Romanulu, septembrie 1883 (Anul 27)
1883-09-19
ANUL AL XXVII-LE Voiesce și vei putea ANUNCIURI. Linia de 30 litore petit, patina IV..........................40 hani Deto „ nun IV .... 2 lei — „ A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diaruluî. IN PARIS, la Havas, Lafftte et C-nie, 8 Place de la Bourse. LA LONDON, la G. L. Daube et C-nie, 130, Meet Street E. 0. LA VIENA, la d-niî Haasenstein et Vogler, ‘Wallfisehgasse 10. LA FRANCFORT, S. — M. G. L. Daube et C-nie, pentru Germania, Belgia, Olanda, Elveția și America. = Scrisorile nefrancate se refusă — 20 BANI EXEMPLARUL TlKDACTIX JÎ LIBA. SI ADMINISTRATIUNEA 14, STRADA DOAMNEI, 14 19 RAPC1UNE 1QQQ 1 BRUMAREL IÖÖO Amintirăm Joia trecută căușele cari au provocat și inspirat propunerea de revizuire a legii electorale. Amintirăm asemene împregiurările în care ea s’a produs ș’a fost adoptată de Parlament și apoi de națiune. Comisiunea alesă de Camere a fost însărcinată a redige articolele supuse revizuirii. Proiectul elaborat de acea comisiune a fost publicat în Monitorul oficiale de Mercur 1, 14 Septembre. Acum dar, având nainte netestul cu tote că nu s’au publicat încă amendamentele propuse în comisiune și respinse, totuși putem începe acum să ne spunem opiniunile, în deplină cunostință de causă. înlocuirea cuvântului „Dollin" prin cuvântul „Hege“ și a cuvintelor „Principatele Unite“ prin „Regatul român“ nu vor întâmpina nici uă împotrivire. Generațiunea care — în curs numai de vre patrusprezece ani — a solut a duce Statul român de la vasalitate la deplina independință, a transforma Principatele în regat și pe principe în rege și a dobândi națiunii române locul ce merita în concertul națiunilor independinți, acesta generațiune Zicem, e în drept și datare a constata acest progres printr’un articol din constituțiune. Aceste modificări dar nu vor întâmpina decât oă unanimă aprobare. In ordinea numerică, al doilea art. care se modifică este art. 24. El are de obiect d’a reglementa și garanta și mai clar marele drept al comunicării și publicării ideilor prin graiii și prin scris. însemnătatea acestui articol se înțelege de sine. El este cheia boltei libertăților publice, este isvorul și temelia lor sigură și statornică. Intr’adevĕr, când dreptul d a vorbi și d’a scrie liber este garantat; când esercitarea lui e pusă la adăpost de ingerințele guvernamentale, acest drept pate fi utilizat ca armă de apărare pentru celelalte libertăți — când ele ar fi lovite — ca mic loc de a le dobândi și garanta, când ele ar lipsi. Acest adevăr a fost atât de bine înțeles de constituanții din 1866 încât — sunt inspirațiunea unuia din cei mai vechi și mai eminenți Ziariști ai țarei, care, ca mulți alții, mult suferise de încălcările guvernelor asupra dreptului de a spune și scrie opiniunile sale — a fost în amănunț reglementat și încongiurat de tote garanțiile putineióse. Una singură, care înse se suprînțelegea, nu fusese nominal înscrisă în art. 24 : înter[zicerea arestului preventiv în materie de presă. Se scie ca din acesta simplă ne’ngrădire nominală a legiuitorului constituant guvernul conservator și-a făcut uă armă cruntă în contra libertății presei. El, prin codicele penale modificat, a acordat autorităților de instruire a delictelor dreptul esorbitant și ilegal în esința lui de a închide preventiv pe diaristî. Acesta facultate acordată agenților direcți ai guvernului, constituia că pedepsa anticipată pentru Ziaristă și uă gravă și periculosa lovitură pentru libertatea presei. Ea putea avea de efect chiar suprimarea Ziarelor și deci anihilarea libertății presei. Esperiența făcută nu putea fi perdută din vedere. Era chiar uă datorie pentru partita liberală de a da marelui drept al libertății presei și acestă garanție. Ia dat-o. Proiectul ce-l avem nainte-ne, conține un adaus la art. 24, în cuprinderea urmatore : „Arestul preventiv, în materiă de presă, este interzis.“ Art. 24 trebuie puse a fi studiat în unire cu art. 105. Acest din urmă conține și el un adaos, pentru care énsé nu putem felicita pe comisiunea care l’a introdus. S’a protestat énsé în contra lui printr’un amendament al d-lor C. A. Rosetti și Nacu, care a fost respins și despre care vom vorbi la timp, cu credința ca el va fi adoptat de națiunea întrega și prin urmare și de Parlament. Pentru astăzi, ne mulțămim a Zice ca, în situațiunea nostră și până când justiția va fi supt dependința directă a guvernului, a trimite naintea instanțelor ordinare vr’un fel de delicte comise prin presă ar fi a anihila, măcar în parte, drepturile garantate presei prin art. 24. In art. 42, s’a introdus o modificare esențială, care va contribui mult la moralizarea și întărirea regimului nostru parlamentar. Până acum — și practica a dovedit ca abuzuri multe s’au făcut — un deputat sau senator putea întrebuința posițiunea ce avea în Parlament, spre a dobéndi de la guvern vr’uă funcțiune salariată. Mulți au schimbat mandatul de deputat pe un decret de funcțiune publică. Câți alții n’au luptat a se alege deputați sau senatori, numai pentru ca se se servesca de aceste situațuni, pentru a-și asigura funcțiuni nalte în administrațiune, în justiție, etc. Acesta stare de lucruri ispitia pe mulți și înlesnia și guvernului putința d’a cădea în ispită, lăsându-i dreptul d’a putea numi funcționari dintre membrii Parlamentului. Comisiunea, prin redacțiunea ceda art. 42, pune capăt acestei stâri de lucruri. Ecé ce Zice noul art. 42 : „Membrii uneia sau celeilalte Adunări nu pot fi numiți în nici uă funcțiune publică, salariată de Stat, decât un an după încetarea mandatului lor. „Sunt esceptate funcțiunile de miniștri, supt secretarii de Stat, agenții diplomatici și militarii de orice grad. „Miniștrii secretari de Stat și suptsecretarii de Stat, numiți dintre membrii Adunărilor legiuitore, vor urma d’a esercita mandatul lor. Asemene și acei cari vor primi uă misiune temporară de cel mult șase luni... „Legea electorală determină incompatibilitâțile.“ Despre incompatibilități, vom vorbi cu ocasiunea analizei proiectului de lege electorală. Ne oprim pentru astăzi aci, promițând de a discuta, în amănunt, în articolele viitore, reformele propuse a se face în legea electorală, atât cele primite cât și cele propuse și respinse, precum și cele pe cari presa le va propune. Proiectul comisiunii e publicat în Monitor. Un lună ne desparte de momentul reîntrunirii Camerelor. Prin urmare, avem cu toții timpul de a citi, studia și discuta modificârile ce se propun. Represintanții națiunii mai cu semn sunt datori mai mult decât oricând d’a se întruni cu alegătorii lor, d’a desbate și oțărî împreună ce este de făcut. Intr’altfel putem susține și dovedi ca cuvintele și chiar votul lor n’au altă valore decât aceia a unui individ ci nu a unui ales care presintă desbătuta și cugetată opiniune a alegătorilor unui colegiu electoral. împărțirea arbitrară a cetățenilor în clase a dat resultate, care au provocat legitime protestări din partea tutor omenilor noștri politici. A le menține, și mai ales mărindu-le, fără nici un basă bine-facatare, osebirile între uă clasă și alta, ar fi a perpetua râul și a face chiar ca el să devie mai mare. A urma astfel, adică a face uă „îmbunătățire tot atât de rea" cât este reul ce Camerele de reviziune sunt chramate a vindeca, este a lua asupră-leuă grea răspundere și naintea țerei și naintea viitorului. SERVICIUL TELEGRAFIC AL AGENȚIEI HAVAS Paris, 29 Septembre. — Camerele sunt convocate în sesiune extraordinară pentru 23 Octombre, Ziua fiesată mai dinainte de guvern. Regele Spaniei a sosit astă-sera; a fost primit cu racela de mulțimea ce se afla la gară. Londra, 29 Septembre. — Un depeșă din Indiile engleze anunță ca rescala tribului Ghiles din Afganistan sporesce din ce în ce și cu oștirile Emirului ar fi fost bătute de câtre insurgenți. Pesta, 29 Septembre. — Deputații Croați au decis să trimită d-lui Tisza, președintele consiliului, dă deputațiune spre a-i supune dorințele lor: 1) însemnele scrise în limba ungurască și în cea croată se fie înlocuite prin vechile însemne în limba croată numai; 2) ca Comisariatul Regal, ale cârui funcțiuni sunt îndeplinite de câtre generalele Bamberg, să fie desființat și guvernul constituțional restabilit; 3) ca Dieta Croației să fie convocată. Deputații croați declară pe lângă acestea ca nu pot lua parte la discuțiunea din Reichstagul unguresc privitore la cestiunea însemnelor. Constantinopole, 29 Septembre. — Lordul Dufferin, ambasadorele Marei Britanii, a sosit. Neapole, 29 Septembre. — Typhusul a isbucnit la Casamiccioîa; s-au constatat 5 cașuri, din cari unul urmat de marte. Baden-Baden, 29 Septembre. — împăratul Wilhelm a sosit spre sera; a fost aclamat de mulțime. Wiesbaden, 29 Septembre. — Principele Wilhelm al Prusiei a plecat spre a lua parte la un mare venatore în Styria împreună cu arhiducele moștenitor al Austriei. Viena, 29 Septembre. — Se comunică din Belgrad fon Politische Correspondenz cu Regele Milan a autorizat printr’un telegramă pe primul său ministru Pirocianaț se deschidă oficial Scupcina, mâne Duminecă, printr’un ukaz regal reamintind din nou ca actuala Scupcina se va mărgini a desdate asupra convențiunii privitore la legarea drumurilor de fer din Turcia, Bulgaria, Serbia și Austria. Se asigură ca guvernul hotărît a disolve Scupcina în cazul când majoritatea n’ar voi sé incepa acestă desbatere decât cu condițiuni sau déca ar căuta a întinde competința sea asupra altor subiecte. Schimbări în minister se vor face îndată după sosirea Regelui, dar nu se vorbesce de formarea unui cabinet radical; asemene fusiunea partitelor și venirea la putere a unui minister de coalițiune sunt privite ca neprobabile. Paris, 30 Septembre.—Regele Alphons XII a respins consiliul personelor cari voiau a-1 face se grabesca plecarea sea din Paris. Maiestatea Sea va praniji astă seră la Elysée. Ziarul Le Temps anunță ca nuoi tulburari au isbucnit la Canton, Paris, 30 Septembre.—Principalele Ziare se rostesc cu energie contra manifestărilor vrășmașe ce s’au făcut ori la sosirea Regelui Spaniei. Petersburg, 30 Septembre.—Rusia a făcut Puterilor uă comunicațiune privitore la afacerile din Bulgaria, cari prin care se da asigurarea cu d. Jonin, represintantele Rusiei la Sofia, va urma d’a deplini misiunea sea într’un mod forte împăciuitor. Pesta, 30 Septembre.— „Oficialul" publică o scrisare autografă a împăratului câtre ministrul croat Bedekovici de Komar, prin care îi face cunoscut câ-i primesce demisiunea și î esprimă recunoștința sea pentru serviciile ce-a adus țerei. Agrara, 30 Septembre.—Procesul personelor compromise în demonstrațiunile contra însemnelor scrise în limba ungară, s’au sfîrșit prin coddamnarea a 29 acuzați, unde au fost achitați. Apărătorii celor 29 condamnați au făcut apel. LUNI, MARȚI, 19, 20 SEPTEMBRE 1883. Luminează-te și vei fi. ABONAMENTE: In Capitală și districte: un an 48 lei; șese luni 24 lei; trei luni 12 lei; nă lună 4 lei. Pentru tote țările Europei, trimestrul 16 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diaruluî și oflciele postai. LA PARIS, la Havas-Laffite et C-nie, 8, Place de la Bourse. LA VIENA, la d. B. G. Popovicl, 15, Fleisclimarkt. IN ITALIA, la d. dott Cav. Gustavo Croce, Via San Francesco da Paola (N. 0.) 15, Genova. — Articolele nepublicate se ard — DIN AFARA GERMANIA La spusele Ziarelor clericale, câ principele de Bismarck a amănat planurile sale politico-sociale sau a renunțat la ele, răspunde astăzi Norddeutsche Allgemeine Zeitung prin urmatorele cuvinte : Cancelarul imperial este împedicat de mai mulți ani prin base grele de a lua parte la realizarea reformei sociale propusă de densul în același chip ca și la pregătirea proiectelor de mai nainte. Se imense din isvor sicur câ d-sea ține cu tărie la basele fundamentale espuse în mesagiul imperial și ca nu numai a dispus totmal menținerea societăților ca basă a asigurârii lucrătorilor pentru coșuri de bolă, dar încă a făcut remânerea sa în serviciul Statului dependințe de esecutarea acestei disposițiuni. ENGLITERA Lucrătorii din Newcastle au făcut Zilele acestea să demonstrațiune în nașe pentru lărgirea dreptului electoral. D. John Morley, membru din Parlament, se ținu un discurs în care Zise cu introducerea votului universal este numai uă cestiune de timp; viitorul mesagru pentru deschiderea Parlamentului va anunța oă reformă electorală liberală. In Irlanda sunt de temut nuoi turburari, de vreme ce Liga națională și-a reînceput agitațiunea. Din acesta causă a fost proclamată Zilele acestea starea de asediu asupra comitatelor Clare, Maye și Limerick, si acum se pare ca și în comitatele despre Nord nu merge tocmai bine lucrurile, de vreme ce vice-regele,rolul Spencer, a plecat într’acolo. Cel mai mare interes îl presinte viitorea călătoria de agitațiune a d-lui Parnell la Tyrone, unde se vor întâmpla conflicte cu orangiștii. RUSIA Citim urmatorele în Neue freie Presse de la 27 Septembre . Se anunță din Varșovia ca trupele concentrate în Polonia rusesca pentru manevre vor fi trimise în vechile garnisane îndată după sfirșirea manevrelor. La manevrele finale de lângă Siedlic, comandate de generarele Gurko, au luat parte 70 regimente de infanterie și 51 escadrone de cavalerie cu 116 tunuri. Ministerul rus de marină a încheiat cu firma engleză Kemelly și Comp, un contract pentru predarea de placă de cuirasă pentru o sumă de 12 milione ruble. TURCIA Uă telegramă din Noscva cu data de 25 August și publicată de die Presse anunță urmatorele : Porta a numit pe mitropolitul Nikodim, care se află aici și care este candidatul Rusiei, patriarh al Ierusalimului. Se vorbesce acum câ cestiunea bisericei serbe va fi presintată spre resolvere noului patriarh, care va ațărî ca mitropolitul Mihail să fie rechemat la postul său în Belgrad. SPANIA Se telegrafiază din Madrid Ziarului le temps, cu data de 27 Septembre . Foile republicane și liberale de astăzi condamnă limbagiul Ziarului Epoca și al foilor conservatore, zicënd cu dibăcia guvernului german pentru a provoca desbinarea între Francia și Spania nu va găsi nici un resunet în majoritatea Spaniolilor, care este ostilă unei alianțe necompatibile cu interesele politice și materiale ale Peninsulei. Articolul din le Temps de ieri, privitor la relațiunile dintre aceste două țâri, a fost telegrafiat aici și este obiectul comentariilor celor mai favorabile; chiar El Imparcial și presa ministerială afirmă ca nu există nici un protest care se justifice lacela ce Germania se incerca să provoce între Francia și Spania. Regaliștii enșiî, cred ca Germania face un réu serviciu monarhiei afectând a-i da un sprijin care pate se lovesca în amorul propriu național. Aceiașî presă ministerială confirmă ca, îndată după întorcerea regelui, crisa va fi provocată de ministrul de resbel, care, de mai mult timp, doresce să se retragă, și, ca și ceilalți colegi ai sei, n’a consimțit a și amăna dimisiunea decât numai pentru ca regele n’a voit să-și părăsescă călătoria. Opiniunea generală este câ cabinetul întreg își va presinta demisiunea și ca regele va încredința dlui Sagasta formarea noului cabinet, care va fi luat din majoritatea actuală de la stânga dinastică redusă de a se supune programei Sagasta, care respinge orice reformă a Constituțiunii. NORVEGIA Citim urmatorele în edițiunea de sorá a Ziarului Neue freie Presse de la 27 Septembre: Fiind ca tribunalul regatului norvegian a luatotărîrea, ca toți membrii tribunalului să ia parte laotărîrile asupra obiecțiunilor rădicate, au fost respinse de tribunalul regal tote propunerile făcute de apărătorul președintelui consiliului Selmer. Principala acțiune contra acuzaților va începe acum la 4 Octombre, îndemnurile la uă grevă, făcute de apărător membrilor tribunalului suprem, n’au avut nici un efect, astfel încercarea acuzaților, de a desbina tribunalul, a fost zadarnică. După cum anunță foile norvegiane liberale, orice încercare de grevă ar fi avut de resultat imediata suspendare a membrilor tribunalului regal cari ar fi făcut-o, pe când partea remasă a tribunalului ar fi fost competinte să ia dăotărîre în acesta afacere. Intrucât privesce speranța exprimată de apărător ca se va amesteca puterea esecutivă, apoi nimeni în Norvegia nu mai crede într’un asemene eventualitate, ci se aștepta în genere, ca, oricare ar fi sentința, regele Oscar nu va mai pune nici uă pedică eșecutorii iei. EGIPETUL Scriea dată despre reînoirea contractelor de aprovisionare încă pe șase luni pentru armata de ocupațiune din Egipet este confirmată de un articol al lui Times, țiarul engles declară câ nici nu este vorba despre oăshiămare apropiată a trupelor englese; el adaugă câ Englitera rd așteptá de la intervenirea sea nici un beneficiu personal, dar câ are convingerea d’a face un serviciu însemnat Europei opunându-se la orice ingerință viitore a Forței în conducerea afacerilor egiptene. UNGURII ȘI CROAȚII Supt titlul de „Ultima oră.“ Zarul croat Potar, din Agram, se adreseză din nou deputaților croați din Reichstagul ungur printr’un articol în care-i stârnește și-l conjură de a nu lua parte la lucrările Reichstagului. Déca eî — dice Pozar în acest articol — se vor duce în Reichstag, vor comite o lovitură de Stat mai rea și mai periculosă decât aceia comisă prin actul de violență al d-lui Tisza. Déca ei țin precum la onorea națiunii, apoi trebuie să declare în unanimitate, ca, în urma loviturei de Stat a d-lui Tisza, ei nu mai pot lua parte la desbaterile Reichstagului comun. El îi îndemna apoi să protesteze contra procedării nelegale și să-și depună mandatele, pentru ca astfel să piară orice ideiă despre putința unei urmări a cooperării în Reichstagul comun. Daca Maghiarii vor voi sé merga nainte și d’aci încolo pe calea violențelor, apoi puțin ne pasă, mai bine uă violență pe față, decât uă violență supt masca amiciei. Cel mai reu lucru pentru Croația ar fi când proprii sei deputați, urmând exemplul lui Tisza, ar arunca legea în noroi, și acesta s’ar intâmpla îndată ce ei ar intra acum în Reichstag. Ultima oră bate. Conferința de la 27 Septembre a deputaților croați va dovedi daca ei țin la onorea lor și la aceia a națiunii. In privința condițiunilor de împăciuire ale deputaților croați, găsim urmatorele în Pester Lloyd de la 29 Septembre : Deputații croați formulară în conferința ce au ținut azi și care a durat patru ore și jumătate, puntele pe cari uă deputațiune de cinci membrii, supt conducerea baronului Inkey, le va comunica ministrului președinte. Aceste punte sunt: 1) însemnele scrise în două limbi să fie înlăturate; 2) comisarul regal să fie suspendat, guvernul constituțional restabilit și Landtagul convocat; 3) acele plângeri și abuzuri, în privința cǎrora s-a opus deja la oă înțelegere cu locurile centrale, se fie îndreptate pe cale administrativă și respectiv înlăturate ; oi pentru acele abuzuri, în privința cărora domnesce că părere negativă, vor avea a desbate deputațiunile regnicolare; 4) la desbaterile în privința cestiunii însemnelor, deputații croați nu vor lua parte. Nu esteotărît încă când ministrul-președinte va primi deputațiunea. Uă revoluțiune de Rusia de Sa Pester Lloyd publică urmă dință ce i se trimite din data de 28 Septembre: „Țăranii din guvernământ slav, din Rusia de Sud, s’aî tra proprietarilor lor, și mt, ómenilor bogați din guvernă cruzimî ne mai pomenite, o dori. Uă mulțime de propi isgoniți de pe moșiile lor și administratorele proprietarei au omorît la 17 ale luneî s rănii revoltați. Guvernatore Jinoslaw și vice-guvernator merg însoțiți de armată, de spre a domoli pe țărani, Mișcarea se 'ntinde din ce își devine din Zi în Zi mai p „Chiar în capitala Zekate cum se anunță de acolo ch iaikow Jushhnyi Kraj, domnescă panică generală, de vrea nici uă Zi acolo, în care se a dori și hoții. Comercianții și morîți și prădați, Zi °a nan prăvăliile lor. Astfel, la 19 7 ore dimineța, vă c6tă de în magazinul de ceasornicarnowski, omorî pe calfa ce s preda prăvălia. Publicul pe la acest fapt al poporului. „La 17 ale cuvintei furățele guvernământului Zeka arestații dispărură, fără a găsiți. Fugarii, printre ca, câțiva criminali politici, par printre țăranii revoltați, seruducători. „De prin tote satele din lekaterinoslav, sosesc spiri >rea țăranilor.“ Oă conspirațiune de oficiali în Rusia Lie Presse de la 28 Septembre publică urmatorele : Arestarea unor oficiali din Petersburg și din alte localități, bănuiți de agitațiuni politice, a fost provocată de descoperirea unui mare deposit de mijloce pentru u acțiune teroristă în apropiere de Charkov și ’n acest oraș chiar. Printre aceste mijloce se află, după cum ni se comunică din Petersburg, arme de tot felul, cantități mari de iarbă de pușcă, dinamită, materii explosibile și altele; afară de acestea s’a mai găsit material de tipografie, scrieri revoluționare și, în fine, corespondințe cifrate, cari dovedesc ca există oă conspirațiune întinsă și cu multe ramuri, la care iau parte mai ales uă mulțime de oficiali. Cercetările făcute apoi au descoperit locul unde se fabrica dinamita trebuinciosă revoluționarilor; ea se fabrica la Kolpino, lângă Petersburg, locul de reședință și de esperimente al trupelor tehhnice, cari fac parte din circonscripțiunea militară a Petersburgului. S’a confiscat aci mai bine de 100 centnere de dinamită. In urma acestei descoperiri, au fost arestați în Petersburg și prin împregiurimi 38 oficiali de marină și 17 de artilerie și saperi, cari fură îndată conduși în fortăreța Petru și Pavel. In Simbirsk fu arestat un locotentntecolonel de artilerie, care făcea propagandă printre țăranii din împregiurimi și se bucura d’uă mare influință printre dânșii. Faptul ca în aceste din urmă timpuri iau parte la acțiunea revoluționară așa mulți militari și mai mulți bărbați d’uă vârstă înaintată și c’uă posițiune sigură în societate, îngrijasce forte mult pe guvernul rus și lasă a se vedea îndoieli seriose în privința sistemei urmată acum. In acelașî timp sporesc și scomptele despre o apropiată retragere a comitelui Tolstoi de la guvern și numirea d-lui Grotte ca urmaș al său.