclavă. Când veni ânsă prima­vara și se pregăti a se reîntorce la bunurile sale, el­­ își aduse aminte de ciudata și simpla do­rință a fetei. O întâlni tot în acea parte a malului rîului și -l dede ceea­ ce 'i ceruse.­­ Ea alergă la riu, își spăla manele cu să­­r­punul căpătat, se reîntorse la troică și <Jise, cu totul roșind : „Acum, o domnule, sâru­­l tu-mi mâna precum o săruți pe aceea a frumoselor dómne din oraș! “ Un chitanță de chirie la Tunis. — Mul­­țămim lui Durane(Jen. — Elita notabililor printre ómenii iluștrii, preciosul, distinsul, renumitul, perfectul d. Roustan, ministru plenipotențiar al înaltului guvern francez și reședințele său în capitala nostră din Tu­nis, a plătit suma de­­ zece mii franci, cos­tul chiriei oțelului consular pe un an, în­­­­cepând de la Ianuarie al erei creștine 1880. Acestă sumă a fost vărsată în casa ilus­trului, distinsului, cavalerului Carol Liaon, fiul lui Caid Șlomo Samama, tesauratul co­­misiunii. Salutare din partea săracului câtre Dum­ . ROMANULU 16 SEPTEMBRE 1883 nepoțil stă, generarele de divisiune, prim­­ministru, Mustafa, președintele comisiunii financiare. Scrisă la 21 ramadan, 16 August 1881. Semnat : Liaon Samama, Mohamed și Aziz Besatom­ Mustafa. Un furt la banca din Dublin.­­ Anul trecut s’a furat de la banca din Dublin uâ sumă de 125.000 fr. Multă vreme fu ținut un funcționar în inchisore și, din lipsă de dovezi, juriul îl achita. Dar, și daca hoțul n’a fost descoperit, n’a fost tot ast­fel și cu banii, câci cea ce s’a întâmplat. Acum căte­va luni patru lu­crători irlandezi se duseră, însoțiți de câ­nele lor, să vegheze lângă un camarad al lor care murise. După obiceiul irlandei, se dău atât de mult în onorea repausatului, în­cât pără­sind casa mortuară, numai singur cânele nu era beat. Cânele, mergând pe marginea gârlei, începu do uă dată să rîcîie pământul și să latre­ lucrătorii, a câror atențiune fu deșteptată, văzură cânele smălțîind gura u­­nui mare sac de piele, se apropiară; el era plin cu aur. Acastă descoperire îi trebui: îi dădură câ­nelui un picior ca resplată, tîrîră sacul acasă și împărțiră între dânșii camori, care era de 4000 livre Sterlinge. Trei din acești onesti lucrători se gră­biră a se însura și a dispare în Australia; cel de al patrulea, un cismar, rămase în Du­blin, și acesta este nevoit acum să dea sema­naintea justiției. Istoria unui tablou al lui Meissonnier.­­ Printre tablourile pe cari celebrul pic­tor francez le-a trimis la salonul trienal din Paris, se găsesce unul care are istoria­­ sea: „Tuileriile în anul 1871.“ Căte-va­­ zile­i după arderea Tuileriilor, Meissonnier se în­­­­torcea de la ră­ședință a academiei de fru­mose arte.­­ Academia avusese curagiul, chiar în fața comunei, să-și reîncepă ședin­țele iei. Meissonnier trecu prin Tuilerii în­tovărășit de unul din colegii sâi. Lovit de aspectul grandios și melancolic al ruinelor, pictorul rămase căt­va timp pironit. Fără a spune un cuvânt, el se cufundă în acestă priveliște, apoi scose un creion și începu să schițeze iute ruinele și împregiurimele lor. Meissonnier însă nu se mulțămi cu a­­cesta schiță. El se duse la arhitectul Le­­snel, care ocupa funcțiunea de „conservator al ruinelor“—pentru a cere permisiunea să se instaleze în Tuilerii spre a face o­ schiță mai amănunțită. Arhitectul nu numai câ’i îngădui cererea, dar chiar îi construi la piciorele ruinelor un atelier și-l ruga să nu se apropie de ziduri câcî puteau să se mai dărîme. Meissonnier lucra trei cjile cu cea mai mare sîrguință în atelierul său. In z­iua a patra un zid cu<lu și dărâmăturile căzură până ’n atelier, unde stricară mai multe lucruri. Tabloul nu fu atins de­cât în pu­ține locuri. Din fericire pictorul nu era în acel moment acolo. Dărâmarea zidului l’ar fi ucis de sicur și acesta interesantă „pri­velișce a Tuileriilor“ n’ar mai fi apărut în salonul trienal în momentul de față. Mijloc de înțelegere. — Omenii buni se înțeleg în­tot­dea­una, pilele acestea, la Canton, un comerciant american, fiind invitat la unul din furniso­­rii sui chinese, vede ca se aduce la masă un friptură care nu i se pare tocmai de soia. Necunoscând idiomul imperiului ce­resc, el arăta cu degetul friptura, ce cre­dea câ e de pisică și <jise : „Miau! miau!“ Amfitrionul care din partea I nu scia en­­glezesce, clătind din cap și răspunse : ,Ham ! ham!“ In adevar, era friptură de câne, la tote interesele lor vitale. Acest resultat al călătoriilor Regelui Carol și d-lui I. Bră­­tianu e primit cu bucurie în Austria și face a se spera întorcerea relațiunilor ami­cale între cele după state, relațiuni cari, fără nici uă îndoială, vor grăbi în realitate regularea tutor cestiunilor încă­pendinte, îndată ce timpul va veni d’a le resolve de­finitiv. Londra, 27 Septembre. — Times sem­nalând sforțările ce face Porta spre a relua înfluința­rea în Egipet, insistă asupra tre­buinței d’a se prelungi ocupațiunea a­­cestei țâri de câtre trupele engleze și dice cu protecțiunea Englitezeî asupra Egipetului garantată Europei câ sforțările Porței vor fi dejucate. Paris, 27 Septembre. — Vă depeșe din Hanoi, cu data de 16 Septembre, semna­­leza scomotul câ Stogurile­ Negre (les Pa­­r­villons-Noirs) ar fi părăsit fortereța de la Son-Tay a Anamiților și ca s’ar fi retras pe țermul stâng al rîului Roșia. Numeroși mandarini fac supunerea lor Franciei. Homburg, 27 Septembre.—Regii Spaniei și Serbiei au plecat de diminață, cel d’in­­teia la Strasburg și cel­ 1 alt la Viena. Prin­­­­cipele moștenitor și principele Wilhelm au­­ însoțit pe amăndupă suveranii până la gară, unde și-au luat diva bună unii de la alții într-un mod forte cordial. Berlin, 27 Septembre. — Principele de Bismarck a sosit azi diminață la Berlin. Sofia, 27 Septembre. — Foștii miniștri ruși generălii Sobolet și Kaulbars au ple­cat ai}a spre a se întorce în Rusia. Francfort, 27 Septembre. — Regii Spa­niei și al Serbiei au sosit la 11 ore 20, venind din Hamburg. Regele Alfons și a urmat, fără a se opri drumul câtre Paris cu principele moștenitor al Portugaliei. El ș’a luat ziua bună într’un mod forte cor­dial de la Regele Milan al Serbiei care va pleca după aminzií la Viena. Principele de Galles va pleca mâne la Copenhaga. Se zice câ d. Procopie Dumitrescu, di­rector al Bancei Naționale, ar fi fost la Brăila spre a verifica socotelele bâncei su­cursale. Sperăm ca resultatul anchetei se va publica în curând. — x— D. colonel Comăneanu, care a asistat la manevrele din Italia, s’a întors în capitală. D-sea a fost primit în audiență de M. S. Regele Umberto, care ’i-a arătat multă simpatie pentru Romănia și nominal pen­tru unii din bărbații noștri politici. —x — Contrariu sch­im dată de unele 4­are. Di se spune ca, până în acest moment cel pu­țin, nu s’a luat nici uă disposițiune privi­­tore la strămutarea d-lui colonel Greceanu din Ploesci. —x— D. Kirilov, aginte de schimb, a făcut astă­zi recurs la casațiune, contra sentin­ței tribunalului de comerciu din capitală. —x — Telegraful află ca Alteța Sea Alecsandru Battemberg a plecat a<jei incognito din So­fia. Un iaht așteptă pe Alteța Sea la Lom, pentru a-l duce la Orșova, de unde prin­cipele Bulgariei va pleca direct la Viena. —x— Ferberea e mare în capitala Bulgariei, se crede ca Alteța Sea principele nu se va mai întorce îndărăt. —x— Diarul din Chișinău Gubernskie Wiedo­­mosti scrie urmatorele în numărul său de la 11 Septembre: „Agenția telegrafică de la Nord a telegrafiat un neadevăr, deb­larând ca numai 360 vite au murit de ciumă în decursul lunei trecute în guvernământul Basarabia, câci după cifrele tipărite de Zemstvo, în județele Orhei și Chișinâu ci­fra vitelor căzute pentru luna August se urcă la 1968. Suntem veseli însă a anunța, ca în fine Zemstvo al nostru, înspăimântat de flagelul ce bântuie, a­otărît se ia mă­suri energice pentru a stârpi epidemia; pentru a îngropa cadavrele vitelor ce plu­tesc pe rîul Dnistru, s’a alcătuit suma de 10.000 de ruble.“ ULTIME SCIRI Serviciul telegrafic al „Agenției Havasu Viena, 27 Septembre. — Fremdenblatt scrie : Regele Carol al României și d. I. Bră­­tianu, primul său ministru au avut ocasiu­nea, în timpul șederii lor în Viena, de a se convinge de bunele intențiuni ale Austriei , câtre Romănia. Studiind, împreună, cu per­­­­sanele diriginte ale monarhiei, relațiunile r­esistente între Austro-Ungaria și Romănia, s­au recunoscut ca nu există nici un con­­­­trast în aspirațiunile ambelor țâri, dar câ­­ esistă între dânsele mai mult­­ă potrivire ! BULETIN BIBLIOGRAFIC A apărut de fapt presă în a doua edițiune Gramatica sistematică sau cursul elemen­tar gradat de gramatică francesă cu exer­­cițiu asupra pronunței, cu teme și conver­­sațiuni asupra părților vorbirii; scrisori re­lative la afaceri comerciale și particulare de A. I. DEMETRIU fost profesore de geografia comercială, limba română, etc. Directore și profesore de limba francesă și co­­respondință comercială la scala de comerciu din Iași. Deposit la librăria Socec. 831 R­eșit de supt tipar și se află de vân­­zare numai la librăria Socec et Comp. în Bucureșci CURSUL DE DREPT COMERCIAL un mare volum de 35 cóse, cu preț de 8 lei nuci de Filimon I­ia, licențiat în drep și avocat, domiciliat în Pasagiul Român. La sus menționata librărie se mai găsesce Cursul de drept civil, de F. Ilia, I. I a 20 lei și I. II a 10 lei m­oi. Prima societate română pen­tru fabricarea hârtiei Are önére a aduce la cunoscință, ca s’a stabilit biroul în palatul „Daciei“, strada Lipscani No. 1, camerile 36 și 37 în pri­mul etagiu, și ruga pe toți aceia, cari în interesul acestei întreprinderi doresc a a­­vea informațiuni, să bine-voiască a se a­­dresa fie verbal sau prin înscris la acest birou, în tote 4rele de lucru de la 9—12 ore dimineța și de la 2—6 ore p. m. Consiliul de administrațiune. MINISTERUL FINANCELOR Direcțiunea contabilității generale A opta tragere la sorț a obliga­țiunilor de Stat 6 g emise pe baza convențiunii de rescumpărare a căi­lor ferate române, va avea loc la 19 Septembre (1 Octom.), 1883 orele 10^ ante-meridiane, în localul Casei de De­puneri, Consemnațiuni și Economie. La acesta tragere se vor amortisa titluri în valore de lei 265,000, din care : Lei 135,000 în 270 titluri a câte 500 lei și 130,000 în 26 titluri a câte 5000 lei. p. ministru financelor, D. Protopopescu. Nr. 31,820. DR. LEMPART american-dentiste Anunță pe onor. clienți ca s’a înto­rs din voiagiu. CURSURILE PIEȚEI BUCURESCI 15 Septembre — 4 ore p. m. Fonduri de Stat Renta, română, perpet. 1875-5%. . Renta română amort.­6%............ „ (Schuldverschreib.) . Oblig. de Stat C.F.R. 6%............ Renta rom. (Rurale conv.) 6% . . împrumutul Stern 7%................... „ Openheim 8%................. . Municipal 5%................. „ oraș. Bucuresci cu lese . Valori diverse Scrisuri fondare rurale 7% . . . x x - 5%................ Idem urbane 7%......................... x » 60­0........................... a a­5%....................... Idem orașului Iași......................... Oblig. Casei Pens......................... Acțiuni Banca Națională(500­1. vărs. într.). Soc. „Dacia-Rom.“ (250­1. vers.), . Soc. d'Asig. „Națion.“ (200 i. vărs). Banca României (500 l. vărs.) . . Soc. cred. mob. rom. (250 l.vărs.). . Soc. rom. de construcți și lucrări publice (250 l. vărs.).................. Schimb Londra cek .................................. . 3 luni................................ Paris cek ..................................... „ 3 luai.................................. Frauda cek............................. „ 3 luni................................ Viena cek........................................ „ 3 luni. . . :...................... „ napoleoni........................... Berlin cek..................................... „ 3 luni ............................... Germania cek.................................. „ 3 luni............................ Amsterdam 3 luni......................... St -Petersburg 3 luni..................... Belgia 3 luni.................................. X .............................. Elveția cek...................... , . . . Italia (3 luni).................................. Monete Napoleon de aur............................ Galbeni austriaci ............................ COTA OFICIALA___ Cursul afară Imperiali rusesci............................. u bani gata Cu termen 'cu Bursă Lire otomane..................................... ----------------------------------------------------- Biletele Băncei Naționale................ _ _ _ ____ Argint................................................... ------- 94­5­ - -------Aur..................................................................... _ _ _ _ _____Fiorini de hârtie austr................................... _ _ _ _ _ _ Ruble hârtie......................................... — — ------- ------- BURSE STRĂINE _ _ ___ _ _ Fiena 27 Septembre — — — — — — Napoleon d'aur.................................. Galbenul.............................................. Imperial............................................... 17 . ~ “ ~ Bila turcăscă........................................ _ _ _ Argintul contra hârtie...................... Rubla hârtie comptant...................... Acțiuni credit anstalt......................... Renta metalică 5. . .................... Renta hârtie......................................... Renta aur..................................... Losuri turcesci.................................. 1375 — — — — — Schimb Londra 3 luni ................... ------- 420,19­2,211/2------- - Paris 3 luni. . ..............’ ------- 240 J/a -- — „ Berlin 3 luni.......................... — — — — — — „ Amsterdam 3’uni. . . . 209 1/2 211 1/2 ------- Paris c/y7 a­ 1 07/ Renta francesa • ................­------- 507,6 1/2,8,^/2------- Rent* română h%.. ....................... Renta rom. 6% C.F.R...................... 25 29 ------- — — Credit mobiliar român...................... 25 06 V4 — — -------împrumutul elen 1879 ................................ 99 9711>------- ------- „ „ 1881 ....... 99­15 — — ------- Banca otomană.................................. — — — — — — Datoria turcescă.................................. ------- — — ------- Lose turce............................................ — — — — — — Schimb Londra la vedere................... ------- ------- ------- 8 Amsterdam 3 luni................... — — ------- ------- „ Berlin 3 luni......................... 123 45 ------- ------- D .. Berlin _ _ _____ _ __ Napoleon............................................... _ _ _ __ _ Prioritățile căilor ferate................... _ _ _ _ ____ Obligațiuni idem.................................. _ _ _ __ ____ Acțiunni idem....................................... _ _ _ _ _____Renta amort. 5.10 C.F.R................................. ____ _ _ _____ Obligațiuni noul &>­0......................... _ _ _ _ ____Impr. Oppenheim............................................ _ _ _ _ ____ Rubla hârtie comptant ................... Schimb Londra 3 luni...................... — — — — — — , Paris 2 luni ................ — — — _ — — Aterdam 2 lumini................ 2.10 2. ----------------­Curs Curs de adl de ieri 9 51 9 51 5 70 5 67 9 80 9 79 10 85 10 85 100 — 100 — 117 65 118 — 291 60 292 80 78 70 78 30 78 30 78­­ 100 40 100 40 24 — 24 30 120 10 120 10 47 45 47 45 58 70 58 65 98 85 98 85 108 40 108 40 92 75 -------412 50 415 — 741 25 741 25 10 35 10 37 49 75 50 50 25 27 25 28 206 62 206 62 122 56 122 62 16 21 16 21 93 60 93 70 102 75 103 25 108 70 108 50 200 90 201 90 20 30 20 30 80 30 80 30 167 55 167 50 1 î — Ce ai fi devenit daci erai nevoit să mergi la resboiu? — La resboiu! Sunt un om pacînic, d-le marchis; aparțin sfintei biserici. Pax tibi! — Părintele Rodriguez e și dânsul un om pacînic și aparține bisericei ca și d-tea, ceea ce nu '1 împiedică, când regele ’l chiema, să ’și părăsască mănăstirea și să pună mâna pe armă. — Nu s’ar găsi în Francia un episcop care să sufere ca unul din preoții sai să pună mâna pe armă. — Atunci, la d-vóstra, nici un abate driguez, nici un abate Santa­ Cruz n’ar­e dreptul să devină nisce eroi? — N'ar avea acest drept. — Mărturesce,­­j.eü, ca ciudată națiune mai sunteți. — Ea nu semana cu Spania. — Face räu... Din causa acestei deose­biri între dopă țâri cari au atâte legături comune, mai cu sema religiunea, stau cam la îndoială dace trebue să cedez rugămin­­telor d-șorei de Castillet y Castilia. Ne­potul iei a sosit de curând și proiectul pe care i l-am băgat în cap a reînviat. — Cum, domnule marchis, ai refuza mâna d-șorei Isabella ? — Nu <fic, dor... Iacob Ferrier de la Ferrade se pleca pentru a au<fi mai bine. — Găndesce-te, domnule marchis, res­­pinse carmelitul, câ d-ș0ra Alpujeras n’are nici uă avere și decâ­tă nenorocire ar lipsi o, mâne, de.... — Drace! cu ce înlesnire când­ De pro­­■­fundis pe sionul meu ! Se vede c’acesta d­-e meseria. — N’al putea să te îndudiesci, d-le mar­chis, de întristarea ce ne-ar causa tuturor­­ perderea d-tele, insista cu naivitate abatele Pigeonneau. — Du-te la dracu, cu perderea mea, și cu întristarea d-tele, scumpe abate! Credi d tea ca marchisul Alvar are să mutră așa de prăpădită pentru ca să te gâtescl să-I trăntesci pământ peste cap ? — Féreséé Dumnezeu ! — Și fiind câ­ții numai de­cât la acesta nenorocire de care-mi vorbesci, crezî d-tea ca fiica mea ar fi de plâns, dispunând ea singură, după mortea mea, de venitul care ne ajunge acum la amănduoî? — Vă mie cinci sute de franci pe an, e puțin! Spaniolul fu lovit la corda sensibilă, cu un accent nu tocmai mândru, el răspunse : — D-le abate, în epoca când marchizul d’Alpujeras avea bucuria să trăiască în pa­tria s­a și să ocupe, la curte, nișce func­țiuni ereditare, el era citat, ca ducele de Ossuro, pentru dărnicia, pentru mărinimia s­a. E sigur câ venitul său în destul de mare de abia îl ajungea pentru a duce uă viață onorabilă, ca gentilom atașat pe lângă persana regelui. Când marchizul era strimp­­torat, el vindea un domeniu, fiind încre­dințat, ca, pus alături cu principele, nu tre­­­­buia să cruțe nici un sacrificiu pentru a menține în totă strălucirea mea un privi­legiu care-l onora atât de mult. Iți spun­i acesta pentru ca să scri cu-mi placeau : banii din causa satisfacțiunilor ce el pro­cură. Astă­zi, mănânc pânea exilului și mij­­locele mele chiar de mi-ar permite-o, m’așî l păzi d’a îndulci acésta pâne amară. Voiese, i ca aci, în Francia, hrana mea, hainele mele, locuința mea să mă pună ’n fie­care minută față ’n față cu trista situațiune în care mă găsesc. Déca ar fi alt­fel, m’ași­­ teme forte mult să nu-mi uit patria, câreia I am jertfit pe fiii mei, câreia m’am jertfit [ eu ânsu­mi pe cât am putut. Intru cât pri­­­­vesce pe fiica mea, părintele Rodriguez o­­ pusese la monastire și râu al făcut d-tea !­ui câ ai scos-o d’acolo. El părăsi d’uă dată pe abatele Pigeon­­­­neau și se ’ndrepta spre uă altă parte a­­ j grădinei. —• Ce socru ! ce socru! își zise Iacob. I Pentru a se desbăra de emoțiunea ce-i cau­­sase cuvintele marchizului Alvar, el în­cercă să rîdă. Apoi, văzând ca nu-i vine , a rîde, deschise ușa camerei albastre și se­­ aruncă pe scari. I — Ah! d. Pigeonneau voiesce să mă­­ însore! Ah! mătușa mea voiesce se mă în­ I­ sare, așa ni­am nisam! murmura el scobo­i rînd scările. El bine! lucrurile se ’ncurcă ! și avem să petrecem. VII Cuseta și Meric se certau în vestibul. — Du-te, de vreme ce d-șora ți-a ordo­nat, zicea bucataresa împingând pe servi­tor spre ușă. — M’am dus de duuă ori, spunea cel- 1-alt, și mi s’a răspuns cu arhi-preotul era la marele seminar împreună cu monsenio­­rele Mical. — - Internă te ! Meric pleca. — Vra să 4>că „respectabilul“ d. Tur­­let este așteptat aci? întrebă Iacob. — Da, d-le comite, este așteptat și el nu se grăbesce să sosască; după cum ve­deți, deja sunt duce-spre-dece și jumătate, tata lumea mare de feme nci. Abatele Pi­geonneau trebuie să fi perdut răbdarea. — Și mătușa mea, de sicur. — Oh!­cât pentru d-șora, nu se iu 4eü cum trăiesce, ea mai ca­mu mănâncă. Pu­țină pâne îi este d’ajuns. Eu, care n’am să mă amestec în afacerile d-șorel, o ser­vesc cum pot; dar cel puțin ar trebui să mi dea satisfacerea de gust și ea din mâncă­rile ce pregătesc pentru dânsa. Al crede are, d-le comite, ca cele mai de multe ori d-șora se mulțămesce cu uă bucată de pâne uscată, pe când cei­l­alțî nu lasă uă fără­­mitură din turtele, din vânatul meu ? — Cei­l­alțî? — Oh! nu die pentru d-sora Isabela, care nu mănâncă mai nimic. Ce personă dulce, discretă la mésa nostră, ca și cum ar fi la mésa din cer, la Dumnezeu! Dar trebuie să vă mărturesc cu tatăl iei, de­și nu e tocmai de ieri d’a-l-altâ­ieri, mănâncă cât un cal. Dar a și suferit mult, sărma­nul, în timpul resboiului! — Ah! da, resboiul! — Se vorbesce mereu de acest resboiu la noi. Acesta s’a petrecut în Spania, și d. marchis a fost acolo cu părintele Rodri­guez. — Cum­ la vârsta sea, simjit cum este, d. d’Alpujeras a luat parte la ultima, insu­­recțiune carlistă ? — Carlistă, așa e, adaose Cuseta. Apoi, vorbind încet : — Am venut eu, d-le comite, oă mul­țime de carlistă. — Au mai fost alții p’aci afară de d. d’Alpujeras și de u. Rodriguez ? — Mai vin și alții din când în când. Ce măncai, dumnezeule! Figuri de bandiți, cu haine rupte, cu ghete stricate. Apoi vorbesc atât de încet acești carlistî, în­cât nici Meric, nici eu, cari nu suntem surzî, vă asigur, n’am putut se auzim un singur cuvânt... Aide, d. arhi preot, din causa se­minarului seu și a monseniorului Mical, are să mă facă să scap dejunul. Deü, scu­­zați-mă, d-le comite! Cuseta voi să se ducă la bucătărie, dar Iacob o reținu. — Șeii ca nu ești privită ca servitore în acesta casă. Mai ăntâi eu care am fost stricat de tine când eram mic te-am con­siderat într’una ca pe un prietenă. — D. comite e bun ca și mama mea. — Lasă pe Rosalia și pe Marieta să pregatesca dejunul, care va fi minunat și­­ respunde-mî la uă întrebare : Mătușa mea­­ da mulți bani la acesti carliști cari sosesc !­­ din timp în timp aci? — Despre acesta nu sciü nimic d-le co­­­mite. — Dar poți să-mî spui de câ te duci a­­dese ori la d-nii Poitrasson? — Mă duc de câte ori d-sora vă trimite ceva la Paris. — Atunci, nu te duci nici uă dată. — Ba e forte adevărat. Când amicii d-șorei ne mai lasă ’n pace și când vâd cu d-șora e bine dispusă, ea, care scri cât vă iubesce, sora, încep ai vorbi despre d-vostră. E rar ca după ce am stat cât­va timp de vorbă, să nu mă trimitá la d. Poitrasson. — Bravo Casetă ! Iacob au și mai multe voci în apropiere­­ de vestibulul casei; el crezu ca mătușa sea se întorcea întovărășită de cortegiul iei de amici. Cortegiul era deja departe; el tre­cuse prin parc, spre u­ mică capelă. In acest strict sanctuar făcut pentru d-sora Hombelina și amicii iei, în fie­care dimi­­n­eață la șase ore, părintele Antonio Rodri­­­­guez îndeplinea serviciul divin, ne­lipsind­­ nici uă dată de a cere binecuvântările ceru­­­­lui asupra regilor. (Urmare in numeral viitor.)

Next